Rețeaua sub presiune: Magnatul georgian Vaja Jhashi, care controlează afaceri de sute de milioane de dolari în România și Republica Moldova, ar traversa cea mai dificilă perioadă din cariera sa. Odată cu căderea protectorului său politic, oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, și cu descoperirea că unul dintre administratorii săi-cheie – elvețianul Gregorio Fazzone – figura pe lista de sancțiuni americane pentru finanțarea Hezbollah, numele lui Jhashi ar fi ajuns în atenția autorităților române pentru un complex de posibile infracțiuni. Achiziția recentă a terminalului Frial din Portul Constanța, în 2024, la doi ani după ce Fazzone fusese sancționat, ar fi stârnit îngrijorări suplimentare în rândul instituțiilor de securitate.

———————————

În noiembrie 2022, Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei Statelor Unite a plasat pe lista de sancțiuni o rețea internațională de contrabandă care facilita comerțul cu petrol iranian, generând venituri de sute de milioane de dolari pentru organizația teroristă Hezbollah și Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice – Forța Quds (IRGC-QF).

Printre persoanele sancționate se numără și Gregorio Fazzone (născut în Italia, 1959), un cetățean elvețian care ocupă funcția de administrator în mai multe firme românești controlate de milionarul georgian Vaja Jhashi, cunoscut pentru legăturile sale cu controversatul oligarh moldovean Vladimir Plahotniuc.

Mecanismul internațional de contrabandă cu petrol iranian

Rețeaua internațională de contrabandă desemnată de autoritățile americane cuprindea mai multe persoane și numeroase companii-paravan care operau nave de transport petrolier. Mecanismul de funcționare consta în amestecarea petrolului iranian – aflat sub embargo internațional – cu cel indian, pentru a-i masca originea, urmată de falsificarea documentelor pentru exportul acestuia în întreaga lume.

Navele implicate operau după modelul „flotei fantomă", similar cu cel utilizat de Federația Rusă pentru comercializarea produselor petroliere în ciuda sancțiunilor internaționale.

În fruntea rețelei se afla Viktor Sergiyovich Artemov, cetățean ucrainean domiciliat în Elveția (născut în 1975), care supervizează o vastă și complexă rețea globală de companii-paravan utilizate pentru a facilita transporturile de petrol. Artemov a fost desemnat împreună cu toate firmele sale, cele 11 tancuri petroliere cu care efectua transporturile și directorul uneia dintre companiile sale, elvețianul Gregorio Fazzone.

Artemov a colaborat în această rețea cu Mohamed El Zein, un finanțator-cheie și membru al Hezbollah, implicat în coordonarea vânzărilor de petrol folosind facturi falsificate de la companii-fantomă pentru a ascunde originea tranzacțiilor. Cei doi ar fi coordonat, împreună cu regimul iranian și cu asistența cetățeanului iranian Rouzbeh Zahedi, care și-a folosit companiile pentru a transfera fonduri către membrii IRGC-QF și Hezbollah.

Rolul lui Gregorio Fazzone în rețeaua de contrabandă

Ava Petroleum Services SA din Elveția este una dintre firmele pe care, începând cu 2022, Artemov a folosit-o pentru vânzarea de petrol ilicit. Gregorio Fazzone ocupă funcția de unicul membru al consiliului de administrație și CEO al Ava Petroleum. Pentru acest rol, Fazzone a fost sancționat în baza Ordinului Executiv 13224, modificat, care vizează teroriști, organizații teroriste și persoane care oferă sprijin activităților teroriste.

Ca urmare a acestei acțiuni, toate proprietățile și interesele de proprietate ale persoanelor și entităților desemnate, inclusiv ale entităților deținute direct sau indirect în proporție de 50% sau mai mult de acestea, care se află în Statele Unite sau în posesia sau controlul persoanelor americane, trebuie blocate și raportate către OFAC.

Prezența lui Gregorio Fazzone în România

Pe lângă activitățile din Elveția, Gregorio Fazzone a fost identificat și în România ca administrator al firmei Heliosagri International SA, înființată în 2017 la București, cu obiectul principal de activitate „închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate".

Heliosagri International SA a fost fondată inițial ca SRL de un offshore din Insulele Cayman și un cetățean singaporez. În 2019, compania a fost preluată de offshore-ul cipriot Trezeme Limited și de Global Grain International SRL (înființată la București în 2016). Trezeme Limited este controlată de Vaja Jhashi, iar ca administrator a fost numit Gregorio Fazzone.

Prezența lui Fazzone în România datează din 2014, când a fost înființată la București firma Floarea International SRL, cu obiectul de activitate „fabricarea uleiurilor și a grăsimilor vegetale și animale". Asociații firmei erau cetățeanul american cu origini cecene Arbi Mamedovich Misserbiev și compania elvețiană Delta Commodity & Financial Services(deținută de Vaja Jhashi), iar administrator era Gregorio Fazzone, care reprezenta și firma elvețiană.

În același an, Floarea International SRL a preluat Biodil Production SRL (fabrica de ulei din Țăndărei), administrată tot de Gregorio Fazzone până în 2023, când a fost înlocuit cu Dounia Marguerite Bender, parteneră cu elvețianul și în alte afaceri (TOI Commodities SA și Visions Holding SA, controlate de Vaja Jhashi și care dețin mai multe active în Republica Moldova).

Scandalul tranzacției cu Adrian Porumboiu

În 2015, Delta Commodity & Financial Services a achiziționat de la cunoscutul om de afaceri Adrian Porumboiu (fost patron al FC Vaslui) grupul de firme Racova SA. Din partea firmei elvețiene, contractul a fost semnat chiar de Vaja Jhashi. Grupul cuprindea companii cu profil agricol precum Agrocomplex Bârlad, R-Agro, Ulerom, Mopan Vaslui și Comcereal, toate intrate ulterior în insolvență. Aceste firme dețineau aproape 50.000 de hectare de teren lucrate la nivel industrial, ferme, fabrici de panificație, de ulei, vinificație, hoteluri și construcții industriale.

La scurt timp după tranzacție, proprietarii terenurilor arendate nu și-au mai primit drepturile cuvenite prin contract. Adrian Porumboiu a acuzat noii proprietari că sunt un grup infracțional interesat doar de subvențiile APIA, afirmând că, potrivit contractului, firma elvețiană trebuia să achite în totalitate datoriile fostului grup Racova, ceea ce nu s-a întâmplat. În schimb, milioane de euro de la APIA ar fi ajuns în conturile noilor proprietari.

În 2016, Delta Commodity & Financial Services a vândut o mare parte din active către firma Babylon Overseas (FZE)din Emiratele Arabe, fondată de moldoveanul Ghenadie Ostrovețchi, care avea legături cu grupul Trans Oil din Republica Moldova, controlat tot de Vaja Jhashi.

Într-un interviu recent, Porumboiu a dezvăluit că în 2014, pentru a evita insolvența, a decis să apeleze la o refinanțare. O firmă mare de consultanță i-a recomandat grupul Trans-Oil din Republica Moldova, patronat de Vaja Jhashi. Abia după ce și-a vândut afacerea, Porumboiu și-a dat seama „că la Trans-Oil jupânul era Plahotniuc și acel georgian (patronul firmei) era doar interfața".

Vaja Jhashi: magnatul cu legături controversate

Toate aceste firme prezente în România (inclusiv offshore-ul cipriot Trezeme Limited) fac parte din grupul agro-industrial Trans-Oil, cel mai mare jucător de profil din Republica Moldova, condus și controlat de milionarul Vaja Enricovich Jhashi. Născut în Georgia pe vremea URSS, Jhashi deține triplă cetățenie – rusă, moldovenească și americană.

Tatăl său era diplomat, motiv pentru care a locuit mult în Statele Unite unde a urmat școala, iar apoi și-a satisfăcut stagiul militar obligatoriu ca militar rus în Afganistan. A absolvit Institutul țărilor din Asia și Africa de pe lângă Universitatea de Stat din Moscova și apoi a lucrat în Egipt. La sfârșitul anilor '90 și-a început afacerile legate în special de agricultură și s-a stabilit permanent în Republica Moldova.

Vaja Jhashi a fost membru al Consiliului de Administrare al Asociației Oamenilor de Afaceri a lui Vlad Plahotniuc, fondată în 2010, și consilier al premierului Pavel Filip în probleme economice pentru regiunea țărilor arabe. Jhashi a mai fost și prim-vicepreședinte al Consiliului de Administrație al băncii Victoriabank în perioada când președinte era Vladimir Plahotniuc, dar și acționar la OTIV Prime Holding, companie care îi aparținea tot oligarhului Plahotniuc.

Mâna dreaptă din Trans Oil a magnatului Jhashi, Mihail Caraseni, a fost consilier pe probleme economice al președintelui Igor Dodon. Mihail Caraseni este și fratele fostului deputat al Partidului Democrat (partidul lui Plahotniuc), Demian Caraseni.

În urmă cu mai mulți ani, Vaja a recunoscut că se cunoaște cu Plahotniuc de multă vreme, dar a negat că acesta ar fi fost implicat în afacerile sale – o afirmație pusă la îndoială de numeroase investigații jurnalistice.

Imperiul Trans-Oil: de la Moldova la Constanța

Trans-Oil din Republica Moldova a fost deschisă în 1997 ca filială a firmei Trans Oil Ltd din SUA. În 2005, în firmă apare ca unic asociat Vaja Jhashi, cu numele scris Vazha Dzhashi, având cetățenia Federației Ruse. În 2006, Dzhashi cedează dreptul de proprietate asupra Trans-Oil către firma elvețiană Visions Holding SA, care o avea ca directoare pe rusoaica Evghenia Ursu, iar pe Gregorio Fazzone ca președinte al Consiliului de Administrație.

În România, Vaja controlează prin Trezeme Limited din Cipru companiile Global Grain International SRL, Aragvi Sea Terminal SRL (fondată în 2024 de Vaja Enricovich Jhashi și basarabeanul Rodion Mușinschi) și Heliosagri Internațional SA. Trezeme Limited mai deține și în Republica Moldova firma Uleinord SRL.

Trans-Oil Group este un conglomerat agroindustrial care se ocupă cu producția de ulei vegetal, manipularea și depozitarea cerealelor, comerțul internațional cu mărfuri și producția de făină. Trans-Oil deține mai multe fabrici de ulei vegetal – trei în Republica Moldova, una în România (Țăndărei) și una în Serbia – pe care îl comercializează sub mărcile „Floris" și „Iskon".

Ca exportator de cereale, Trans-Oil este unul dintre cele mai mari din regiune, operând 49 de unități de depozitare în Republica Moldova, România și Serbia, cu o capacitate totală de peste 1 milion de tone.

Trans-Oil deține și terminale portuare în Reni (Ucraina), Giurgiulești (în Republica Moldova, unde practic deține monopolul), Pancevo și Backa Palanka (ambele în Serbia) și, mai recent, Terminalul Frial din Portul Constanța, prin care oferă servicii de depozitare și manipulare a cerealelor, dar și transbordare a petrolului.

Achiziția terminalului Frial: legături controversate

Terminalul Frial din Portul Constanța a fost achiziționat în octombrie 2024 prin firma Aragvi Sea Terminal SRL, care a cumpărat 96,25% din Frial SA. Terminalul dispune de o capacitate de transbordare de 1,5 milioane de tone de cereale și 500.000 de tone de ulei vegetal.

Printre administratorii Frial SA se numără Ion Echim (fost director adjunct la Consiliul Concurenței din Moldova), implicat în mai multe firme cu profil agricol din Republica Moldova. Echim este soțul fostei viceguvernatoare a Băncii Naționale a Moldovei, Emma Tăbârță, demisă în martie 2015 pentru „gestionarea proastă, cu consecințe atât de grave pentru sistemul bancar". Tăbârță era responsabilă de reglementarea și supravegherea sectorului bancar în perioada octombrie 2008 – martie 2015, inclusiv în perioada în care Plahotniuc a orchestrat „furtul miliardului" din băncile moldovenești.

Un an mai târziu, Emma Tăbârță a fost reținută și apoi învinuită în dosarul „Laundromatul rusesc", în care a fost cercetată spălarea a 22 miliarde de dolari proveniți din Rusia. În 2023, Emma Tăbârță a fost achitată. Deși în trecut a negat că afacerile sale ar avea legătură cu Trans-Oil-ul lui Vaja Jhashi, Ion Echim administrează acum una dintre afacerile milionarului din România.

Un alt personaj interesant, membru în Consiliul de Administrație al Frial SA, este Rodion Mușinschi (administrator și în compania-mamă, Aragvi Sea Terminal SRL), care mai coordonează, împreună cu niște ruși și alți angajați ai Trans-Oil, trei firme din Slovacia (Jaren srl, Minak sro și SILA SK sro).

Implicații și context geopolitic

Trans-Oil deține o poziție dominantă pe piața uleiului din Republica Moldova, controlând circa 90% din producția și aproximativ 95% din exportul de ulei de floarea-soarelui, conform statisticilor din 2022. Această poziție creează bariere semnificative pentru intrarea noilor jucători pe piață, astfel cum a constatat și agenția internațională Fitch Ratings.

Delta Commodity & Financial Services (administrată de Gregorio Fazzone) a fost implicată în afaceri cu producția de ulei și cu produse petroliere și în Georgia, țara natală a lui Vaja, ca acționar majoritar al firmei Iveria Oil International. Firma gruzină se afla în anturajul unor controversați afaceriști și politicieni din Georgia.

Cazul Gregorio Fazzone ilustrează complexitatea rețelelor internaționale de afaceri care pot conecta, involuntar sau nu, activități legitime cu scheme de finanțare a terorismului. Prezența sa simultană în structurile de comandă ale Ava Petroleum (sancționată pentru legături cu Hezbollah și IRGC-QF) și în companiile românești și moldovenești controlate de Vaja Jhashi ridică întrebări serioase despre gradul de transparență și conformitate al acestor structuri de afaceri.

Vladimir Plahotniuc, oligarhul moldovean cu care Jhashi a avut relații apropiate, este dat în urmărire internațională pentru corupție și a fost declarat fugar din iunie 2019. În iulie 2023, a fost trimis în judecată în primul dosar penal pe numele său, iar în iulie 2025 a fost reținut de autoritățile grecești.

Notă: La momentul publicării acestui articol, nu au existat acuzații sau proceduri legale împotriva lui Vaja Jhashi sau a companiilor sale în România în legătură cu activitățile lui Gregorio Fazzone sancționate de autoritățile americane. Sancțiunile OFAC vizează exclusiv rolul lui Fazzone în cadrul Ava Petroleum Services SA din Elveția.

Context actualizat (22 octombrie 2025): Articolul prezintă evenimente și informații care s-au desfășurat între 2014 și 2025, cu accent pe sancțiunile internaționale impuse în noiembrie 2022 și achiziția terminalului Frial din Portul Constanța în octombrie 2024.