Opinii
26 ian. 2026
Țara în care am ajuns să trăim azi... Afacerile familiei Blaga, șeful ANCPI, în centrul unui sistem de influență și contracte publice
Timp de citire: 4 minute
București, 26 ianuarie 2026 – În timp ce prim-ministrul Ilie Bolojan impune astăzi tăieri dure, înghețarea salariilor și creșteri de taxe care lovesc direct în pensionari, familii cu venituri mici și angajați din sectorul public, o investigație recentă scoate la iveală o altă față a mandatului său: cheltuirea a peste 5 milioane de lei (aproximativ 1 milion de euro) din fonduri publice orădene pentru un eveniment caritabil organizat de trustul Antena, care i-a oferit ani la rând expunere mediatică favorabilă și constructivă.
Evenimentul „Orașul Faptelor Bune” de la Radio ZU a devenit, în perioada 2019–2025, un vehicul de promovare personală și de imagine de „manager providențial”, finanțat masiv din bugetul Asociației pentru Promovarea Turismului în Oradea și Regiune (APTOR), entitate controlată de administrația locală.
APTOR, o entitate susținută din fonduri publice și condusă sub influența directă a administrației locale, a alocat suma totală de 5.106.802 lei (1.003.517 euro la cursul BNR din octombrie 2025) pentru evenimentul anual „Orașul Faptelor Bune”, organizat de Radio ZU (parte a trustului Antena). Evenimentul, descris ca un maraton radio caritabil în perioada Crăciunului, implica deplasarea unei echipe de realizatori, tehnică și organizarea de concerte, cu strângere de fonduri pentru cauze sociale sau medicale.
Defalcarea pe ani arată o creștere constantă a cheltuielilor:
2019: 570.000 lei
2021: 496.802 lei (după o pauză pandemică în 2020)
2022: 835.000 lei
2023: 985.000 lei
2024: 1.100.000 lei
2025: 1.120.000 lei
Banii au acoperit artiști, cazare, mese și scenotehnică – o parte din scenă fiind plătită din bugetul APTOR pentru Târgul de Crăciun din Oradea. Trustul Antena, care include Antena 1, Antena 3, Antena Stars și Radio ZU, a fost beneficiarul direct, iar evenimentul a fost promovat intens în rețea, incluzând mențiuni frecvente la adresa lui Bolojan și a realizărilor sale administrative.
Investigația subliniază că, deși APTOR a investit bugete anuale între 5 și 17 milioane de lei în promovare, numărul de turiști în Oradea a stagnat: 235.000 în 2024, comparativ cu 232.231 în 2013. Aceasta este mai mic chiar și decât în stațiunea vecină Băile Felix (249.000 turiști), care nu cheltuiește aproape nici un ban pe promovare.
Criticii văd în aceste cheltuieli o strategie de promovare națională a imaginii lui Bolojan, mai degrabă decât un impuls real pentru turism local.
Mihai Jurca, fost președinte APTOR și responsabil de promovarea imaginii lui Bolojan, a fost numit șeful cancelariei premierului, cu un departament de comunicare de 18 persoane. Relația cu trustul Antena datează din 2019, când evenimentul a fost mutat la Oradea, și a culminat cu susținere mediatică în campania electorală din 2024. De exemplu, Mihai Morar, vedetă Radio ZU, a realizat un podcast cu Bolojan în ultima zi de campanie, încălcând o promisiune personală de a evita politicienii. Morar l-a descris pe Bolojan ca pe un „manager de oraș, județ și, sper, țară”, adăugând: „Pentru mine, Ilie Bolojan nu e politician. E un manager. Vreau o țară ca Oradea, cum spunea cineva. Cum simțim mulți dintre noi. Însă, deocamdată, țara arde. Mai putem face ceva înainte să fie fum și scrum?”
Astfel de materiale, neetichetate ca publicitate electorală, sugerează o relație simbiotică: bani publici pentru expunere favorabilă.
Ca primar al Oradei (2008-2020) și președinte CJ Bihor (2020-2024), Bolojan a fost lăudat pentru dezvoltare urbană, dar investițiile în promovare – zeci de milioane de euro în 10 ani – par disproporționate față de rezultate. În 2024, anul electoral, APTOR a cheltuit 25 de milioane de lei pe concerte și evenimente, de patru ori mai mult decât alocările primăriei pentru acțiuni sociale și caritabile.
Contrastul devine evident în mandatul de prim-ministru din 2025: Bolojan a implementat un pachet de austeritate dur, incluzând creșteri de TVA, eliminarea sporurilor, înghețarea salariilor în sectorul public și reforme în pensii speciale. Aceste măsuri au afectat direct categoriile vulnerabile – pensionari, angajați cu venituri mici, familii monoparentale – prin scumpiri la carburanți, energie și impozite locale. Inflația persistentă și taxele noi pe colete extracomunitare au amplificat povara, în timp ce deficitul bugetar a fost redus sub 8,4% prin sacrificii colective.
Criticii văd aici o ipocrizie: bani publici risipiți pe „megalomania” personală în trecut, dar tăieri de la „cei mai amărâți” în prezent. „Realizezi cam ce fel de om e?”, întreabă retoric surse din opoziție, subliniind că evenimente caritabile precum „Orașul Faptelor Bune” puteau fi organizate din București fără costuri de deplasare, economisind milioane pentru nevoi reale.
De ce o asociație finanțată din bani publici a cheltuit sume atât de mari pentru un eveniment radio al unui trust privat, în loc să direcționeze fondurile către cauze sociale directe?
Cum se justifică stagnarea turismului orădean în ciuda investițiilor masive în promovare?
Există o legătură între aceste plăți și susținerea mediatică constantă de care s-a bucurat Bolojan în trustul Antena?
Până acum, nici premierul, nici APTOR, nici trustul Antena nu au oferit un răspuns oficial la aceste dezvăluiri. Cazul subliniază o problemă sistemică mai largă: utilizarea banilor publici pentru construirea unei imagini personale, în timp ce, odată ajuns la putere națională, același om aplică politici de austeritate care lovesc în cei care au cel mai puțin.
În România anului 2026, pare că megalomania locală se plătește cu bani publici, iar austeritatea națională – cu sacrificiile celor mai amărâți.