Negocierea păcii cu Rusia trebuie să înceapă de la actuala linie a frontului din Ucraina, se arată într-un document oficial semnat marți, 21 octombrie 2025, de președintele ucrainean Volodimir Zelenski împreună cu cei mai importanți aliați ai săi din Europa. Declarația comună marchează o schimbare majoră în abordarea diplomatică europeană față de conflictul din Ucraina.

Spania și Suedia se alătură declarației comune pentru pace

Spania şi Suedia s-au alăturat marţi unei declaraţii semnate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski împreună cu opt dintre aliaţii săi europeni în războiul cu Rusia, document care afirmă inviolabilitatea frontierelor actuale ale Ucrainei şi cere negocierea păcii cu Rusia plecând de la situaţia actuală a liniei frontului şi în condiţiile încheierii prealabile a unui armistiţiu.

Premierul spaniol Pedro Sánchez şi cel suedez Ulf Kristersson şi-au adăugat astfel semnăturile pe declaraţia pe care au semnat-o anterior Zelenski, premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz, preşedintele francez Emmanuel Macron, şefa guvernului italian Giorgia Meloni, premierul polonez Donald Tusk, preşedintele finlandez Alexander Stubb, şefa guvernului danez Mette Frederiksen şi premierul norvegian Jonas Gahr Støre, precum şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, António Costa.

Susținere fermă pentru poziția președintelui Donald Trump

În declaraţia oficială, liderii europeni şi-au exprimat sprijinul explicit pentru poziţia exprimată de preşedintele american Donald Trump după întâlnirea avută vineri, 17 octombrie 2025, la Casa Albă cu Volodimir Zelenski, poziţie conform căreia luptele ar trebui să înceteze imediat în Ucraina şi baza negocierilor cu Rusia ar trebui să fie actuala linie a frontului.

„Susţinem ferm poziţia preşedintelui Trump, conform căreia luptele trebuie să înceteze imediat şi linia de contact actuală trebuie să fie punctul de plecare în negocieri. Rămânem dedicaţi principiului potrivit căruia frontierele internaţionale nu trebuie modificate prin forţă", se arată în respectiva declaraţie comună.

În plus, semnatarii declaraţiei cer creşterea substanțială a presiunii asupra economiei şi industriei militare ruse până când preşedintele rus Vladimir Putin va fi dispus să facă pace în condiții acceptabile.

„Trebuie să intensificăm presiunea asupra economiei Rusiei și asupra industriei sale de apărare, până când Putin va fi gata să facă pace. Elaborăm măsuri pentru a utiliza întreaga valoare a activelor suverane imobilizate ale Rusiei, astfel încât Ucraina să dispună de resursele de care are nevoie", se mai arată în declarația comună semnată de liderii europeni.

Întâlnirea tensionată Trump-Zelenski: „Țara voastră va îngheța sau va fi distrusă"

Zelenski a descris public întâlnirea sa de vineri cu Donald Trump drept una reuşită, în contrast marcat cu relatările confidențiale în care surse care au cunoştinţă directă despre această discuţie vorbesc despre o reuniune extrem de tensionată și conflictuală.

Conform acestor surse de la Casa Albă, citate de Reuters, preşedintele american a dat la o parte hărţile detaliate ale frontului prezentate de reprezentanții ucraineni, a înjurat în mod repetat tot timpul întâlnirii şi i-a cerut în termeni foarte duri omologului său ucrainean să accepte propunerile Rusiei, altfel riscă distrugerea completă a ţării sale.

Întâlnirea de la Casa Albă „a fost destul de rea", iar „mesajul direct al lui Trump a fost: «ţara voastră va îngheţa şi va fi distrusă» dacă Ucraina nu încheie cât mai repede un acord de pace cu Rusia", a afirmat una dintre aceste surse cu acces la informațiile confidențiale, conform agenției Reuters.

Trump ar fi cerut cedarea întregului Donbas către Rusia

Conform Financial Times, care citează surse diplomatice americane, Trump i-a cerut direct lui Zelenski să predea Rusiei întreaga regiune Donbas, formată din provinciile Doneţk şi Lugansk. Trupele ruse o controlează aproape complet pe cea din urmă, provincia Lugansk, dar numai parţial pe prima, provincia Donețk.

La summitul pe care Trump şi Putin l-au avut în august 2025, preşedintele rus ar fi propus ca Ucraina să se retragă complet din întreaga regiune Donbas şi în schimb Rusia să îngheţe restul liniei frontului la pozițiile actuale.

Dar, în ultima discuţie telefonică pe care Trump a avut-o cu Putin joi, 16 octombrie, înaintea întâlnirii de vineri cu Zelenski, preşedintele rus ar fi făcut un mic pas înapoi şi ar fi sugerat să restituie Ucrainei mici porţiuni teritoriale ocupate de trupele ruse în provinciile ucrainene sudice Herson şi Zaporojie, în schimbul controlului rusesc complet și definitiv în întreaga regiune Donbas, mai scrie Financial Times citând surse diplomatice.

Totuşi, purtat orul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat oficial că Rusia și-ar fi schimbat poziţia față de cea exprimată în august, iar Trump de asemenea a negat public că i-ar fi sugerat lui Zelenski să cedeze Donbasul către Rusia.

Acordul parțial dintre Trump și Zelenski

Preşedintele american s-a declarat totuși de acord cu o încetare imediată a focului înaintea unor negocieri care să plece de la actuala situaţie a liniei frontului, ceea ce corespunde în mare măsură poziţiei oficiale a Ucrainei, prin urmare Zelenski a apreciat public că vizita sa la Casa Albă a fost una relativ reuşită, deşi nu a obţinut din partea lui Trump rachetele cu rază lungă de acțiune Tomahawk pe care le solicitase cu insistență.

„Linia frontului poate deveni punctul de pornire al diplomației", a declarat Zelenski după întâlnirea de la Washington, subliniind că acesta a fost semnalul transmis public de președintele Trump echipei sale diplomatice.

Rusia respinge categoric ideea unui armistițiu

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a respins marți, 21 octombrie 2025, ideea unui armistițiu înaintea reluării negocierilor de pace, considerând că aceasta ar intra în „contradicţie totală" cu cele convenite de Trump şi Putin la primul lor summit desfăşurat în august 2025 în Alaska, şi i-a acuzat pe susţinătorii europeni ai Ucrainei că încearcă să convingă Casa Albă să-şi schimbe poziţia negociată inițial cu Moscova.

„Dacă ne oprim pur şi simplu acum, ar însemna să uităm complet de cauzele primare profunde ale conflictului", a afirmat Lavrov într-o conferinţă de presă oficială organizată la Moscova. „Auzim acum de la Washington că trebuie să ne oprim imediat și să nu mai discutăm nimic despre cauzele fundamentale. Aceasta nu este poziția pe care am convenit-o cu președintele Trump", a adăugat șeful diplomației ruse.

Potrivit declarațiilor oficiale ale şefului diplomaţiei ruse, Putin şi Trump au convenit în Alaska, în august 2025, să „se concentreze pe cauzele profunde ale conflictului și pe necesitatea renunţării definitive la încercarea de atragere a Ucrainei în NATO şi, pe cât posibil, pe garantarea deplină a drepturilor legitime ale populaţiei ruse şi rusofone" din teritoriile estice ale Ucrainei.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt oficial al Kremlinului, a declarat de asemenea în conferința sa de presă zilnică că summitul anunțat dintre Putin și Trump la Budapesta nu are încă o dată precisă stabilită.

„Nici președintele Trump, nici președintele Putin nu au oferit un calendar precis pentru această întâlnire. Este nevoie de pregătiri diplomatice serioase. Ați auzit declarații atât din partea americană, cât și din partea noastră, că acest lucru poate dura săptămâni. Prin urmare, nu a fost stabilit încă niciun termen precis", a explicat Peskov.

Liderii europeni se vor reuni la sfârșitul săptămânii

Conform declarației comune, liderii europeni semnatari se vor reuni la sfârșitul acestei săptămâni în cadrul Consiliului European și al „Coaliției celor care doresc să acționeze" pentru a discuta concret despre modul în care pot avansa în direcția negocierilor de pace și pot continua sprijinirea militară și economică a Ucrainei.

„Suntem cu toții uniți în dorința noastră pentru o pace dreaptă și durabilă, pe care o merită poporul Ucrainei", se arată în declarația comună.

„Rămânem dedicați principiului conform căruia frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță. Tacticile de tergiversare ale Rusiei au demonstrat în repetate rânduri că Ucraina este singura parte care ia în serios pacea", au subliniat liderii europeni.

„Cu toții putem vedea că Putin continuă să aleagă violența și distrugerea. Prin urmare, suntem conștienți că Ucraina trebuie să se afle în cea mai puternică poziție militară posibilă - înainte, în timpul și după orice armistițiu", au adăugat semnatarii declarației.

UE pregătește un împrumut de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina

O „susţinere largă" există în cadrul Uniunii Europene în vederea mobilizării activelor financiare ruseşti blocate cu scopul de a acorda Ucrainei un împrumut masiv în valoare de 140 de miliarde de euro, a anunţat luni, 20 octombrie 2025, şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas.

„Elaborăm măsuri concrete pentru a utiliza valoarea integrală a activelor suverane imobilizate ale Rusiei, astfel încât Ucraina să aibă resursele financiare de care are nevoie pentru apărare și reconstrucție", au confirmat liderii europeni în declarația comună de marți.

Declarația vine în contextul în care Europa încearcă să facă față unei diplomații americane tot mai imprevizibile și pe fondul îngrijorărilor că Trump și Putin ar putea ajunge la un acord bilateral care să fie în detrimentul Ucrainei și al intereselor de securitate din Europa de Est.