BILAL WEHBE – SAADEH HARDAN, exponenții arabilor care au reușit în viață prin corupție și turnătorii

Corupție la Primăria Sectorului 1. George Tuță – Bilal Wehbe: tun de milioane de euro prin contracte atribuite cu dedicație firmelor de pază ale lui Bilal Wehbe.

Caracatița contractelor de la Sectorul 1, descoperită în urma monitorizării procurorilor EPPO într-un dosar în care s-au descoperit fraude cu bani europeni. Surse: monitorizarea unor persoane a ajuns la mai multe rețele de interese care duc spre anturajul lui George Tuță.

Acesta este suspectat că a atribuit netransparent, ilegal, contracte de pază firmelor lui Bilal Wehbe.

O amplă rețea de interese, contracte publice și relații de influență ar fi fost descoperită în jurul Primăriei Sectorului 1, după ce procurorii Parchetului European (EPPO), care investigau presupuse fraude cu fonduri europene în care apare și numele lui Bilal Wehbe, au identificat legături către societăți ale libanezului Wehbe, societăți care au obținut contracte publice importante.

Potrivit surselor noastre, investigațiile ar fi scos la iveală mai multe rețele care au gravitat în jurul administrației Sectorului 1, numitorul comun fiind 2 persoane monitorizate de procurorii EPPO.

Iar acesta ar fi doar începutul.

Potrivit surselor noastre, monitorizarea în ancheta EPPO ar fi permis procurorilor să identifice legături între persoane și societăți care au obținut contracte în Ilfov și firme care au ajuns, ulterior, în relații contractuale și cu administrația Sectorului 1.

Contracte de pază – Tuță și „nota de plată” a campaniei din 2024

Conform informațiilor obținute de redacția noastră, procurorii EPPO ar fi identificat inclusiv contracte pentru servicii de pază despre care există suspiciunea că au fost atribuite de administrația condusă de George Tuță unor companii ale lui Bilal Wehbe.

Iar aici apare o întrebare inevitabilă: cine și cu ce preț l-a sprijinit pe George Tuță în campania electorală din 2024?

Se pare că nu numai Ciprian Ciucu ar fi beneficiat de susținerea acestei structuri de influență.

Potrivit informațiilor noastre, și actualul primar al Sectorului 1 ar fi aplicat aceeași rețetă pentru a-și atinge obiectivul politic: câștigarea primăriei.

Implicarea unui grup în sprijinirea lui George Tuță în campania electorală din 2024 este un subiect despre care, în cercurile politice, se vorbește de mai multă vreme.

Redacția noastră a intrat inclusiv în posesia unei înregistrări în care persoane din acest grup ar discuta despre folosirea influenței lor pentru susținerea lui George Tuță în campania electorală.

Acțiunile ar fi dat rezultate.

Tuță a ajuns primar.

Iar, potrivit surselor noastre, după instalarea la Primăria Sectorului 1 ar fi început și achitarea „notei de plată” către cei care l-au ajutat.

Cum poate fi recompensat mai eficient un asemenea sprijin decât prin acces la contracte publice consistente, netransparente și direcționate către cercul potrivit?

Sursele redacției susțin că aceasta ar fi fost logica unor atribuiri investigate în prezent: contracte profitabile către persoane și firme din zona celor care au contribuit la succesul electoral al actualului edil.

În această ecuație apare și numele omului de afaceri Bilal Wehbe.

Bilal Wehbe și Saadeh Hardan, libanezii cu contracte publice. Legătura cu Gabriel Stoe și Aeroportul Otopeni

Bilal Wehbe apare și într-un alt circuit de relații între afaceri private și instituții publice.

Documente, declarații de avere și informații obținute pe surse ridică semne de întrebare asupra relației dintre Wehbe și Gabriel Stoe, fost ocupant al unor funcții importante în instituții ale statului român, inclusiv la Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Potrivit unei investigații publicate anterior de ziarul Puterea, Gabriel Stoe a ocupat, de-a lungul timpului, mai multe poziții relevante în instituții publice.

Declarația sa de avere indică faptul că acesta deține 5% din acțiunile restaurantului Amelia Dubai, societate în care apar, de asemenea, Bilal Wehbe și antrenorul Cosmin Olăroiu. Participația ar fi fost achiziționată pentru aproximativ 250.000 de euro.

Analiza declarațiilor de avere precedente ridică însă întrebări asupra modului în care ar fi fost finanțată investiția.

Mai grav, surse apropiate cazului susțin că participația de 5% nu ar fi reprezentat, în realitate, o investiție obișnuită, ci ar fi fost oferită de Bilal Wehbe lui Gabriel Stoe în schimbul facilitării accesului la contracte ale Aeroportului Otopeni.

Un alt beneficiar al șpăgii de 250.000 de euro ar fi turnătorul libanez Saadeh Hardan.

Momentul operațiunii este esențial: la data la care Stoe devenea acționar, acesta ocupa o funcție de conducere la Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Din această poziție, susțin aceleași surse, ar fi fost atribuite contracte unor firme controlate sau apropiate de Bilal Wehbe.

Documentația privind respectivele contracte ar fi fost transmisă autorităților competente, fiind solicitată verificarea întregului mecanism.

Suspiciuni privind relația Saadeh Hardan – Bilal Wehbe – Bogdan Chirițoiu și companiile din energie

Numele lui Bilal Wehbe apare și într-o investigație publicată anterior de Fantome.info privind presupuse fapte de corupție în jurul președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Potrivit articolului, pe baza afirmațiilor atribuite lui Bilal Wehbe și Saadeh Hardan și a unor presupuse stenograme aflate la dosar, Chirițoiu ar fi primit bani pentru intervenții în favoarea unor companii și persoane apropiate celor doi. Aceeași publicație susține că ar fi existat întâlniri frecvente între Chirițoiu, Wehbe și Hardan și că presupusele plăți ar fi fost făcute atât în România, cât și în Dubai.

În același context apare și compania ADREM, controlată de frații Adrian și Corneliu Bodea, cunoscuți pentru activitatea lor în sectorul energetic. Potrivit aceleiași investigații, pe baza afirmațiilor atribuite lui Wehbe și Hardan, Bogdan Chirițoiu ar fi încasat o presupusă șpagă de la Bilal Wehbe chiar în sediul ADREM, iar frații Bodea și Wehbe i-ar fi promis sprijin pentru obținerea unei funcții la ANRE. Aceste acuzații sunt prezentate de publicația citată ca suspiciuni rezultate din afirmații și presupuse interceptări și nu reprezintă constatări definitive ale unei instanțe.

Conform surselor, turnătorul libanez Saadeh Hardan a folosit numele companiei DNATA pentru a masca șpăgile către Bogdan Chirițoiu în ceea ce privește abuzul în serviciu al lui Chirițoiu. Acesta a blocat câțiva ani aeroportul în favoarea lui Saadeh Hardan, pentru ca aeroportul să nu implementeze sistemul de apă potabilă pentru pasageri.

Aceste fapte sunt revăzute și în interceptările din dosarul DNA.

Într-un registru aproape absurd de contrast cu tot ceea ce se întâmplă în jurul său, dr. Hardan, a cărui stare de sănătate s-ar fi deteriorat în contextul bolii oncologice de care suferă, a plecat să-și ducă copiii în vacanță — poate într-unul dintre ultimii ani în care mai are această posibilitate. Copiii săi, despre care există informații că au fost îndepărtați dintr-o unitate de învățământ din Londra în urma unor probleme legate de consumul de droguri, îl însoțesc acum într-o vacanță care capătă, în contextul acuzațiilor financiare ce planează asupra anturajului său, o imagine cu atât mai amară.

De la Otopeni la Sectorul 1

Legătura devine relevantă pentru situația de la Primăria Sectorului 1 tocmai prin apariția acelorași personaje în jurul unor noi contracte publice.

Potrivit surselor noastre, o grupare formată din oameni politici, intermediari și persoane cu influență în structuri ale statului ar fi încercat să faciliteze atribuirea unor contracte de pază în Ilfov și București către societăți controlate de sau apropiate de Bilal Wehbe.

În acest tablou se intersectează, din nou, mediul de afaceri cu administrația publică și cu cercuri de influență.

Sursele noastre susțin, de asemenea, că Wehbe s-ar fi prezentat în mai multe împrejurări drept persoană „acoperită” de un serviciu de informații.

Am solicitat un punct de vedere instituției vehiculate.

Însă instituția invocată ar fi negat oficial existența unor raporturi de serviciu sau colaborare cu acesta.

Cu toate acestea, persoane apropiate cazului susțin că omul de afaceri ar fi beneficiat, de-a lungul timpului, de protecția informală a unor persoane din instituțiile statului.

Rețeaua de firme și Fadi Obeid

Un alt nume care apare în acest cerc este Fadi Obeid, partener de afaceri al lui Bilal Wehbe în restaurantul Zaitoone.

Potrivit surselor noastre, Obeid ar controla o rețea extinsă de societăți din sectorul comerțului cu legume și fructe din București, unele dintre acestea fiind descrise de surse drept firme utilizate în mecanisme financiare opace.

Și Obeid s-ar fi prezentat drept persoană „acoperită” a unui serviciu al statului român. În acest caz, instituția invocată nu ar fi răspuns solicitărilor oficiale de clarificare.

Surse spun că acesta a și fost înregistrat ambiental de către Saadeh Hardan în timp ce i se destăinuia că oferă trabucuri și coniac unei persoane dintr-o anumită instituție.

În paralel, sursele indică existența unei licitații publice de aproximativ 400 de milioane de lei, câștigată de Wehbe împreună cu o altă persoană, în condiții asupra cărora există suspiciunea că documentația solicitată de autoritatea contractantă nu ar fi fost completă.

Și această procedură ar fi ajuns în atenția instituțiilor competente.

Numele lui Saadeh Hardan și Bilal Wehbe apar și într-un alt dosar aflat în atenția autorităților judiciare, în care au fost efectuate percheziții în urmă cu câteva luni.

Potrivit informațiilor noastre, ancheta vizează inclusiv finanțarea unei campanii mediatice construite pentru compromiterea imaginii lui Nicușor Dan.

Sursele redacției susțin că o societate care a fost plătită de cercul Tuță – Wehbe – Hardan pentru producerea unor materiale video destinate afectării imaginii lui Nicușor Dan ar fi beneficiat anterior de contracte publice în Ilfov.

În acest dosar au fost monitorizate mai multe persoane, inclusiv un lider politic PNL.

Aceeași societate ar fi fost vizată ulterior și de percheziții în cadrul investigațiilor EPPO.

Firma respectivă apare însă și într-un alt context politic: potrivit informațiilor noastre, ar fi primit, de-a lungul timpului, numeroase contracte și din zona administrației conduse de Ilie Bolojan la Oradea.

Astfel, ceea ce inițial părea o succesiune de episoade fără legătură începe să contureze aceeași hartă: oameni de influență, contracte publice, administrații locale și societăți comerciale care se regăsesc în mai multe dosare și investigații.

Romprest, Blue Planet și tentativa de redesenare a salubrității din Sectorul 1

Un alt episod relevant privește contractul Romprest.

Potrivit surselor noastre, George Tuță ar fi încercat să forțeze încetarea contractului companiei Romprest pentru a crea spațiu în Sectorul 1 unor companii precum Bingo și Blue Planet, fosta Rosal.

În spatele acestora ar apărea, potrivit informațiilor noastre, omul de afaceri egiptean Tarek el Feki, care s-ar prezenta în anumite cercuri, și el, drept ofițer al statului egiptean, afirmație contestată de sursele noastre.

Planul de îndepărtare a Romprest nu ar fi reușit însă.

Iar acest eșec arată, potrivit surselor noastre, limitele actualei structuri de influență din jurul grupării celor 2 libanezi.

Rețeaua, formată în bună parte din foști angajați ai structurilor de stat și persoane încă active, dar cu o capacitate de influență din ce în ce mai redusă, pare să fi întâlnit de această dată adversari mai bine pregătiți. Se pare că influența celor 2 libanezi este pe sfârșite, astfel încât autoritățile vor putea să analizeze în liniște posibila activitate infracțională a celor 2 libanezi de-a lungul timpului. Mai ales că acum termenele de prescripție a faptelor de corupție s-au dublat.

Cel mai elocvent exemplu este chiar ancheta EPPO.

Potrivit informațiilor noastre, cei 2 libanezi nici măcar nu ar fi anticipat amploarea dosarului care, încet, ajunge tot mai aproape de oamenii și companiile din rețeaua lor.

O rețea care începe să se vadă

Sectorul 1, Ilfovul și Aeroportul Otopeni par, la prima vedere, trei lumi diferite.

Urmărind însă traseul contractelor și al persoanelor care apar în jurul lor, aceleași nume revin constant.

În jurul lor apar contracte de pază, lucrări publice de sute de milioane de lei, contracte aeroportuare și proceduri de achiziție trucate de sute de milioane de lei în jurul rețelei celor 2 libanezi.

Separat, fiecare episod poate fi prezentat drept o simplă coincidență.

Privite împreună, însă, coincidențele încep să arate ca o rețea.

Redacția noastră va publica în perioada următoare noi informații despre mecanismele de influență prin care, potrivit surselor noastre, au fost obținute de cei 2 libanezi contracte supraevaluate sau atribuite preferențial în cadrul unor licitații trucate.

Vom reveni imediat ce vom avea noi informații.

Până la pronunțarea unor hotărâri judecătorești definitive, toate persoanele menționate în acest material beneficiază de prezumția de nevinovăție. Informațiile provenite din surse sunt prezentate ca atare și urmează să fie confirmate sau infirmate de instituțiile judiciare competente.