Directorul Terapia Cluj lansează o provocare Guvernului: „Plata taxelor nu e doar fiscalitate, e grijă pentru oameni.”

București, 15 octombrie 2025 — Dragoș Damian, directorul general al companiei farmaceutice Terapia Cluj și director executiv al PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România), a transmis ministrului Florin Manole un mesaj public tranșant: majorarea salariului minim pe economie la 5.000 de lei brut.

Apelul, făcut într-un text publicat pe 15 octombrie, are o notă provocatoare și ironică la adresa Guvernului, fiind însoțit de calcule și argumente economice privind impactul social al unei astfel de decizii.

„Hai curaj, Florin Manole” — o provocare politică și morală

„Hai, Florin Manole, curaj, urcă la 5.000 de lei salariul minim pe economie”, scrie Damian în debutul mesajului, acuzând clasa politică de lipsă de voință reală în a corecta decalajele dintre costul vieții și veniturile reale ale populației.

El susține că România traversează un moment critic, în care salariul minim „nu mai reflectă nici măcar minimul decent pentru supraviețuire”.
Potrivit calculelor sale, la un salariu brut de 5.000 de lei, angajatul ar primi în mână sub 3.000 de lei, sumă insuficientă pentru a acoperi cheltuielile lunare de bază, în contextul unei inflații cumulate de peste 40% în ultimii cinci ani.

Damian susține că actualul nivel al salariului minim — de 3.700 lei brut, echivalent cu aproximativ 2.200 lei net — este complet rupt de realitate, mai ales pentru angajații din producție, retail sau servicii.
„Prețurile materiilor prime, energia și transportul nu sunt cauza principală a inflației, ci dezindustrializarea, lăcomia și economia subterană, toate proprii României”, notează acesta, într-un ton critic la adresa modului în care statul a administrat economia post-pandemie.

Ce înseamnă, concret, un salariu brut de 5.000 de lei

Într-o analiză detaliată, Damian descompune mecanismul fiscal al unui salariu de 5.000 lei brut, pentru a demonstra că povara fiscală rămâne ridicată chiar și la nivelurile actuale.

Astfel, din totalul de 5.000 lei:

• 500 de lei reprezintă contribuția la sănătate;

• 1.250 de lei merg către contribuțiile de pensii (CAS);

• 283 de lei sunt impozitul pe venit, care înseamnă 3.400 lei pe an.

Prin comparație, notează Damian, 3.400 de lei reprezintă o treime din costul anual al școlarizării unui elev (estimare oficială de aproximativ 9.600 lei/an).
Tot el adaugă că „patru salarii brute de 5.000 lei, plătite corect, pot susține un pacient cu cancer un an de zile”, iar „trei astfel de salarii pot acoperi educația unui copil timp de un an”.

Pentru managerul Terapia Cluj, aceste calcule nu sunt doar retorice, ci o demonstrație că plata taxelor și majorarea salariilor „nu sunt un act populist, ci o investiție în sănătate, educație și solidaritate socială”.

Critica dublului standard: salarii în alb vs. salarii în negru

Damian ridică și o problemă morală, acuzând ipocrizia companiilor care plătesc angajați „la gri” sau „la negru”, sub pretextul că fiscalitatea e prea mare.

„Cine plătește un salariu cu taxe achitate integral, acela are grijă de pacienți, de bunici și de copii. Cine plătește la negru, arată că nu-l interesează niciunul dintre aceștia”, scrie el, subliniind că economia informală nu este doar o problemă fiscală, ci și una de mentalitate colectivă.

Afirmațiile vin în contextul în care România rămâne printre țările UE cu cea mai mare proporție a muncii nedeclarate. Potrivit datelor Eurofound 2025, aproximativ 15% din angajații români lucrează integral sau parțial „la negru”, iar pierderile bugetare anuale depășesc 4 miliarde de euro.

Aluzie la alți miniștri PSD: „Voi ce faceți?”

Pe lângă apelul direct la Florin Manole, ministrul Muncii, Damian lansează o provocare și către alți tineri miniștri social-democrați, nominalizându-i pe Bogdan Ivan (Energie) și Alexandru Rogobete (Sănătate și Industrie farmaceutică).

Tonul este ironic, dar ferm: „Hai și voi, curaj, fiți îndrăzneți. Că doar nu vă e teamă de ce urmează”.
El sugerează că lipsa de acțiune în domeniile lor alimentează aceleași disfuncții economice — de la importurile masive de medicamente la stagnarea producției interne.

Context economic: România și paradoxul salariilor mici

Apelul lui Dragoș Damian vine într-un moment de tensiune economică. Guvernul analizează creșterea salariului minim la 4.000 de lei brut începând cu ianuarie 2026, însă patronatele și o parte dintre analiști avertizează că o majorare mai accelerată ar putea afecta competitivitatea IMM-urilor.

Pe de altă parte, economiști independenți atrag atenția că, în lipsa unei creșteri reale a veniturilor, România riscă o criză de consum și o nouă emigrare masivă a forței de muncă.

Potrivit datelor INS și Eurostat, România are în prezent al treilea cel mai mic salariu minim din Uniunea Europeană, după Bulgaria și Ungaria, iar puterea reală de cumpărare a scăzut cu aproape 9% în ultimii doi ani.

Un apel devenit manifest social

Dragoș Damian a mai semnat în ultimii ani numeroase comentarii critice la adresa politicilor economice și a birocrației fiscale, devenind una dintre vocile vizibile ale mediului industrial românesc.
Mesajul de acum depășește însă zona sectorială, transformându-se într-un manifest pentru redefinirea salariului minim ca indicator al demnității economice.

„Salariul minim nu e o cifră, e o declarație despre ce fel de țară vrem să fim”, scrie el în final, reafirmând că responsabilitatea fiscală trebuie să se întoarcă înapoi la sensul ei social.

Concluzie

Textul lui Dragoș Damian nu este doar o pledoarie pentru un salariu minim mai mare, ci și o critică la adresa unui sistem fiscal considerat inechitabil și a unei clase politice acuzate de lipsă de curaj.
Mesajul se înscrie într-un curent tot mai amplu de presiune socială și economică pentru reechilibrarea distribuției veniturilor, într-un an marcat de creșteri de prețuri, scăderea puterii de cumpărare și tensiuni sindicale.

Pentru moment, Ministerul Muncii nu a reacționat oficial la apelul public, însă discuția deschisă de Dragoș Damian pare să fi reaprins una dintre cele mai sensibile teme economice ale toamnei: cât de jos poate rămâne salariul minim într-o țară care se declară europeană, dar trăiește la limita decenței.