Tunurile rețelei din jurul contractelor de la Otopeni. Stenograme, firme apropiate și bani publici

În stenogramele din 2023, Saadeh Hardan apare înregistrat în discuții cu George Dorobanțu, director în cadrul CNAB, privind atribuirea unor contracte — o parte dintre ele, potrivit surselor, fictive — către companii controlate sau apropiate de Emanuel Romoșan.

Emanuel Romoșan este patronul controversatei firme de curățenie Pro Sal. Emanuel, cunoscut în anturaj drept „Manu”, are o poveste de viață cel puțin interesantă, construită, potrivit celor care îl cunosc, pe o succesiune de trădări, combinații și relații folosite strategic.

Totul ar fi început în perioada în care acesta s-a angajat la firma de salubritate Urban. Romoșan ar fi reușit rapid să intre în grațiile patronului Florescu, care l-a promovat în poziția de director. Numai că dorința de ascensiune a lui Manu pare să fi fost mai arzătoare decât loialitatea față de cel care îl ridicase.

Potrivit surselor, Romoșan ar fi început o relație cu secretara lui Florescu, care ulterior i-a devenit soție. Nașul de cununie al celor doi nu a fost nimeni altul decât Florescu, patronul firmei Urban.

Doar că intențiile noii familii Romoșan ar fi fost departe de a fi unele curate. La scurt timp, Manu și soția sa au părăsit firma Urban, dar nu cu mâna goală. Potrivit informațiilor obținute, cei doi ar fi plecat cu baza de date, contractele și prețurile companiei Urban, informații la care ar fi avut acces prin funcțiile ocupate: el director, ea secretară.

Ulterior, soții Romoșan au înființat firma Pro Sal, care ar fi început să preia clienți ai companiei Urban. Florescu ar fi reclamat pagube semnificative cauzate de cuplul Violeta și Emanuel Romoșan.

Pe măsură ce afacerea Pro Sal a crescut, Manu Romoșan a început să aibă acces și în zone politice și administrative, zone care, potrivit surselor, l-ar fi sprijinit în obținerea unor contracte cu statul.

Romoșan este descris de persoane din anturaj ca un personaj periculos nu doar prin relațiile pe care le are, ci și prin relațiile pe care lasă să se înțeleagă că le are. Chiar și atunci când nu beneficiază de susținere reală, ar avea grijă să transmită că este „frate” cu persoane influente.

Soții Romoșan ar fi încercat să penetreze diverse medii de influență, însă, potrivit surselor, lipsa de educație și rafinament i-ar fi ținut în poziția de simple „găști” ale unor persoane mai bine conectate. Își plătesc aparițiile, își cultivă prezența în cercuri publice și încearcă să transforme fiecare fotografie într-o dovadă de putere.

Printre contractele cu statul atribuite firmelor din jurul Pro Sal se numără asocierea Pro Sal – Eco Green Construct, având ca obiect „servicii pentru salubrizarea unor terenuri în proprietatea municipiului București”, contracte cu Primăria Sectorului 3 pentru deszăpezire, precum și contracte cu STB. Toate aceste contracte sunt publice.

La Sectorul 3, potrivit surselor, Romoșan și-ar fi instalat, prin mijloace nelegale, un apropiat în funcția de manager de investiții.

La Sectorul 4, acesta ar fi reușit să se apropie de autoritățile locale, în schimbul unor presupuse sume de bani, obținând contracte descrise de surse drept cel puțin dubioase, dacă nu ilegale.

Pentru a construi aparența unei susțineri externe, Romoșan și-a deschis o filială a companiei Pro Sal în Miami, Florida. În anturaj, acesta ar susține că este asociat cu Mihai „Mișu Pricopsitu” Popescu, care ar avea rezidența chiar în Miami.

Un element important este faptul că Romoșan ar povesti în mod repetat că are prieteni și susținere în SUA, inclusiv din zona Ambasadei României la Washington. Pentru a întări această poveste, acesta se fotografiază la diverse evenimente organizate de Ambasadă.

În România, Romoșan ar fi dezvoltat o relație personală și cu Alexandru Muraru, deputat PNL și fratele geamăn al ambasadorului României la Washington, Dan-Andrei Muraru. Potrivit surselor, Romoșan ar invoca această relație pentru a accesa diferite „zone” de influență.

Accesul lui Romoșan în SUA, necesar pentru deschiderea unei filiale acolo, ar fi fost facilitat, potrivit propriilor sale relatări, de deputatul PNL Ben-Oni Ardelean, cunoscut pentru legăturile sale strânse cu Statele Unite prin zona baptistă.

Romoșan nu s-ar feri, potrivit surselor, să promită sume exorbitante în schimbul sprijinului solicitat.

Acesta ar fi încercat, prin cumpărare de influență, să își promoveze soția pentru o poziție de consul în America. Ar fi promis sume de bani și ar fi achitat chiar o parte dintre ele, însă, potrivit surselor, persoanele abordate ar fi refuzat în momentul în care au văzut CV-ul soției. Un CV, spun ironic sursele, probabil potrivit pentru consulatul Republicii Pinguinilor.

La Aeroportul Otopeni, Romoșan ar fi obținut contractul cu sprijinul lui Saadeh Hardan, director în cadrul companiei DNATA, și al lui George Dorobanțu, despre care sursele spun că s-ar recomanda drept „acoperit” al serviciilor. Contractul ar fi fost obținut, potrivit acelorași surse, contra unor sume de bani oferite ilegal.

Saadeh Hardan ar fi cel care încasa sumele pentru el și pentru Dorobanțu prin firmele sale, firme care, potrivit surselor, ar fi fost folosite inclusiv pentru devalizarea companiei DNATA.

George Dorobanțu, vecin de stradă cu Saadeh Hardan, este indicat de surse drept unul dintre oamenii care ar fi contribuit la prejudicierea bugetului statului român prin contracte păguboase atribuite unor companii care, în schimb, ar fi plătit comisioane ilegale pentru aceste servicii.

Una dintre cele mai mari prejudicii invocate de surse privește renunțarea la suma de 40 de milioane de euro în beneficiul companiei deținute de Ion Țiriac, descris de acestea drept „filantropul escroc”. Pentru aceste presupuse devalizări, Dorobanțu ar fi primit, cu titlu de mită, autoturisme Mercedes, bani și excursii, direct sau prin intermediul lui Paul Gheorghiu, prieten comun.

Chiar dacă obținuse un contract favorabil, Romoșan nu s-ar fi limitat la executarea lui. În combinație cu Saadeh Hardan și George Dorobanțu, așa cum ar reieși din stenograme, bugetul aeroportului ar fi fost devalizat prin încasarea unor sume pentru servicii fictive. Este aceeași rețetă veche de la Otopeni: plata unor servicii care, pe hârtie, arată într-un fel, iar în realitate sunt cu totul altceva.

Acest mecanism a fost menționat și de jurnalistul Cristian Rizea.

Tot din stenograme ar reieși că Saadeh Hardan ar fi prejudiciat bugetul CNAB prin facturi fictive, cu participarea lui Carmen Rădulescu, directoare de protocol în cadrul CNAB.

Romoșan este descris ca tipul clasic de parvenit care se laudă frecvent cu relațiile sale din toate domeniile și instituțiile. Potrivit surselor, acesta ar susține că a fost ales de o persoană dintr-o structură importantă pentru a gestiona o aplicație a Loteriei Române.

În schimbul liniștii și al obținerii unor sume de bani nelegale, Romoșan ar pune ilegal la dispoziție datele celor care descarcă aplicația. Cu alte cuvinte, ar fi făcut pasul spre segmentul care l-a făcut celebru pe Sebastian Ghiță: colectarea și folosirea datelor personale în zone de influență politică și instituțională.

Sursele noastre susțin că mecanismul este ilegal și că nu respectă regulile GDPR. Datele ar fi folosite de personaje asupra cărora există suspiciuni de corupție.

Romoșan ar fi reușit să acumuleze sume impresionante de bani din contracte cu statul. Soții Romoșan etalează mașini scumpe, cheltuieli extravagante și un stil de viață greu de justificat prin activitatea declarată. Este estetica bine-cunoscută a parvenitului crescut pe spinarea banului public: lux ostentativ, relații afișate agresiv și o nevoie constantă de validare.

Potrivit surselor, Romoșan este cunoscut și ca un „sifon” redutabil, alături de partenerii săi de combinații, Saadeh Hardan și George Dorobanțu.

Aproape toate discuțiile sensibile la care participă ar fi relatate ulterior unui prieten sus-pus, ca într-un mecanism clasic de informare informală. Romoșan s-ar lăuda că a oferit mită pentru liniște și pentru câștigarea contractelor: bani, excursii de lux, mașini, atât pentru persoanele cu care intra în contact, cât și pentru familiile acestora.

Sursele noastre susțin și că Manu Romoșan și-ar fi cazat amanta într-un apartament din cartierul Stejarii, acolo unde locuiește și cu familia, pentru a fi mai aproape. Aceleași surse afirmă că i-ar fi făcut cadou un Lexus, ca să se plimbe liniștită.

Toate acestea, potrivit informațiilor obținute, ar fi fost finanțate din bani proveniți din contracte fictive sau supraevaluate cu instituții ale statului.

Solicităm DNA și instituțiilor abilitate să verifice contractele atribuite companiilor deținute sau controlate de familia Romoșan, precum și legăturile dintre Emanuel Romoșan, Saadeh Hardan, George Dorobanțu, Carmen Rădulescu și ceilalți intermediari menționați în stenograme.

Dacă aceste informații se confirmă, nu vorbim doar despre o firmă de curățenie care a câștigat contracte cu statul. Vorbim despre o rețea de influență, bani publici, servicii fictive, relații politice afișate ca garanții de impunitate și personaje care au transformat instituțiile statului într-un portofel privat.

Notă: Stenogramele și informațiile la care se face referire în acest material au fost obținute pe căi legale și se află deja în posesia autorităților competente. Datele și documentele menționate pot fi verificate de instituțiile abilitate în cadrul procedurilor legale.