Afaceri
8 iun. 2026
Băncile amendate în dosarul ROBOR resping acuzațiile Consiliului Concurenței și anunță acțiuni în instanță
Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, într-una dintre cele mai mari decizii din istoria autorității. Instituțiile vizate spun că mecanismul ROBOR este reglementat și supravegheat de BNR și contestă concluziile anchetei.
Marile bănci sancționate de Consiliul Concurenței în dosarul ROBOR au respins acuzațiile autorității și au anunțat că vor contesta în instanță decizia prin care au fost aplicate amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro.
Consiliul Concurenței a anunțat duminică, 7 iunie, că a amendat 10 bănci pentru încălcarea normelor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Autoritatea susține că băncile participante la fixing și-ar fi coordonat comportamentul prin schimburi de informații considerate confidențiale și strategice, inclusiv informații referitoare la preț.
Băncile resping concluziile anchetei și susțin că au acționat în conformitate cu legislația, cu regulile pieței și cu procedurile aplicabile mecanismului ROBOR, un indice stabilit într-un cadru reglementat și supravegheat de Banca Națională a României.
Decizia Consiliului Concurenței poate fi contestată în instanță în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării. Potrivit președintelui autorității, Bogdan Chirițoiu, amenzile sunt executorii și trebuie plătite chiar dacă băncile contestă decizia.
Ce susține Consiliul Concurenței
Consiliul Concurenței spune că investigația nu a vizat politica monetară, reglementările BNR sau nivelul general al dobânzilor, ci comportamentul băncilor în perioada de fixing a ROBOR.
Bogdan Chirițoiu a declarat că autoritatea nu vorbește despre un „cartel clasic”, în care băncile s-ar fi întâlnit pentru a stabili direct nivelul indicelui, ci despre un schimb excesiv de informații între concurenți.
„Nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR”, a spus Chirițoiu, într-o intervenție la Digi24. El a explicat că problema identificată de anchetă ar fi fost „prea multă colaborare” și „prea mult schimb de informații” între instituții care, potrivit regulilor de concurență, trebuie să coteze independent.
Consiliul Concurenței afirmă că independența cotațiilor este esențială mai ales pentru maturitățile de trei, șase și 12 luni, unde volumul tranzacțiilor efective poate fi redus, iar cotațiile băncilor au un rol important în calcularea indicelui.
Autoritatea susține că un nivel mai ridicat al ROBOR poate avantaja creditorii, dar afectează direct consumatorii și debitorii ale căror contracte sunt raportate la acest indice.
Ce este ROBOR și de ce contează
ROBOR este rata medie a dobânzii la care băncile sunt dispuse să împrumute lei altor bănci pe piața interbancară. Indicele a fost folosit ani la rând ca referință pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate populației și companiilor.
Pentru consumatori, ROBOR contează deoarece influențează valoarea ratelor lunare pentru creditele legate contractual de acest indice. O creștere a ROBOR poate duce la creșterea dobânzii variabile și, implicit, a ratei lunare. O scădere poate reduce costul creditului, în funcție de condițiile contractuale.
Din 2019, pentru creditele noi în lei acordate consumatorilor, indicele IRCC a înlocuit ROBOR ca referință principală pentru dobânzile variabile. ROBOR continuă însă să fie relevant pentru credite mai vechi, pentru unele contracte ale companiilor și pentru anumite produse care au rămas legate de acest indicator.
Regulile BNR privind stabilirea ratelor ROBID și ROBOR prevăd că fixingul are loc în fiecare zi lucrătoare la ora 11:00, iar ratele sunt calculate pe baza cotațiilor transmise de participanți. ROBOR este calculat ca medie aritmetică a ratelor cotate de participanții la fixing pentru depozitele plasate, după eliminarea extremelor.
Care sunt băncile sancționate
Potrivit datelor comunicate public, sancțiunile aplicate de Consiliul Concurenței sunt următoarele:
Banca Comercială Română SA a fost amendată cu 577,36 milioane de lei.
BRD-Groupe Société Générale SA a fost amendată cu 412,47 milioane de lei.
Banca Transilvania SA a primit o amendă de 875,74 milioane de lei.
Banca Transilvania SA a mai fost sancționată cu 85,03 milioane de lei pentru fapta atribuită OTP Bank România SA, instituție preluată între timp de BT.
ING Bank NV Amsterdam Sucursala București a fost amendată cu 405,91 milioane de lei.
Raiffeisen Bank România SA a fost amendată cu 442,49 milioane de lei.
Exim Banca Românească SA a fost amendată cu 96,49 milioane de lei.
CEC Bank SA a fost amendată cu 332,98 milioane de lei.
UniCredit Bank SA a fost amendată cu 431,03 milioane de lei.
Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA a fost amendată cu 28,1 milioane de lei.
Libra Internet Bank SA a fost amendată cu 45,86 milioane de lei.
În total, sancțiunile ajung la 3,73 miliarde de lei.
Banca Transilvania: Decizia arată „o profundă lipsă de înțelegere” a sistemului financiar
Banca Transilvania, instituția cu cea mai mare sancțiune cumulată din dosar, a anunțat că va contesta decizia în instanță.
BT a primit o amendă de 875,74 milioane de lei în nume propriu și o amendă suplimentară de 85,03 milioane de lei pentru fapta atribuită OTP Bank România SA. În total, sancțiunile care vizează grupul ajung la aproximativ 960 de milioane de lei.
Directorul general al băncii, Ömer Tetik, a declarat că BT va încerca să își dovedească nevinovăția și că instituția a acționat legal.
„Vom lupta să ne dovedim nevinovăția și să arătăm că BT a acționat corect și legal”, a transmis Tetik.
Banca susține că decizia Consiliului Concurenței arată „o profundă lipsă de înțelegere” a modului în care funcționează sistemul financiar și a regulamentelor privind calcularea ROBOR. BT afirmă că decizia este arbitrară și nefondată și avertizează că o sancțiune de asemenea amploare poate afecta capacitatea sectorului bancar de a finanța economia.
Instituția a mai reclamat că informațiile privind cuantumul amenzilor au apărut în presă înainte ca banca să primească o comunicare oficială scrisă și decizia motivată.
BCR: Poziția autorității este „surprinzătoare”
BCR, parte a grupului austriac Erste, a fost amendată cu 577,36 milioane de lei și a anunțat că va contesta decizia.
Banca susține că nu a primit încă decizia motivată și consideră poziția Consiliului Concurenței surprinzătoare, în condițiile în care aceeași autoritate a mai analizat în trecut procedura de stabilire a indicilor ROBID și ROBOR.
BCR a invocat investigația închisă în 2013, când Consiliul Concurenței a constatat inexistența unei încălcări a normelor de concurență în legătură cu mecanismul ROBOR.
Banca spune că mecanismul ROBOR este cunoscut, accesibil și transparent și funcționează într-un cadru supravegheat de BNR. Instituția afirmă că respinge constatările autorității și că se va apăra prin toate mecanismele legale și instituționale disponibile la nivel național, european și internațional.
BRD: Respectarea regulilor a dus „în mod paradoxal” la sancțiune
BRD-Groupe Société Générale, amendată cu 412,47 milioane de lei, a transmis că își exprimă dezacordul ferm față de concluziile investigației.
Banca susține că a respectat regulile și procedurile care guvernează ROBOR și consideră paradoxal faptul că tocmai respectarea cadrului de reglementare a fost interpretată ca motiv de sancționare.
„Surprinzător, ne aflăm în situația în care respectarea riguroasă a cadrului de reglementare a condus, în mod paradoxal, la o sancțiune”, a transmis BRD.
Instituția a anunțat că va utiliza toate căile legale disponibile pentru contestarea deciziei.
UniCredit: Decizia este „injustă” și „nefundamentată”
UniCredit Bank, amendată cu 431,03 milioane de lei, a respins concluziile Consiliului Concurenței și a anunțat că va merge în instanță.
Banca susține că decizia este „injustă” și „nefundamentată” și afirmă că argumentele tehnice și juridice prezentate în timpul audierilor nu ar fi fost analizate.
UniCredit a transmis că este dezamăgită de ceea ce numește „caracterul arbitrar” al actului administrativ și că va prezenta în instanță dovezi pe care le consideră relevante pentru apărarea sa.
CEC Bank: Sancțiunea este „inacceptabilă” și poate ajunge în instanțe europene
CEC Bank, amendată cu 332,98 milioane de lei, respinge categoric acuzațiile de manipulare a ROBOR și anunță că este pregătită pentru un proces lung, inclusiv în fața instanțelor europene.
Banca de stat susține că o sancțiune de asemenea amploare trebuie să se bazeze pe probe clare, directe și incontestabile, nu pe prezumții.
CEC Bank afirmă că ROBOR este calculat pe baza unei metodologii riguroase, supravegheate de BNR, și că decizia autorității poate afecta stabilitatea unui sector bancar care finanțează economia reală.
Raiffeisen: Nu există dovezi ale unei înțelegeri între bănci
Raiffeisen Bank România, amendată cu 442,49 milioane de lei, a transmis că investigația nu ar fi relevat existența unei înțelegeri între bănci pentru stabilirea cotațiilor ROBOR.
Banca susține că transparența cotațiilor este o caracteristică a sistemului de fixing, nu rezultatul unei coordonări între participanți.
Raiffeisen afirmă că ROBOR este un mecanism strict reglementat, în care băncile participante operează pe baza unor reguli tehnice clare, supravegheate de autoritățile competente.
Instituția a anunțat că va contesta decizia în instanță și că are încredere că instanțele vor confirma legalitatea conduitei sale.
ING: Concluziile anchetei se bazează pe o „înțelegere eronată” a pieței interbancare
ING Bank NV Amsterdam Sucursala București, amendată cu 405,91 milioane de lei, a transmis că va contesta decizia Consiliului Concurenței pe toate căile legale.
Banca susține că concluziile anchetei se bazează pe o înțelegere eronată a modului de funcționare a pieței interbancare. ING afirmă că mecanismul ROBOR trebuie analizat în contextul regulilor sale tehnice și al cadrului de supraveghere aplicabil.
Poziția BNR și disputa privind rolul băncii centrale
BNR nu este vizată de decizia Consiliului Concurenței. Purtătorul de cuvânt al băncii centrale, Dan Suciu, a transmis pentru Economedia că decizia nu privește regulamentul de tranzacționare agreat de BNR și că aspectele invocate de Consiliu urmează să fie clarificate în instanță.
Subiectul ROBOR a fost comentat recent și de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a criticat ideea că evoluția indicelui poate fi explicată exclusiv prin manipulare.
„Dacă ROBOR ar fi fost manipulat în sus de niște șmecheri, de ce a scăzut cu 2% recent ROBOR? Tot ei l-au scăzut?”, a spus Isărescu.
Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR, a declarat anterior că ROBOR s-a situat, în ultimii 30 de ani, în jurul ratei-cheie și că evoluția indicelui trebuie analizată în legătură cu inflația, lichiditatea din piață și contextul macroeconomic.
Popa a spus că, în perioada 2021-2022, ROBOR la trei luni a crescut într-un context regional și internațional în care băncile centrale au majorat dobânzile pentru a combate inflația. Oficialul BNR a afirmat că indicele este calculat zilnic, în mod transparent, prin raportarea cotațiilor a 10 contributori.
Ce urmează
Băncile vizate urmează să primească deciziile motivate ale Consiliului Concurenței. Din acel moment, potrivit autorității, ele au la dispoziție 30 de zile pentru plata amenzilor și pentru contestarea deciziei în instanță.
Bogdan Chirițoiu a spus că deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii și că amenzile trebuie achitate chiar dacă sunt atacate în instanță. El a mai precizat că băncile vor avea 60 de zile pentru a veni cu planuri de conformare după primirea motivării.
În paralel, avocatul și europarlamentarul Gheorghe Piperea susține că decizia Consiliului Concurenței ar putea fi folosită de clienți în procese prin care să ceară recuperarea unor dobânzi plătite pentru creditele raportate la ROBOR. El a afirmat că astfel de procese ar putea viza perioada 2018-2026.
Eventualele acțiuni ale clienților depind însă de conținutul final al deciziei motivate, de parcursul proceselor deschise de bănci și de modul în care instanțele vor interpreta concluziile Consiliului Concurenței.
Până la o hotărâre definitivă, cazul rămâne o dispută majoră între autoritatea de concurență și sistemul bancar, cu implicații pentru credibilitatea mecanismului ROBOR, pentru sectorul financiar și pentru debitorii ale căror credite sunt încă legate de acest indice.
