Opt ani de contracte supraevaluate, rețele de cumetrie și patrimoniu risipit: omul care a condus Academia Română din umbră urmează să voteze pe 29 aprilie pentru propria continuitate

Acad. Ioan Dumitrache, secretarul general al Academiei Române din 2018, pleacă din funcție cu un contract de 2 milioane de euro la prețul de 5.000 euro/mp pentru Casa Coandă, o pădure de 171 de hectare pierdută prin neapelare, o fraudă internă de 3 milioane de lei tolerată 16 ani și o rețea de interese construită metodic în jurul aparatului tehnico-administrativ al instituției. Pe 29 aprilie 2026, același om va candida pentru funcția de vicepreședinte, alături de predecesorul său cu o condamnare ANI și o interdicție judiciară ignorată. Investigația de față reconstituie, pe baza documentelor publice, tabloul complet al acestor ani.

La 86 de ani, acad. Ioan Dumitrache urmează să voteze pe 29 aprilie pentru propria continuitate la conducerea celui mai înalt for academic al României. Candidatura sa pentru unul dintre cele patru posturi de vicepreședinte vine după opt ani în care, ca secretar general, a controlat aparatul tehnico-administrativ, achizițiile publice și patrimoniul Academiei Române. Investigația de față reconstituie metodic ce s-a întâmplat în acei ani.

I. Profilul financiar: 80.000 de euro pe an din bani publici, la 86 de ani

Înainte de a examina ce a făcut Dumitrache cu banii Academiei, merită examinat ce primește el personal de la statul român. Declarațiile de avere, publice, arată un cumul de venituri remarcabil pentru un om de 86 de ani aflat, teoretic, la finalul carierei.

Dumitrache cumulează: salariul de secretar general al Academiei Române și indemnizații aferente (circa 44.000 euro/an), pensie de vechime (circa 28.000 euro/an) și salariu de profesor la Universitatea Politehnica București (circa 8.300 euro/an). Total: aproximativ 80.000 de euro anual din fonduri publice, adică peste 6.700 de euro lunar. El a ocupat funcția de secretar general fără întrerupere din 2018 — primul mandat câștigat în fața academicianului Doru Pamfil, al doilea validat în 2022 în contextul alegerilor care l-au reales și pe Ioan Aurel Pop ca președinte.

80.000 de euro pe an din fonduri publice, la 86 de ani — și o candidatură pentru încă patru ani de mandat.

II. Casa Coandă: 5.000 euro pe metru pătrat, din fonduri proprii, când Europa plătea

Pe 31 mai 2024, Academia Română — reprezentată de Ioan Dumitrache — a semnat contractul nr. 100 pentru "Reabilitare clădire monument istoric și amenajare Muzeu General Constantin Coandă și inginer Henri Coandă". Firmele contractate: Colbex SRL București (lider de asociere), Conarg AG Pitești și Abau Tehnic Consult SRL din Ariceștii Rahtivani, Prahova. Primele două sunt administrate de același om, Ioan Stan, care este și acționar al ambelor firme.

Contractul nu a rămas la suma inițială de 8,97 milioane lei fără TVA. Pe 13 mai 2025 a fost semnat un prim act adițional (majorare cu 260.536 lei fără TVA). Pe 11 august 2025, un al doilea act adițional a actualizat prețul. Suma totală a ajuns la 9.808.519 lei fără TVA plus 2.072.389 lei TVA — echivalentul a circa 2.000.000 euro.

Suprafața reabilitată: aproximativ 400 de metri pătrați. Cost rezultat: 5.000 euro pe metru pătrat — mai mult decât construcția originală a clădirii, ridicată în 1910.

Problema centrală nu este numai prețul, ci mecanismul ales. Casa Coandă este un imobil monument istoric de importanță națională, iar Academia Română desfășoară simultan reabilitări prin fonduri nerambursabile europene la trei alte monumente: Casa memorială Nicolae Titulescu (jud. Olt), Conacul Tigănești (jud. Galați) și Conacul Maican (jud. Buzău). Accesarea fondurilor europene ar fi eliminat nevoia de a utiliza bugetul propriu al Academiei — dar ar fi eliminat și controlul secretarului general asupra procedurii de achiziție publică.

Dumitrache nu putea pretinde necunoașterea alternativei: cele trei proiecte prin fonduri nerambursabile rulau simultan, sub acoperișul aceluiași for pe care îl conducea. De ce Casa Coandă — cel mai vizibil și mai valoros monument din București — a primit un tratament diferit rămâne fără răspuns oficial.

III. Tunul ratat din 2023: același mecanism, două clădiri, un singur semnatar

Casa Coandă nu este un incident izolat, ci un pattern. În septembrie 2023, secretarul general a aprobat un referat al Direcției Tehnico-Administrative prin care se propunea suma de 9.543.328 lei fără TVA pentru reabilitarea casei de oaspeți a Academiei din București — circa 2.000.000 euro pentru o operațiune descrisă intern ca "cosmetizare". Simultan, un al doilea referat propunea o sumă similară pentru renovarea unei clădiri de 131 de metri pătrați.

Ambele referatele trecuseră deja de Biroul Prezidiului — inclusiv de președintele Ioan Aurel Pop. Ulterior, Pop și-a dat seama că suma propusă pentru casa de oaspeți depășea costul construirii unui imobil similar de la zero și a dispus anularea ambelor proceduri.

Semnificativ: în acel moment, prezidiul complet al Academiei, inclusiv președintele, fusese convins inițial să aprobe ambele operațiuni. Mecanismul de control instituțional nu a funcționat ca filtru, ci ca rampă de lansare. Doar reacția ulterioară a lui Pop a oprit operațiunile. Fără ea, s-ar fi adăugat alte 4.000.000 euro din fondurile Academiei.

IV. Rețeaua: naș, fină, cumnat auditor la Curtea de Conturi

Înțelegerea modului în care funcționează controlul lui Dumitrache necesită cunoașterea structurii relaționale pe care a construit-o în opt ani.

Directoarea economică a Academiei Române, Dorina Adamescu, este fina lui Dumitrache — legătură provenind din perioada când ambii activau la Universitatea Politehnica din București. Statutul Academiei este explicit: secretarul general conduce aparatul de lucru al Academiei și răspunde de patrimoniu. În subordinea sa directă se află structurile economice și de achiziții publice — structuri pe care Adamescu le coordona.

Cumulul de funcții al Dorinei Adamescu a ridicat semne de întrebare sesizate la ANI: director economic al Academiei Române și, simultan, director economic al Universității Politehnica București. La acestea se adăugau calitatea de membră în consiliul de coordonare al Casei Oamenilor de Știință și de cenzor la Fundația Familiei Menachem Elias, structură legată de Academie cu un capital de peste 170 de milioane de lei. Din cele patru funcții, venitul anual al Dorinei Adamescu se ridica, în 2021, la circa 80.000 de euro — 7.000 de euro lunar.

Elementul care închide cercul: soțul Dorinei Adamescu este auditor la Curtea de Conturi — instituția care ar trebui să verifice tocmai gestiunea financiară a Academiei Române. Triunghiul funcțional naș–fină–cumnat auditor elimină practic orice circuit de control independent.

Când Adamescu a ieșit la pensie în noiembrie 2023, Dumitrache a propus Biroului Prezidiului înființarea unui post de consilier personal dedicat exclusiv finei sale. Detaliul care a stârnit reacții interne: niciun alt vicepreședinte al Academiei și nici chiar președintele Pop nu aveau consilieri personali. Propunerea a fost retrasă după presiuni interne.

Apartenența instituțională a familiei extinse este completată de un alt element: soția lui Ioan Dumitrache, Marieta Dumitrache, a publicat patru sau cinci volume de specialitate medicală la Editura Academiei Române, deși nu este membră a Academiei — privilegiu rezervat, prin statut, membrilor și colaboratorilor instituției.

V. Patrimoniul pierdut: 171 de hectare de pădure printr-un neapel inexplicabil

Responsabilitatea secretarului general față de patrimoniul Academiei nu se limitează la contracte de construcție. Sub mandatul lui Dumitrache, Academia Română a pierdut definitiv, prin neexercitarea dreptului la apel, 171,69 de hectare de pădure în județul Hunedoara.

Judecătoria Hațeg a pronunțat, pe 24 octombrie 2019, Sentința Civilă nr. 534 prin care o moștenitoare a unui donator din 1942 obținea reconstituirea dreptului de proprietate. Termenul de apel a trecut. Academia Română nu a apelat. Hotărârea a rămas definitivă pe 6 ianuarie 2020, iar Comisia Locală a comunei Râu de Mori a pus-o în executare prin Hotărârea nr. 237/2020.

La un preț de piață de circa 5.000 euro per hectar, pierderea se ridică la aproximativ 850.000 euro din patrimoniul public. Conform Statutului Academiei, secretarul general poartă responsabilitatea administrării patrimoniului. Dumitrache nu a oferit o explicație publică pentru neexercitarea apelului.

VI. Frauda internă de 3 milioane de lei: 16 ani nedetectați sub controlul aceluiași aparat

În 2021, Poliția Română a reținut un fost contabil al Academiei pentru că ar fi sustras 3 milioane de lei între 2004 și 2020 — 16 ani — prin plăți fictive de indemnizații de merit către academicieni decedați sau prin ridicarea banilor în locul celor care nu se prezentau la plată. Dumitrache a declarat public că suma a fost recuperată integral. Cazul se judecă la Tribunalul București.

Întrebarea care a rămas fără răspuns, ridicată de angajați sub protecția anonimatului: cum a fost posibil ca această fraudă să dureze 16 ani fără să fie descoperită de controlul financiar intern al Academiei? Unii angajați au sugerat, fără a putea fi citați, că nu doar contabilul reținut ar fi fost implicat. Faptul că frauda a debutat în 2004 — cu 14 ani înainte ca Dumitrache să devină secretar general — nu diminuează întrebarea despre cum a trecut nedetectată și sub mandatul său, până în 2020.

 VII. Str. Av. Petre Crețu: viitorul proiect confirmat chiar de Dumitrache

Sursele interne ale redacției au semnalat că, în interiorul Academiei Române, există discuții avansate despre un viitor proiect de reabilitare a imobilului din strada Aviator Petre Crețu din București, la prețuri comparabile cu cele practicate la Casa Coandă. Semnificativ: Dumitrache însuși a confirmat public existența acestui obiectiv, menționând imobilul din strada Petre Crețu ca proiect de investiții viitor al Academiei în cadrul sesiunii festive din 2025.

Dacă Dumitrache este ales astăzi vicepreședinte, va rămâne în Biroul Prezidiului cu acces la procedurile de achiziție, la relațiile cu aparatul tehnico-administrativ și la rețeaua de relații construită în opt ani — inclusiv sub un nou președinte care nu a mai lucrat direct cu el în funcție executivă.

 VIII. Victor Voicu: celălalt candidat controversat și precedentul din 2018

Ioan Dumitrache nu este singurul candidat cu un dosar public dificil în scrutinul de astăzi. Academicianul Victor Voicu, fostul secretar general al Academiei (2001–2018) și vicepreședinte în mandatul 2022–2026, candidează și el pentru vicepreședinție.

Voicu a fost declarat incompatibil de ANI în 2013 pentru că, în calitate de director al Centrului de Cercetări Medicale al Ministerului Apărării, ar fi atribuit trei contracte firmei soției, fără proceduri legale de achiziție și fără documente justificative pentru două dintre ele. Pe 12 martie 2018, ICCJ a emis o decizie definitivă de interdicție de a exercita o funcție publică pe trei ani. Voicu a candidat și a fost ales vicepreședinte al Academiei în același an — 2018 —, ignorând interdicția judiciară.

Dosarul patrimonial al lui Voicu este și mai grav: sub mandatul său de secretar general, Academia Română a pierdut circa 3.400 de hectare de pădure din patrimoniul instituției. Presa a descris operațiunea, la acea vreme, drept păduri "teleportate" din patrimoniul Academiei.

Tot cu numele lui Voicu este legat scandalul LaborMed Pharma: în perioada în care era președintele Consiliului Științific al Agenției Naționale a Medicamentului, firma soției a primit o treime din toate autorizațiile de producție acordate în acea perioadă. Compania a fost ulterior vândută pentru 123 de milioane de euro; familia Voicu a încasat circa 30 de milioane.

Academia Română votează astăzi cu doi candidați la vicepreședinție al căror trecut instituțional ridică întrebări pe care instituția nu și le-a pus oficial niciodată.

 IX. Alegerile de azi: noul președinte, vechile rețele

Pe 7 aprilie 2026, Adunarea Generală a Academiei Române l-a ales pe chimistul Marius Andruh ca nou președinte, cu 84 de voturi din 157 exprimate, în al doilea tur de scrutin. Andruh vine după opt ani în care Ioan Aurel Pop a funcționat — cu toate limitele sale — ca un scut instituțional față de cele mai mari excese financiare: a oprit tunul din septembrie 2023, a refuzat propunerea postului de consilier personal pentru Adamescu. Andruh nu a mai lucrat direct cu Dumitrache în funcție executivă.

Alegerile din 29 aprilie 2026, sunt etapa a doua: patru vicepreședinți și un secretar general. Lista completă a candidaților nu a fost publicată oficial până la ora redactării acestui material. Se știe că atât Dumitrache, cât și Voicu și-au anunțat candidaturile pentru vicepreședinție.

Miza este clară: cine intră miercuri în Biroul Prezidiului al Academiei Române controlează, în practică, aparatul tehnico-administrativ, achizițiile publice și patrimoniul uneia dintre cele mai bogate instituții ale statului român pentru următorii patru ani. Inclusiv contractul din strada Petre Crețu, pe care Dumitrache însuși l-a anunțat deja.

 Cronologia evenimentelor

• 2001–2018 — Victor Voicu, secretar general al Academiei. Sub mandatul său, pierdere estimată la 3.400 ha de pădure din patrimoniul Academiei.

• 2004–2020 — Fraudă internă de 3 milioane lei prin plăți fictive, nedetectată timp de 16 ani de controlul intern al Academiei.

• 2013 — ANI declară incompatibil pe Victor Voicu pentru atribuirea de contracte firmei soției.

• 2018 (12 martie) — ICCJ emite decizie definitivă de interdicție de funcție publică pe 3 ani pentru Victor Voicu.

• 2018 (iunie) — Ioan Dumitrache ales secretar general al Academiei Române, câștigând în fața acad. Doru Pamfil. Victor Voicu ales vicepreședinte în același an, ignorând interdicția ICCJ.

• 2019 (24 octombrie) — Judecătoria Hațeg, Sentința Civilă nr. 534: Academia pierde 171,69 ha de pădure în Hunedoara. Academia nu apelează.

• 2020 (6 ianuarie) — Hotărârea rămâne definitivă. Comisia Locală Râu de Mori o pune în executare prin H. nr. 237/2020.

• 2021 — Poliția reține un contabil al Academiei pentru fraudă de 3 milioane lei. Cazul ajunge la Tribunalul București.

• 2022 — Dumitrache ales pentru al doilea mandat de secretar general.

• Septembrie 2023 — Dumitrache aprobă două referate pentru contracte de ~2 milioane euro fiecare (casa de oaspeți + clădire de 131 mp). Pop anulează ambele proceduri după ce sesizează amploarea sumelor.

• Noiembrie 2023 — Dumitrache propune post de consilier personal pentru fina sa, Dorina Adamescu. Propunerea este retrasă după presiuni interne.

• 31 mai 2024 — Contractul nr. 100 pentru Casa Coandă, valoare inițială 8,97 milioane lei fără TVA, semnat cu Colbex SRL, Conarg AG și Abau Tehnic Consult SRL.

• 13 mai 2025 — Primul act adițional majorează contractul cu 260.536 lei fără TVA.

• 11 august 2025 — Al doilea act adițional. Total final: echivalentul a 2.000.000 euro.

• 2025 (sesiune festivă) — Dumitrache anunță public reabilitarea imobilului din str. Av. Petre Crețu ca viitor proiect al Academiei.

• 7 aprilie 2026 — Marius Andruh ales președinte al Academiei Române (84 din 157 voturi, turul 2).

• 14 aprilie 2026 — Termen limită pentru depunerea candidaturilor la vicepreședinție și secretar general.

• 29 aprilie 2026 — Alegeri pentru cele patru funcții de vicepreședinte și pentru secretar general.

Metodologie și surse

Această investigație se bazează pe documente publice: contracte și acte adiționale disponibile în sistemele de achiziții publice (SEAP/SICAP), declarații de avere ale funcționarilor publici, hotărâri judecătorești definitive, documente ale ANI, comunicate oficiale ale Academiei Române și ale Curții de Conturi. Informațiile din surse interne au fost verificate încrucișat cu datele publice acolo unde a fost posibil. Redacția a transmis întrebări Academiei Române și academicianului Ioan Dumitrache; până la ora publicării, nu a primit răspuns.