Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al Parchetului European (EPPO), a răspuns vineri, 8 mai, afirmației președintelui Nicușor Dan că în perioada sa la conducerea DNA s-ar fi comis abuzuri. Replica, acordată în exclusivitate pentru Context.ro din sediul EPPO de la Luxemburg, a fost una dintre cele mai dure reacții publice pe care Kovesi le-a adresat vreodată unui șef al statului român. Tonul a fost ironic, calculat și a vizat deopotrivă competența, credibilitatea și starea de sănătate a celui care a formulat acuzația.

Ce a spus Nicușor Dan — și când

Totul a pornit dintr-un interviu acordat în luna aprilie pentru Europa FM, în care Nicușor Dan a fost întrebat direct dacă crede că în perioada în care Kovesi a condus DNA s-au comis abuzuri.

Președintele a răspuns: „Sunt foarte mulți oameni care spun că s-au făcut abuzuri. Dar avem un raport? Dacă tot se fac aceste afirmații, care sunt, de asemenea, foarte grave: s-a folosit sistemul de justiție pentru a elimina oameni politici, de exemplu, sau pentru războaie politice... Chestiuni din acestea foarte grave ar trebui documentate. Aș înclina să cred că s-au făcut abuzuri."

Declarația a stârnit reacții imediate în spațiul public. Formularea „aș înclina să cred" — fără dovezi invocate, fără raport, fără dosar — a fost criticată de susținătorii fostei șefe DNA ca iresponsabilă pentru un șef de stat; a fost aplaudată, în schimb, de cei care consideră că mandatele Kovesi la Parchetul General și DNA au stat sub semnul excesului de zel și al instrumentalizării politice a urmăririi penale. Dezbaterea aceasta nu este nouă în România — ea însoțește figura Kovesi de aproape un deceniu.

Replica: ironie cu trei straturi

Kovesi a ales să răspundă nu printr-un comunicat de presă, ci printr-un interviu video acordat Context.ro din Luxemburg — o alegere care sugerează un mesaj deliberat: vorbesc din instituția mea europeană, nu din România, și nu mă cobor la tonul unui schimb politic intern.

Primul strat al replicii a fost intelectual și direct:

„Faptul că ai obținut un scor bun la olimpiade internaționale de matematică nu te califică să faci astfel de afirmații. În general nu comentez ce zic politicienii, dar este totuși o afirmație a președintelui României care nu m-a afectat doar pe mine, ci a afectat o întreagă instituție importantă în România, numită Direcția Națională Anticorupție, și mulți procurori care au lucrat sau care lucrează acolo", a declarat Kovesi.

Al doilea strat a fost și mai tăios — o aparentă bunăvoință transformată în acid pur:

„Cu siguranță funcția de președinte al României este o funcție dificilă, stresantă, obositoare. Îi doresc președintelui mult somn, un somn bun. Țara are nevoie de el să revină în formă bună."

Al treilea strat a venit la întrebarea directă despre dacă Nicușor Dan se bazase pe ceva când a formulat acuzația:

„Tind să cred că nu. Alt comentariu nu o să mai fac", a spus Kovesi.

Numirile la parchete: semnalul greșit al președintelui

Dincolo de schimbul acid legat de abuzuri, Kovesi a abordat în interviu un subiect cu consecințe concrete asupra sistemului judiciar: declarațiile lui Nicușor Dan din campania electorală și de după, conform cărora intenționează să negocieze numirile la vârful parchetelor.

„Atunci când președintele statului declară și în timpul campaniei electorale, și după, voi negocia numirile pentru funcțiile de procuror general și DNA, transmite un anumit semnal. Știu mulți procurori buni din sistem care nu și-au depus candidatura, pentru că au spus: Păi dacă el negociază funcțiile, numirea este deja negociată, numele se cunoaște, și atunci de ce să candidez?", a declarat Kovesi.

Kovesi a evitat să comenteze direct numele procurorilor numiți în funcții de conducere, precizând că a lucrat cu unii dintre ei, dar a criticat procedura și mai ales semnalul public transmis. „Deci cumva cred că aici a fost o problemă și de aceea oamenii buni din sistem, sau alți candidați, nu și-au depus candidatura", a adăugat ea.

Contextul este relevant: la finele lui 2025 și începutul lui 2026, Nicușor Dan a procedat la numiri la conducerea Parchetului General și a DNA care au generat controverse publice, mai mulți magistrați și reprezentanți ai societății civile criticând transparența procesului.

Corupția în România: „Poate s-a terminat?"

Kovesi a abordat și absența marilor dosare de corupție cu politicieni din activitatea recentă a DNA, cu o ironie la fel de clară:

„Poate s-a terminat corupția în România, nu? Știm cu toții că nu este așa."

Pe tema evaziunii fiscale — unul dintre cele mai vizibile fenomene în dosarele EPPO pe care le coordonează — șefa Parchetului European a transmis un mesaj explicit:

„Astfel de infracțiuni nu se pot întâmpla fără complicitatea unor autorități. Acum, că sunt simpli funcționari, funcționari civili, sau sunt diverse persoane politice în diferite funcții care ajută, am văzut în dosarele noastre că sunt și astfel de situații, deci nu le excludem. Nu am văzut stabilită ca o prioritate lupta împotriva evaziunii fiscale. Dacă nimeni nu se apleacă asupra acestui fenomen, dacă nimeni nu investighează evaziunea fiscală, nu ai cum să vezi lucrurile astea."

„Sunt sperietoarea tuturor de opt ani" — și nu intră în politică

Inevitabil, interviul a adus în discuție și speculațiile privind viitorul politic al Kovesi — cu atât mai prezente cu cât mandatul său la EPPO se apropie de final.

„Am plecat din România de aproape 8 ani de zile și încă sunt sperietoarea tuturor. Dacă vrei să obții ceva, e suficient să zici «o aduc pe Kovesi» și toată lumea se sperie și își acceptă ce vrei tu. Nu am niciun fel de plan să intru în politică, nu vreau să creez niciun fel de partid politic. Exclud categoric", a declarat Kovesi.

Cât despre ce și-ar dori să facă după încheierea mandatului european:

„Mi-aș dori, spre exemplu, să am posibilitatea să fac traininguri cu procurorii și judecătorii tineri, care cu siguranță ar putea să învețe lucruri de la un fost procuror general, un fost șef DNA și un fost procuror șef european, mai ales despre noile atribuții ale Parchetului European. Mi s-a transmis pe diferite canale că aș spăla creierul noilor magistrați și n-ar fi ceva potrivit. Sigur că nu bag în seamă asemenea afirmații."

Context: cine este Kovesi și de ce contează schimbul

Laura Codruța Kovesi a condus Parchetul General din 2006 până în 2012 și DNA din 2013 până în 2018, când a fost revocată prin ordin al ministrului Justiției Tudorel Toader, în contextul conflictelor dintre Guvernul PSD și sistemul judiciar. Curtea de Justiție a UE a decis ulterior că revocarea ei a fost ilegală. Începând cu 2019, Kovesi conduce EPPO — Parchetul European — instituție cu rol în combaterea fraudelor la bugetul UE, inclusiv cele din România.

Schimbul dintre ea și Nicușor Dan nu este un episod izolat: el reflectă o tensiune structurală în sistemul politic și judiciar românesc, între un president ales pe un discurs anticorupție care acum pune sub semnul întrebării mandatele anticorupție anterioare, și una dintre figurile simbolice ale acestui tip de mandat, care respinge acuzația fără probe și contra-atacă cu ironie din afara sistemului.

Timing-ul nu este lipsit de semnificație: interviul a fost acordat cu trei zile după demiterea Guvernului Bolojan, în plină criză politică, într-un moment în care orice declarație cu greutate instituțională capătă rezonanță amplificată. Kovesi știe asta. Nicușor Dan, la fel.