Generalul Dan-Paul Iamandi, aflat la conducerea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență din 2018, a fost înlocuit marți, 14 aprilie 2026, printr-un ordin de detașare semnat de ministrul de Interne, Cătălin Predoiu. Decizia vine la câteva luni după ce Corpul de Control al MAI a descins la IGSU în urma exploziei mortale din cartierul Rahova și a concluzionat — potrivit unor surse — cu „concluzii grave". Conducerea interimară a instituției a fost preluată de generalul Constantin Florea.

Decizia: detașare, nu demitere

Schimbarea din funcție a lui Iamandi a avut loc pe 14 aprilie, printr-un ordin de detașare semnat de ministrul de Interne, Cătălin Predoiu. Potrivit documentului, generalul Iamandi a fost detașat în cadrul Direcției Generale de Protecție Civilă, structură a Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat.

„Am luat la cunoștință de această decizie în cursul zilei de ieri. Nu mi s-au comunicat argumentele. Momentan, nu doresc să fac alte comentarii", a declarat pentru HotNews generalul Iamandi.

Faptul că generalul a fost detașat — nu eliberat din funcție — ridică semne de întrebare privind natura exactă a deciziei: un mecanism care poate semăna cu o trecere în rezervă temporară sau poate fi un preambul al unor măsuri mai dure, în funcție de evoluțiile anchetei interne.

În locul lui Iamandi, conducerea IGSU a fost preluată temporar de prim-adjunctul instituției, generalul Constantin Florea.

Contextul: explozia din Rahova și controlul MAI

Decizia vine la câteva luni după tragedia care a zguduit un cartier întreg din București. La 10 zile de la explozia din cartierul Rahova — unde o acumulare de gaze a ucis trei oameni și a distrus complet un bloc de locuințe — Ministerul Afacerilor Interne a trimis Corpul de Control la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Inspectorii trimiși de MAI au analizat activitatea IGSU din perioada ianuarie 2024 – septembrie 2025, cu accent pe managementul instituției, eventuale nereguli financiare, gestionarea proiectelor europene, modul de desfășurare a misiunilor pompierilor, respectarea procedurilor operaționale și a structurii de comandă.

Concluziile verificărilor nu au fost făcute publice de minister. Surse din cadrul MAI susțin că detașarea generalului Iamandi s-a făcut „din motive de ordin managerial", dar și pe baza unor „concluzii grave din raportul Corpului de Control".

Opt ani la conducerea IGSU — și un șir de controverse

General cu patru stele, Dan Iamandi a condus IGSU timp de 8 ani. Ani la rând a fost considerat un apropiat al șefului DSU, Raed Arafat, cu care a colaborat în gestionarea intervențiilor din timpul pandemiei de COVID-19, a operațiunilor din contextul războiului din Ucraina și a tragediilor de la Crevedia și Ferma Dacilor.

Mandatul său a fost însă marcat de o succesiune de incidente grave și de acuzații persistente privind lipsa de reacție instituțională în contexte în care reformele de fond ale sistemului de urgență erau considerate urgente. Tragedia de la Clubul Colectiv din 2015 — anterioară mandatului său la IGSU, dar cu implicații asupra instituției — a adus în atenție publică fragilitatea structurală a sistemului de autorizare și control al securității la incendiu în România.

Promovarea lui Iamandi în funcția de inspector general al IGSU a fost girată de Mihai Fifor, la acea vreme premier interimar. La începutul anului 2018, Fifor a semnat o împuternicire prin care generalul Iamandi a preluat conducerea instituției.

Tensiunile cu Arafat și disputa privind reorganizarea

Dincolo de concluziile Corpului de Control, există și o dinamică internă care a precipitat decizia. Relațiile dintre Iamandi și Arafat s-au deteriorat în ultimul an, în contextul dezbaterilor privind reorganizarea sistemului de urgență. Schimbarea lui Iamandi de la vârful IGSU a fost dorită și de Raed Arafat, susțin surse din interiorul IGSU.

Miza concretă: Generalul Iamandi nu susținea ideea comasării inspectoratelor județene, măsură anunțată de Guvern. Într-un document transmis MAI și DSU în vara anului trecut, conducerea IGSU atrăgea atenția că „proximitatea față de cetățean este esențială. Comasarea nejustificată poate afecta negativ timpii de răspuns, accesul la intervenții rapide și capacitatea de reacție în situații critice."

Această poziție, deși tehnic justificată, s-a transformat într-un conflict instituțional cu DSU — structura condusă de Arafat, căreia IGSU îi este în fapt subordonat în lanțul de comandă operațional. Iamandi a pierdut această bătălie internă în cel mai nefavorabil moment posibil: imediat după o tragedie publică și o anchetă internă cu concluzii nefavorabile.

Firul Stejarii: ancheta penală militară ajunge la generalul Iamandi

Dincolo de concluziile Corpului de Control al MAI, cazul generalului Iamandi capătă o dimensiune judiciară separată și mai gravă. Potrivit surselor judiciare ale redacției, procurorii militari caută probe și în ceea ce îl privește pe generalul Iamandi în contextul unui dosar de corupție legat de acordarea autorizațiilor ISU pentru ansamblul rezidențial de lux Stejarii din nordul Capitalei.

Stejarii este unul dintre cele mai exclusive proiecte rezidențiale din România, situat în zona pădurii Băneasa, administrat de compania Masterange — parte a Grupului Țiriac. Potrivit acelorași surse, există suspiciunea că Viorel Cerchez, CEO al Masterange, ar fi dat mită pentru obținerea autorizațiilor ISU, deși construcțiile nu ar fi îndeplinit condițiile tehnice necesare pentru acordarea lor în mod legal. Generalul Iamandi ar fi fost, în această schemă, omul care ar fi facilitat sau acoperit emiterea acestor autorizații.

Trebuie subliniat că aceste informații provin din surse judiciare și nu există o punere sub învinuire confirmată public de Parchetul Militar. Contextul, însă, dă greutate acestui fir: Iamandi tocmai a fost scos din funcție în urma unui raport intern cu „concluzii grave", iar procurorii militari lucrează în paralel. Că cele două fire se intersectează sau evoluează independent este o întrebare la care doar parchetul va răspunde public.

Context mai larg: IGSU și criza sistemică a avizărilor ISU

Scandalul care îl vizează pe Iamandi nu este un accident izolat, ci parte dintr-un tablou sistemtic mai larg. România are o problemă cronică și documentată cu autorizările de securitate la incendiu — o realitate care a costat zeci de vieți în ultimii ani.

O investigație din 2024 a platformei Context.ro a arătat că peste 3.000 de obiective turistice funcționau fără autorizație ISU la finalul anului 2023. Printre deținătorii de astfel de obiective neautorizate se numărau și politicieni, foști înalți funcționari și figuri publice. Tragedia de la Colectiv (2015) și cea de la Ferma Dacilor au expus vulnerabilitatea unui sistem în care avizele se obțin cu mari dificultăți de cei care respectă legea și se eludează ușor de cei care au conexiunile potrivite.

Principala problemă structurală rămâne că IGSU emite avizele de securitate la incendiu și, în același timp, controlează respectarea lor — un conflict de interese instituțional care creează condiții propice pentru presiuni și favorizări. Aceasta este arhitectura în care generalul Iamandi a operat opt ani.

Ce urmează

Ministerul de Interne nu a comunicat public concluziile raportului Corpului de Control. Faptul că acestea nu au fost publicate, în timp ce decizia de detașare a lui Iamandi a fost implementată imediat, sugerează fie că problemele identificate sunt grave și sunt deja urmărite pe linie penală, fie că decizia a servit și unor interese instituționale interne — îndepărtarea unui general care se opunea reorganizării sistemului, sub pretextul oferit de tragedie.

Generalul Constantin Florea, noul șef interimar, a activat până acum în umbra instituției. Mandatul său va fi definit de modul în care va gestiona presiunile contradictorii: reformele impuse de DSU pe de-o parte, și capacitatea operațională a unui sistem deja subfinanțat și subgestionat pe de alta.

Între timp, blocul din Rahova a fost demolat. Cei trei morți nu au primit nicio explicație oficială despre cine răspunde pentru sistemul de control al instalațiilor de gaze dintr-un cartier întreg al Capitalei. Schimbarea unui general la vârful IGSU este, deocamdată, singurul răspuns instituțional vizibil.

Generalul Dan-Paul Iamandi nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere suplimentar față de declarația sa inițială. Ministrul Predoiu nu a organizat o conferință de presă pe acest subiect. Concluziile raportului Corpului de Control al MAI nu au fost publicate.