La doar o lună după lansarea programului european SAFE – un fond de 150 de miliarde de euro destinat înarmării, din care României îi revin 16,6 miliarde –, o firmă obscură din Râșnov, județul Brașov, fără angajați și fără activitate industrială declarată, își schimbă obiectul de activitate în fabricare de aeronave și nave spațiale militare. Pe scurt, drone militare.

• Compania IntellDrones, înființată în 2024, se ocupă, potrivit actelor firmei, de importul de drone agricole din China și oferă servicii de stropire a terenurilor, dar proprietara și administratoarea firmei spune că intenționează să înceapă producția de drone militare „în câteva luni”.

• IntellDrones este deținută și condusă de Ioana-Hermina Păiuș, fostă administratoare a unui fast-food din Râșnov, dar și fostă membră a Partidului Național Liberal. Familia Păiuș are o legătură indirectă de rudenie cu familia liberalului Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov.

• Începând cu 2020, Ioana Păiuș urmează trei programe de master cu specializare în studii de securitate și relații internaționale, unul dintre ele la Academia Națională de Informații din subordinea Serviciului Român de Informații (SRI), și începe un doctorat în aceleași domeniu la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

• Aceasta apare frecvent în ultimii ani în compania lui Sorin Dobîrcianu, fost ofițer SRI condamnat definitiv de Tribunalul Prahova la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. Dobîrcianu, care se recomandă „influencer NATO”, s-a întâlnit în Rusia, la circa o lună după adoptarea programului SAFE, cu un oligarh aflat în cercul direct de influență a lui Vladimir Putin.

La 29 mai 2025, la nivelul Uniunii Europene intra în vigoare programul Security Action for Europe (SAFE), un instrument financiar în valoare de 150 de miliarde de euro destinat achizițiilor publice comune în domeniul securității și apărării.

Mecanismul prevede acordarea unor împrumuturi pe termen lung, în condiții avantajoase, care vor fi rambursate de statele membre beneficiare. România are alocate, până în 2030, aproximativ 16,6 miliarde de euro prin acest instrument de finanțare.

Potrivit declarațiilor făcute în ianuarie 2026 de ministrul apărării, Radu Miruță, obiectivul principal este dezvoltarea industriei de apărare din România, inclusiv prin implicarea unor companii private, care „astăzi poate nu activează în domeniul militar”, dar care ar putea intra în noi lanțuri de producție în contextul creșterii investițiilor.

La o lună după adoptarea programului SAFE, în iulie 2025, o firmă din Râșnov își modifică obiectul principal de activitate în „fabricarea de aeronave și nave spațiale militare”.

Firma se numește IntellDrones.

O firmă înființată în 2024, fără activitate industrială declarată

IntellDrones SRL a fost înființată în februarie 2024 în Râșnov, județul Brașov. Conform datelor publice de pe listafirme.ro, compania a avut în anul înființării zero angajați, zero cifră de afaceri și datorii de aproximativ 19.000 de lei.

Până în iulie 2025, obiectul principal de activitate declarat era „fabricarea de aeronave și nave spațiale” comerciale.

Din iulie 2025, la aproximativ o lună după intrarea în vigoare a programului SAFE, firma își schimbă obiectul principal de activitate în „fabricarea de aeronave și nave spațiale militare”.

Modificarea apare în registrul oficial al societăților comerciale și marchează, în acte, intenția firmei de a opera în zona industriei de apărare.

IntellDrones era deținută la momentul înființării de Ioana-Hermina Păiuș (30%), Nicolae Păiuș, soțul acesteia și fost angajat al Poliției Române (20%), Ion Dorobanțu (30%) și Claudiu Dorobanțu (20%), tată și fiu.

La scurt timp de la înființare, Nicolae Păiuș și familia Dorobanțu se retrag din firmă.

În locul lor, Ioana Păiuș (51%) – care este și administratoarea IntellDrones – o cooptează ca asociată pe Andreea Codruța Nicoară (49%).

Aceasta este fiica lui Codruț Nicoară, proprietarul firmei Bracoma Building SRL, trimis în judecată pentru dare de mită la începutul anului 2025.

Bracoma este una dintre cele mai active firme în domeniul construcțiilor și dezvoltărilor imobiliare din județul Brașov, iar presa locală scrie că este o beneficiară constantă a contractelor publice din orașe precum Râșnov, Ghimbav și Cristian, ceea ce a dus și la o serie de anchete penale deschise de procurori.

De la drone pentru stropirea terenurilor agricole, la drone militare

Deși legea din România nu permite producția de armament companiilor fără capacitate industrială reală, firma IntellDrones a început deja să „racoleze” clienți pentru viitoare drone militare.

În decembrie 2025, un reporter PressOne contactează compania, prezentându-se drept potențial client interesat de produsele fabricate de IntellDrones.

Ioana-Hermina Păiuș, directoarea firmei, explică faptul că, în prezent, activitatea societății se limitează la importul de drone comerciale și agricole din China, precum și la prestarea de servicii asociate: închiriere de drone, stropirea terenurilor agricole, aplicarea de îngrășăminte.

Întrebată despre producția de drone agricole la comandă, Păiuș afirmă că nu realizează așa ceva, însă, „în câteva luni va începe producția de drone militare aici, la noi”.

La momentul discuției, compania nu avea angajați declarați și nu figura cu puncte de lucru asociate.

De la fast-food la tehnică militară și forumuri internaționale dedicate apărării

Sediul juridic al IntellDrones este într-o zonă rezidențială din Râșnov, în aceeași casă care a găzduit în trecut și sediul firmei Food by Ioana, un restaurant administrat de Ioana Păiuș.

Înainte de a înființa IntellDrones, Ioana Păiuș a administrat alte două afaceri în județul Brașov: restaurantul Food by Ioana și o firmă de fabricare a șuruburilor, ONIRAR PROD SRL.

Parcursul profesional al femeii nu include, anterior anului 2024, activități în industria aerospațială sau în domeniul apărării.

În schimb, începând cu anul 2020, Ioana Păiuș arată un interes academic crescut pentru zona de securitate și relații internaționale.

În septembrie 2020, aceasta este admisă simultan la două programe de masterat.

Primul program, urmat de Păiuș între 2020 și 2022, a fost cel de „Relații Internaționale și Studii de Intelligence” din cadrul Academiei Naționale de Informații (din subordinea SRI), potrivit profilului său public de LinkedIn.

Potrivit paginii de internet a programului de studii, de pe site-ul Academiei SRI, acesta este un masterat profesional dedicat societății civile. Biroul de presă al Academiei SRI a explicat, la solicitarea PressOne, că absolvenții acestui program nu sunt angajați în rândul ofițerilor SRI.

Cel de-al doilea program de studii aprofundate, urmat exact în aceeași perioadă de Ioana Păiuș, s-a desfășurat la circa 450 de kilometri distanță, la Cluj-Napoca, la Universitatea „Babeș-Bolyai”. Este vorba despre masteratul „Studii de Securitate - Managementul Securității în Societatea Contemporană”.

După ce a terminat cele două masterate, Păiuș s-a înscris la un nou program de masterat, dar și la doctorat, ambele în același domeniu. Coordonatorul tezei de doctorat al Ioanei Păiuș este Lucian Nastasă-Kovács, consilier al fostului ministru de Interne, Lucian Bode, despre care PressOne a scris în 2022 că a plagiat cel puțin 18,5% din teza sa de doctorat.

Pentru masterat a ales programul Diplomație și Negocieri Internaționale - Relații Internaționale și Integrare Europeană, de la SNSPA, iar doctoratul a ales să îl urmeze la UBB, în Relații Internaționale și Studii de Securitate, potrivit profilului său de LinkedIn.

Păiuș are studiile de licență urmate la Facultatea de Inginerie mecanică de la Universitatea Transilvania din Brașov, cu specializarea „Autovehicule rutiere”, însă anul absolvirii nu este cunoscut.

Concomitent cu studiile masterale, femeia a colecționat nu mai puțin de 18 certificate care îi atestă diferite aptitudini, de la cybersecurity și big data analysis, până la nuclear security.

Unul dintre aceste certificate, în „Analiza comportamentală și Psihologia minciunii”, l-a obținut în 2021 de la Intellspy & Psychological Profiler Academy, organizat de Ion Duvac.

PressOne a dezvăluit că Ion Duvac, fost ofițer SIE, își hărțuia sexual clientele prin propuneri sexuale explicite, dezvăluiri în urma cărora acesta și-a dat demisia din toate funcțiile de conducere de la Colegiul Psihologilor, instituție care a demarat anchetarea acestuia.

Ioana Păiuș a devenit o prezență constantă la evenimente legate de zona de securitate.

Unul dintre cele mai recente este Warsaw Security Forum 2025, o conferință europeană dedicată securității și cooperării transatlantice, care se desfășoară în capitala Poloniei și care reunește, anual, miniștri ai apărării și de externe din țări UE și NATO, dar și înalți oficiali din cele două structuri și reprezentanți ai sectorului privat.

Conform informațiilor de prezentare de pe site-ul conferinței, la eveniment pot participa doar persoanele care au primit o invitație oficială.

„Participările mele la evenimente internaționale au avut loc în calitate profesională sau academică, în cadrul unor conferințe sau expoziții deschise, fără statut oficial sau instituțional”, a transmis Ioana Păiuș într-un punct de vedere pentru PressOne.

Femeia se afișează alături de reprezentanți ai unor companii din industria de apărare și de oficiali politici.

În mai 2025, la un an de la fondarea IntellDrones, Ioana Păiuș participă la un eveniment dedicat consolidării Parteneriatului Strategic România-SUA, alături de reprezentanți ai Carfil, filială a Companiei Naționale ROMARM, dar și alături de senatorul PSD Marius Alexandru Dunca, membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din cadrul Senatului.

„Expertiza românească a fost recomandată și susținută de prezența Gen. Dr. Sorin Dobîrcianu, Sr. Lead Expert, alături de reprezentanții unor directorate ale entităților din sistemul național de apărare (Carfil, IAR Ghimbav, AIBG, U.M. Zărnești etc.) și reprezentanții selectați de partenerii americani, din cadrul mediului privat de afaceri: firmele românești IntellDrones, reprezentată de Ioana Păiuș, Intervenții Active în Atmosferă SA, Firese, Bracoma etc.”, se arată în comunicatul oficial transmis după întâlnire și publicat pe site-ul B1 TV.

Ioana Păiuș, fostă liberală apropiată de un ofițer SRI

Sorin Dobîrcianu este un personaj alături de care Ioana Păiuș apare frecvent la evenimentele din zona securității. Fost ofițer SRI condamnat în 2013 la trei ani cu suspendare pentru trafic de influență, Dobîrcianu se prezintă public drept „influencer NATO” și expert în securitate energetică și apărare, calități pe care, conform publicației defapt.ro, nu le poate proba în prezent.

Conform rechizitoriului întocmit de procurori în 2013, Sorin Dobîrcianu a comis, în perioada 2009-2013, trei infracțiuni de trafic de influență, primind din partea unor persoane sume de bani și diverse bunuri, în special produse electronice și electrocasnice. El a fost acuzat că a promis mai multor persoane că le rezolvă probleme prin influența sa asupra unor lucrători din cadrul SRI Prahova și a unor funcționari din cadrul Gărzii Financiare, deși nu mai era activ în SRI din anii '90. Instanța l-a achitat pentru una dintre fapte, dar l-a condamnat pentru celelalte două, cu un termen de șapte ani.

În contextul recent, Dobîrcianu a fost descris în investigații jurnalistice ca un impostor care pretinde legături cu NATO, fără a le putea dovedi. În decembrie 2025, el a participat la Summit-ul pentru Guvernanță Digitală 2025, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Administrației Prezidențiale la Palatul Cotroceni, unde a fost introdus de organizatori ca expert NATO, fără verificări prealabile. Evenimentul a inclus politicieni precum președintele Nicușor Dan, iar prezența sa a ridicat întrebări privind securitatea și verificarea participanților.

Dobîrcianu a avut și o serie de întâlniri în Rusia în 2025, la circa o lună după adoptarea programului SAFE, cu un oligarh aflat în cercul direct de influență a lui Vladimir Putin.

Anul trecut, publicația defapt.ro relata despre o întâlnire din 30 iunie 2025 pe care Dobîrcianu a avut-o cu oligarhul Vladimir Stefanovici Litvinenko, rector al Universității Miniere din Sankt Petersburg, în biroul acestuia. Litvinenko are o avere estimată la peste trei miliarde de dolari și se află pe lista neagră de sancțiuni a SUA pentru că a susținut direct invadarea Ucrainei de către Rusia. Această conexiune a fost evidențiată ca un risc potențial, dat fiind contextul geopolitic tensionat, iar Dobîrcianu este descris ca un „fals agent SRI cu legături la Kremlin”, ridicând semne de întrebare privind influența sa în cercuri românești de securitate.

Într-o postare de pe profilul personal de Facebook, Sorin Dobîrcianu a lăsat o adresă de e-mail ce conține domeniul web al IntellDrones.

Contactat de PressOne, Dobîrcianu a refuzat să răspundă întrebărilor privind parcursul său profesional și relația cu IntellDrones, iar Ioana Păiuș a transmis că acesta nu este angajatul firmei și nu are niciun rol oficial în companie.

„Existența sau utilizarea unei adrese de e-mail care conține denumirea firmei nu reprezintă un criteriu de apartenență la companie și nu echivalează cu existența unei relații contractuale sau profesionale active”, a afirmat Păiuș.

Legături cu scena politică

Ioana Păiuș are în spate și o activitate politică intensă, derulată la nivel local, în Râșnov.

La alegerile europarlamentare din 2024, Ioana Păiuș a candidat pe listele Partidului Patrioților Români Brașov, formațiune de extremă dreaptă. Pe aceeași listă s-a aflat și Ion Dorobanțu, asociatul ei inițial din firma IntellDrones.

Anterior, Ioana Păiuș a făcut parte din Partidul Național Liberal, fiind activă la nivelul organizației Râșnov, unde a ocupat funcția de secretar general adjunct, fiind totodată și vicepreședinte al Organizației Femeilor Liberale Râșnov, dar și vicepreședinte al Organizației Femeilor Liberale Brașov.

Aceasta a mai candidat în trecut și pentru funcția de consilier local în Râșnov, tot din partea PNL.

Ioana Păiuș a declarat inițial pentru PressOne că nu este membră a niciunui partid politic și nu a desfășurat activități politice. După ce i-au fost amintite candidaturile și funcțiile politice deținute în trecut, a precizat că „în prezent” nu mai face parte din niciun partid politic.

În spațiul public, Ioana Păiuș apare în fotografii alături de lideri ai partidului precum Nicolae Ciucă (fost premier), Klaus Iohannis (fost președinte), Cătălin Predoiu (actual vicepremier și ministru de interne), Silviu Costea (vicepreședinte PNL Brașov și președinte al Camerei de Comerț și Industrie Brașov).

Păiuș apare și alături de Adrian Veștea, actualul președinte al Consiliului Județean Brașov, despre care sursele PressOne spun că ar avea o legătură de rudenie cu Ioana Păiuș.

Aceasta susține că „nu există nicio legătură de rudenie directă”.

Într-o declarație pentru PressOne, Adrian Veștea a confirmat că Ioana Păius „este cumnata surorii mele”, încercând totuși să pună o oarecare distanță față de aceasta. „Nu știu ce înțelegeți prin legătură de rudenie. Soțul ei e frate cu cumnatul meu. Asta e. Nu e rudă cu mine. Nu are nici un fel de legătură”, susține Veștea.

SAFE, un „mecanism proactiv”

PressOne a solicitat Ministerului Apărării Naționale (MApN) informații despre cum vor putea firmele private să acceseze banii din programul SAFE și dacă au fost depuse deja primele cereri de finanțare.

Ministerul le-a transmis că mecanismul de finanțare prin SAFE nu presupune un apel public de proiecte pentru companiile private.

Reprezentanții MApN au adăugat că legislația actuală prevede un „mecanism proactiv” prin care statul identifică și mobilizează direct operatorii economici considerați strategici, pe care îi integrează în lanțurile de producție pentru a accesa finanțarea europeană.

Mai mult, autoritățile susțin că se află deja într-o etapă de dialog direct cu industria, urmând ca procedurile de achiziție să se deruleze ulterior prin negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Documentele care reglementează selecția firmelor sunt analizate de un grup de lucru, avizate de prim-ministru și aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), fără a fi menționată publicarea unei liste a companiilor selectate.

Radu Burnete, director executiv la Confederația Patronală Concordia, a explicat pentru PressOne că acest mecanism ridică semne de întrebare privind transparența și riscurile de corupție, dat fiind că selecția firmelor se face fără competiție deschisă. El a subliniat că, în contextul unor fonduri masive precum SAFE, este esențial să existe controale stricte pentru a evita favoritismul politic sau economic. Burnete a menționat că experiențe similare din trecut, precum programele de înarmare post-aderare NATO, au dus la cazuri de risipă și ineficiență, pledând pentru o monitorizare independentă a alocărilor.