5 iunie 2026 — Președintele Nicușor Dan a semnat astăzi decretul de desemnare a lui Eugen Tomac ca premier al României, la aproape o lună de la demiterea guvernului Bolojan. Tomac are la dispoziție 10 zile pentru a forma un cabinet și a obține votul de învestitură din Parlament — un prag de 233 de voturi pe care aritmetica parlamentară actuală îl face extrem de dificil de atins.

Cine este Eugen Tomac

Eugen Tomac s-a născut pe 28 iunie 1981 în satul Babele, din raionul Ismail, aflat astăzi pe teritoriul Ucrainei, și provine dintr-o familie de români basarabeni. A venit în România la începutul anilor 2000, este absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și a intrat în administrația prezidențială în 2006, în mandatul lui Traian Băsescu. Tomac este absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, între 1999 şi 2003, cu lucrarea de licenţă Basarabia, provincie românească la periferia URSS.

A ocupat funcția de secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a fost deputat în Parlamentul României între 2012 și 2019, iar din 2019 este europarlamentar. În octombrie 2025, Nicușor Dan l-a numit consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni.

Tomac este cel mai longeviv lider al PMP, conducând partidul aproximativ șapte ani, și un apropiat al fostului președinte Traian Băsescu, considerat succesorul său la conducerea formațiunii. În 2024, a fost ales europarlamentar pe listele Alianței Dreapta Unită (USR-PMP-Forța Dreptei) pentru un al doilea mandat.

Cariera sa politică s-a structurat în jurul a două axe principale: chestiunea diasporei și a românilor din afara granițelor — în special din Republica Moldova, unde s-a născut — și o poziționare ideologică conservatoare, pro-occidentală și unionist-basarabeană.

Decretul și contextul desemnării

Președintele Nicușor Dan a semnat vineri, 5 iunie 2026, decretul privind desemnarea lui Eugen Tomac în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern.

Anunțul desemnării a fost făcut joi seară, 4 iunie, însoțit de o justificare explicită din partea șefului statului: „Pentru că partidele nu se înțeleg între ele, singura soluție posibilă este un prim-ministru care să fie independent de partidele din Parlament." Nicușor Dan a argumentat că Tomac are atât independența, cât și experiența politică necesară pentru a purta negocieri cu toate forțele parlamentare.

Desemnarea vine după aproape o lună de impas. Premierul interimar Ilie Bolojan a rămas la conducerea unui guvern de tranziție, în timp ce la Cotroceni au avut loc negocieri formale și informale eșuate pentru constituirea unei majorități.

O decizie mai puțin vizibilă, dar semnificativă simbolic: pe 3 iunie 2026, Eugen Tomac a demisionat din funcția de președinte al PMP pentru a putea fi desemnat premier, marcând o ruptură cu partidul pe care l-a condus aproximativ șapte ani. La Palatul Cotroceni, Tomac a anunțat că va propune Parlamentului „o echipă de specialiști" și că dorește să formeze „un guvern tehnic, nu unul politic", solicitând „deschidere și un dialog sincer" din partea tuturor forțelor politice democratice și pro-occidentale.

Procedura constituțională

Potrivit articolului 103 din Constituția României, procesul de formare a unui guvern urmează pașii următori:

1. Președintele se consultă cu partidele parlamentare

2. Desemnează un candidat la funcția de prim-ministru

3. Candidatul desemnat are 10 zile pentru a prezenta Parlamentului un program de guvernare și o listă de miniștri

4. Parlamentul acordă sau refuză votul de încredere în ședință comună a Camerei Deputaților și a Senatului, cu majoritate absolută

5. În caz de investitură, guvernul intră în funcție; în caz de respingere, procesul se reia

Tomac are la dispoziție 10 zile pentru a le cere deputaților și senatorilor votul de încredere. Pentru învestitură, cabinetul propus are nevoie de 233 de voturi — o aritmetică parlamentară ce pare dificilă la prima vedere pentru un premier desemnat care nu are o majoritate constituită în spatele său.

Ecuația parlamentară: misiune aproape imposibilă

Parlamentul are 465 de mandate, iar pragul majorității absolute este de 233 de voturi. Potrivit calculelor recente: PSD are 129 de parlamentari, AUR — 90, PNL — 73, USR — 59, UDMR — 32, minoritățile naționale — 17, SOS România — 15, POT — 14, PACE — 12, iar neafiliații — 22.

Fără cele 135 de voturi ale PNL și USR și fără cele 90 ale AUR, viitorul Executiv poate aduna maximum 223 de voturi — insuficient. Pragul de 233 poate fi atins doar dacă cel puțin 11 parlamentari din aceste trei partide votează guvernul împotriva deciziei conducerilor lor, iar PSD, UDMR, minoritățile naționale, SOS, grupul PACE și toți parlamentarii neafiliați sunt prezenți și votează pentru.

Cum s-au poziționat partidele:

PSD, prin liderul Sorin Grindeanu, s-a declarat deschis negocierilor, condiționând sprijinul de cunoașterea programului de guvernare și a componenței cabinetului. Condiția implicită a social-democraților este prezența reprezentanților lor cel puțin la nivel de secretari de stat.

PNL și USR nu sunt de acord cu instalarea unui guvern tehnocrat, dar susțin că, din respect pentru președintele României, vor purta discuții cu premierul desemnat. Cele două partide exclud însă posibilitatea de a acorda votul de învestitură dacă din guvern vor face parte și reprezentanți ai PSD, indiferent de nivel.

UDMR nu a luat încă o decizie, urmând să analizeze situația în cadrul Consiliului Federal Permanent și după discuțiile directe cu Tomac.

AUR, prin parlamentarul Petrișor Peiu, a criticat dur decizia, afirmând că Tomac nu poate fi considerat nici tehnocrat, nici independent — și că, în absența unei majorități, soluția corectă ar fi organizarea de alegeri anticipate. George Simion a anunțat că parlamentarii AUR nu vor participa la votarea guvernului Tomac: „Pentru a ieși din orice zonă de suspiciune, nu vom băga nicio bilă în nicio urnă."

Ce fel de guvern se prefigurează

Tomac a evitat în mod deliberat termenul „tehnocrat" în favoarea celui de „tehnic", o distincție cu miză politică. Varianta vehiculată în spațiul public presupune miniștri tehnocrați cu secretari de stat numiți de partidele care acordă sprijin parlamentar.

Printre prioritățile declarate ale viitorului executiv se numără accelerarea absorbției fondurilor PNRR — România se confruntă cu un termen-limită pentru finalizarea jaloanelor asumate la 31 august 2026 — și gestionarea dezechilibrelor macroeconomice semnalate de Comisia Europeană în raportul de țară publicat pe 3 iunie, care consemnează că România continuă să se confrunte cu „dezechilibre macroeconomice excesive".

Tomac a mai precizat că va menține direcția pro-europeană, va consolida parteneriatul strategic cu SUA și va urmări relevanța României în NATO. Aderarea la OCDE rămâne de asemenea un obiectiv declarat.

Pentru ministerele-cheie au circulat două nume: Luca Niculescu — fost ambasador al României în Franța, actualmente responsabil cu dosarul aderării la OCDE — pentru Externe, și Mihnea Motoc — fost ministru al Apărării în guvernul tehnocrat Cioloș (2015-2016) — pentru Apărare.

Popularitatea lui Nicușor Dan și miza politică a desemnării

Desemnarea lui Tomac nu este lipsită de costuri pentru șeful statului. Un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai 2026 pe un eșantion de 1.100 de persoane arată că, în cazul unui referendum de demitere, 50,7% dintre respondenți ar vota împotriva demiterii lui Nicușor Dan, iar 44% ar vota pentru. Susținerea pentru demitere este cea mai ridicată în rândul votanților AUR (77%), al persoanelor cu educație primară (63%), al locuitorilor din mediul rural (55%) și al utilizatorilor TikTok (59%).

Deși Nicușor Dan rezistă unui eventual referendum cu o marjă fragilă, un eventual „Guvern Tomac" risc să fie perceput ca „guvernul lui Nicușor Dan", președintele urmând să deconteze politic toate eșecurile executivului. Există totodată riscul ca PSD să beneficieze simultan de o poziție la putere — prin secretarii de stat — și de opoziție, fără să-și asume guvernarea în mod explicit.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a avertizat că un referendum de demitere „nu ar face decât să amplifice incertitudinile politice deja uriașe și costisitoare din punct de vedere economic și social."

Termenul constituțional de 10 zile expiră în jurul datei de 15 iunie 2026. Dacă Tomac nu obține 233 de voturi, Nicușor Dan va trebui fie să facă o a doua desemnare, fie să constate că Parlamentul nu poate acorda votul de învestitură — ceea ce deschide procedura constituțională pentru alegeri anticipate, o variantă pe care președintele a exclus-o explicit până în prezent.