EXPLOZIV

România se confruntă cu una dintre cele mai serioase amenințări la adresa aprovizionării cu carburanți din ultimii ani, după ce Kazahstanul a anunțat oficial, miercuri, suspendarea temporară a încărcărilor de țiței la terminalul Caspian Pipeline Consortium (CPC) din portul rusesc Novorosisk — ruta prin care este exportat 80% din petrolul kazah.

Decizia vine în urma unui val de atacuri cu drone asupra petrolierelor din Marea Neagră, iar efectele s-au văzut deja la pompă: prețurile carburanților au crescut de mai multe ori pe zi în ultima săptămână, motorina apropiindu-se rapid de pragul de 10 lei pe litru.

Ce s-a întâmplat, exact

Ministerul Energiei din Kazahstan a confirmat oficial miercuri suspendarea temporară a operațiunilor de încărcare la terminalul maritim CPC, invocând necesitatea asigurării siguranței navelor, echipajelor și mediului în Marea Neagră.

Instituția a precizat că instalațiile de producție rămân funcționale și pregătite să reia activitatea imediat ce situația se normalizează, iar reducerea aferentă a producției zilnice este una de natură strict tehnică, menită să prevină supraîncărcarea rezervoarelor de stocare.

Cauza directă a suspendării o reprezintă două atacuri cu drone asupra petrolierelor care operau la terminalul CPC: pe 17 iulie, o dronă a lovit petrolierul Nordic Zenith, iar pe 19 iulie au fost vizate alte două nave care transportau țiței kazah.

Potrivit informațiilor obținute de Reuters de la surse din industrie, rezervoarele terminalului sunt pline, însă problema reală ține de reticența armatorilor de a-și mai asuma riscul traversării Mării Negre, în condițiile în care atacurile au majorat considerabil primele de asigurare și, implicit, costurile de transport. Cel puțin două petroliere care intenționau să încarce țiței la CPC și-au schimbat deja direcția.

Ministerul kazah de Externe a condamnat atacurile asupra infrastructurii energetice civile, catalogându-le drept inacceptabile.

Ambasadorul Ucrainei în Kazahstan, Viktor Maiko, a negat ferm implicarea țării sale, declarând că nu există nicio dovadă a unei responsabilități ucrainene și cerând ca acuzațiile pripite să fie evitate, în timp ce a sugerat că sistemele ruse de război electronic ar putea prelua controlul unor drone ucrainene tocmai pentru a crea confuzie și a discredita Kievul — o ipoteză pe care a cerut să fie investigată temeinic.

De ce contează pentru România

Legătura dintre criza kazahă și buzunarul românilor este directă și se explică prin structura de proprietate a rafinăriilor din țară.

Compania de stat kazahă KazMunayGaz este principalul acționar al Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, cu o capacitate de 5,9 milioane de tone pe an — 46,3% din capacitatea totală de procesare a țării — și care se alimentează preponderent cu petrol exportat tocmai prin terminalul CPC din Novorosisk.

Nici principala rafinărie concurentă, Petrobrazi, operată de OMV Petrom, nu este ferită de risc: aceasta importă o treime din țițeiul rafinat, folosind predominant petrol kazah și azer.

La nivel agregat, țițeiul din Kazahstan reprezintă aproximativ 65% din totalul importurilor și peste jumătate din consumul de țiței al tuturor rafinăriilor din România. Kazahstanul a devenit, de altfel, al doilea furnizor de țiței al Europei, după Statele Unite, pe fondul renunțării la petrolul rusesc.

Haos la pompă: scumpiri de două ori pe zi

Impactul s-a resimțit aproape instantaneu în stațiile de distribuție. Marți, Rompetrol — companie controlată indirect chiar de statul kazah, prin KMG — a majorat prețul carburanților de două ori în aceeași zi: dimineața cu 5 bani pe litrul de benzină, iar după-amiaza cu încă 10 bani la benzină și 15 bani la motorină.

Mișcarea a transformat Rompetrol în cea mai scumpă rețea de distribuție din țară, cu motorina la 9,8 lei pe litru și benzina la doar 2 bani sub pragul de 9 lei.

MOL a operat, la rândul său, două majorări în aceeași zi, iar Lukoil a scumpit motorina cu 15 bani și benzina cu 20 de bani.

Miercuri, motorina a mai urcat, oprindu-se la 10 bani sub pragul de 10 lei pe litru, iar benzina la 2-3 bani sub 9 lei. Presiunea vine direct din piețele internaționale: prețul petrolului a depășit, tot miercuri, pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele aproape două luni.

În ultima săptămână, cotațiile spot ale motorinei în Europa au crescut cu 125 de dolari pe tonă, iar cele ale benzinei cu 97 de dolari pe tonă, ajungând la 1.249 și, respectiv, 1.114 dolari pe tonă — cele mai ridicate niveluri de la mijlocul lunii mai.

Comparativ cu nivelul de la începutul lunii iulie, motorina s-a scumpit cu 308 dolari pe tonă, iar benzina cu 157 de dolari pe tonă.

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, avertizează că, dacă tensiunile din Strâmtoarea Hormuz continuă să blocheze fluxurile globale de aprovizionare, prognozele pentru prima săptămână din august sunt sumbre, cu prețuri estimate între 9,80 și 10,10 lei pe litru.

Chisăliță consideră că o revenire a motorinei peste pragul de 10 lei pe litru nu mai este o simplă speculație, ci rezultatul unei „furtuni perfecte” care s-a abătut asupra economiei românești — criza din Marea Neagră suprapunându-se peste interdicția Rusiei la exportul de motorină, impusă pe 8 iulie și valabilă până la finalul lunii, și peste conflictul din Strâmtoarea Ormuz, care s-a intensificat în loc să se stingă.

România, ca majoritatea statelor europene, este importator net de benzină și exportator net de motorină, ceea ce face ca presiunea pe combustibilul diesel să fie și mai accentuată.

Reacția statului: întâlnire de urgență și căutarea unor rute alternative

Miercuri a avut loc o întâlnire de urgență între reprezentanții benzinăriilor, operatorii de pe piața de carburanți și Ministerul Energiei, la care au participat secretarul de stat Cristian Bușoi și secretarul general Sorin-Dumitru Elisei, cu scopul analizării stocurilor curente de combustibil.

Ministerul a precizat că analizează mai multe scenarii de evoluție și măsuri de diminuare a impactului, urmând să convoace, în perioada imediat următoare, o reuniune extinsă cu operatorii economici din sectorul petrolier pentru evaluarea capacității acestora de a suplimenta volumele disponibile pe piață.

Instituția nu exclude un impact suplimentar asupra prețurilor la pompă dacă blocajul din Marea Neagră se prelungește.

Potrivit Ministerului Energiei, Rompetrol — principalul beneficiar din România al petrolului kazah — a oferit deja asigurări că va lua toate măsurile necesare pentru compensarea eventualului deficit și menținerea continuității aprovizionării.

Ca soluție parțială de rezervă, Kazahstanul a anunțat că este pregătit să crească volumul de petrol transportat prin conducta alternativă Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) de la 1,5 milioane la 2,2 milioane de tone pe an — o cantitate, însă, departe de a putea compensa indisponibilizarea rutei CPC, dacă se ține cont doar de faptul că necesarul anual al Petromidia este mai mult decât dublu, de 5,9 milioane de tone.

Pentru a stimula suplimentar producția și livrările către Europa, Kazahstanul a amânat până în 2027 lucrările de mentenanță programate la zăcământul petrolier Kashagan.

Ce urmează

Cu rezervoarele terminalului CPC pline dar blocate de reticența armatorilor de a naviga în Marea Neagră, iar soluțiile alternative de transport insuficiente pentru a acoperi necesarul rafinăriilor românești, situația rămâne extrem de volatilă.

Analiștii citați de presa de specialitate nu exclud varianta în care autoritățile române ar putea recurge, dacă blocajul se prelungește, la măsuri de raționalizare a carburanților — un cadru legal existent de opt ani, dar niciodată aplicat până acum.

Deocamdată, singura certitudine este că prețurile la pompă rămân sub presiune și, potrivit tuturor semnalelor din piață, este puțin probabil ca acestea să scadă în perioada imediat următoare.