Documentul republicanilor din Camera Reprezentanților evidențiază presiuni europene asupra platformelor digitale, cu focus pe interferențe în alegeri și suprimarea discursului politic legitim; exemple cheie includ alegerile din Slovacia 2023 și România 2024–2025

Washington, 3 februarie 2026 — Un raport publicat de Comisia pentru Justiție a Camerei Reprezentanților SUA, intitulat „The Foreign Censorship Threat: Part II”, analizează modul în care entități străine, în special Uniunea Europeană (UE), exercită presiuni asupra platformelor digitale americane pentru a cenzura conținut politic legitim la nivel global. Documentul, datat 3 februarie 2026, se bazează pe documente interne obținute de la companii precum TikTok, Facebook, Google și altele, subliniind riscurile pentru libertatea de exprimare, inclusiv în Statele Unite. Printre exemplele centrale se numără acuzațiile de fraudă electorală în România legate de candidatul independent Călin Georgescu și cazuri de cenzură ilegală, cum ar fi intervențiile în alegerile din Slovacia 2023.

Raportul acuză Comisia Europeană că utilizează Actul privind Serviciile Digitale (DSA, intrat în vigoare în 2023), Codurile de Practică privind Dezinformarea și Ura, precum și inițiative conexe pentru a forța modificări globale ale regulilor de moderare a conținutului. Aceste presiuni, susținute de amenințări cu amenzi de până la 6% din veniturile globale sau interzicerea accesului pe piața UE, au dus la cenzura discursului politic legitim, afectând alegeri, dezbateri pe teme precum COVID-19, războiul din Ucraina, migrația, clima și drepturile LGBTQ+. Platformele au descris situația ca fiind una fără alternative: „nu avem de ales” decât să se conformeze, sub un „impuls puternic” din partea UE.

Cazul Călin Georgescu și acuzațiile de fraudă electorală în România

Raportul dedică o secțiune amplă alegerilor prezidențiale din România din 2024–2025, prezentând cazul ca un exemplu de interferență electorală orchestrată prin presiuni asupra platformelor digitale, sub pretextul combaterii dezinformării rusești. Candidatul independent populist Călin Georgescu, care a câștigat surprinzător primul tur al alegerilor din 24 noiembrie 2024, a fost în centrul unor acuzații nefondate de interferență rusă, ducând la anularea scrutinului și la cenzură masivă.

• Cronologia evenimentelor: Georgescu a avansat în turul al doilea împotriva candidatei centriste Elena Lasconi. Între tururi, pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat primul tur, invocând alegații ale Serviciului Român de Informații privind o campanie TikTok susținută de Rusia, cu aproximativ 25.000 de conturi coordonate care l-ar fi promovat pe Georgescu. Candidatul a fost exclus din alegerile reprogramate pentru mai 2025, unde un candidat preferat de establishment a câștigat președinția. Rezultatele inițiale nu au fost reinstaurate.

• Alegațiile de interferență rusă: Serviciile de informații române au susținut existența unei operațiuni rusești de influență coordonată (CIO) pe TikTok. Totuși, echipele interne ale TikTok au evaluat că nu există dovezi pentru o astfel de operațiune. Platforma a detectat doar trei CIO-uri (niciuna din Rusia; una pro-Georgescu din România, cu mai puțin de 2.000 de urmăritori). TikTok a informat repetat autoritățile române și Comisia Europeană că „nu a găsit și nici nu i s-a prezentat vreo dovadă” privind rețeaua alegată. Până la sfârșitul decembrie 2024, rapoarte media (citând autoritatea fiscală română) au dezvăluit că campania a fost finanțată de un alt partid politic român (Partidul Național Liberal, PNL, de centru-dreapta), nu de Rusia. Rapoarte publice ulterioare au pus sub semnul întrebării narațiunea rusă, fără dovezi concrete furnizate de autorități.

• Cenzura și răspunsurile platformelor: Autoritățile române au făcut cereri agresive de eliminare a conținutului în afara proceselor formale DSA, inclusiv eliminări globale ale materialelor pro-Georgescu (de exemplu, „toate materialele care conțin imagini cu Călin Georgescu trebuie eliminate”; geo-blocări pentru încălcări ale finanțării campaniei). Cererile au folosit interpretări largi, cum ar fi eliminarea conținutului considerat „lipsit de respect și insultător față de partidul PSD” (partid din coaliția guvernantă).

  
  

  TikTok a refuzat unele cereri pe motive de libertate de exprimare, exprimând îngrijorări privind „influența politică informală” și riscul de „eliminare nejustificată a conținutului legal”. ONG-uri împuternicite de DSA (cum ar fi Observatorul Bulgar-Român pentru Media Digitală, finanțat de UE, și Funky Citizens) au semnalat sute de videoclipuri pro-Georgescu pentru eliminare globală sau geo-blocare, inclusiv discursuri despre anularea alegerilor (de exemplu, afirmații că a fost un „lovitură de stat” pentru a bloca președinția lui Georgescu și planurile UE). Fact-checkerii au copiat Comisia Europeană în cereri, crescând presiunea. TikTok a cenzurat termeni precum „lovitură de stat” și „război” timp de 60 de zile după anulare, pentru a mitiga „narațiuni dăunătoare”.

  
  

  Comisia Europeană a deschis o investigație DSA împotriva TikTok pe 17 decembrie 2024, presând pentru mai multă cenzură, în ciuda lipsei dovezilor; a organizat mese rotunde și a cerut modificări ale proceselor. În februarie 2025, Comisia s-a întâlnit cu echipa de produs TikTok privind „comportament înșelător” și conformitatea DSA; o masă rotundă din martie 2025 s-a concentrat pe mitigări conform Ghidurilor DSA pentru Alegeri. Comisia a ignorat constatările TikTok, folosind narațiunea pentru a suprima discursul și a dezavantaja populiștii.

Raportul concluzionează că aceste acțiuni au reprezentat o interferență electorală, folosind acuzații nefondate pentru a justifica cenzura și a influența rezultatul în favoarea establishment-ului.

Exemple de cenzură ilegală și presiuni asupra platformelor

Raportul detaliază mecanismele prin care Comisia Europeană a forțat platformele să modifice regulile globale de moderare, cenzurând discurs politic legitim sub pretextul combaterii dezinformării și urii. Aceste presiuni au afectat alegeri naționale, dezbateri publice și discursuri protejate de Primul Amendament în SUA. Platformele au fost constrânse prin amenințări financiare și de piață, în cadrul unor întâlniri regulate cu regulatori naționali, ONG-uri de stânga și sisteme de „răspuns rapid” pentru cereri prioritare de cenzură, dezavantajând conservatorii și populiștii.

• Presiuni generale și impact global: Eforturi de peste un deceniu prin DSA au obligat la modificări globale ale regulilor; documente nepublice arată coerciție directă asupra discursului legitim. Comisia a organizat întâlniri cu platforme, regulatori și ONG-uri, creând un „consens puternic” pentru cenzură. Înainte de alegeri (Slovacia 2023, Olanda, Franța, Moldova, România, Irlanda, UE 2024), au fost presate eliminări ale peste 45.000 de piese de „dezinformare” pe teme politice.

Exemplul alegerilor din Slovacia 2023:

Alegerile slovace reprezintă un exemplu cheie de cenzură ilegală. Ghidurile interne de moderare a conținutului TikTok arată că platforma a cenzurat următorul „discurs de ură” sub presiunea cenzurii europene:

• „Există doar două genuri”;

• „Copiii nu pot fi trans”;

• „Trebuie să oprim sexualizarea tinerilor/copiilor”;

• „Cred că ideologia LGBTI, ideologia de gen, ideologia transgender sunt o amenințare mare pentru Slovacia, la fel ca corupția”; și

• „Misgendering țintit”.

Aceste afirmații erau opinii politice comune în dezbaterile slovace privind probleme științifice și medicale, nu discurs de ură. Cenzura a fost impusă sub presiunea UE înainte de alegeri, cu note interne TikTok recunoscând că opiniile erau „comune în discuțiile politice slovace”.

• Cenzura privind COVID-19 și vaccinuri: Din martie 2020, Comisia a avertizat platformele să modifice regulile globale; a cerut cenzura satirei și conținutului despre vaccinare înainte de apariția vaccinurilor. S-a bazat pe Indicele Global de Dezinformare (GDI, părtinitor); în ianuarie 2021, a cerut mai multă cenzură. Vicepreședinta Jourová s-a întâlnit cu platforme (Facebook, Google, TikTok, Twitter, YouTube) pentru a reduce „conținut toxic” conform viziunii sale, nu legii. A direcționat eliminări (februarie 2021); a urmărit cu CEO-ul TikTok (aprilie 2021), invocând Codurile/DSA pentru „responsabilitate” în combaterea dezinformării. Monitorizare reînnoită (2021); adăugare demonetizare a furnizorilor de „dezinformare” (decembrie 2021). A afectat discursul global, similar încălcărilor Primului Amendament în SUA.

  
  

• Cenzura privind invazia Rusiei în Ucraina: Din ianuarie 2022 (înainte de invazie), peste 14 întâlniri au cerut modificări ale regulilor pentru „dezinformare”. Martie 2022: Direcționare adaptare termeni pentru conținut „demontat/înșelător” (subiectiv); scrisoare comună către TikTok cerând diligență privind propaganda de război, schimbări de politici conform DSA. Întâlniri axate pe „conținut problematic”; bazate pe NewsGuard/GDI (părtinitoare împotriva conservatorilor). Sesiuni plenare (decembrie 2022) au evidențiat eforturi; Jourová s-a întâlnit cu CEO-ul Spotify (septembrie 2022) pentru a se alătura codului de dezinformare. Ianuarie 2023: Întâlnire cu CEO-ul TikTok privind „conținut toxic”/dezinformare. Oficiali de nivel înalt (Jourová, Breton) au participat, înclinând spațiul informațional.

  
  

• Alte inițiative: Forumul Internet UE (EUIF/DG-Home) a vizat „conținut borderline” (de exemplu, migrație, transgenderism) prin ateliere (2022–2024), cerând downranking/demonetizare; au discutat doar extremism de dreapta, în ciuda datelor arătând prevalență de stânga. Comisarul Johansson a invocat DSA pentru mai multă tăcere. ONG finanțat de Biden-Harris (Institutul pentru Dialog Strategic) a coercizat cenzura conservatorilor (de exemplu, Jordan Peterson, Ben Shapiro) prin presiuni UE.

  
  

• Interferența electorală: Comisia a interferat regulat în voturile statelor membre; a organizat întâlniri pre-electorale cu ONG-uri pentru cenzură vizând opoziția. În România, a folosit alegațiile neprobate privind Georgescu pentru investigație DSA și eliminări globale.

Raportul concluzionează că aceste presiuni au creat o dilemă: conformare sau represalii, ducând la cenzură largă a discursului politic. El subliniază riscurile pentru democrație și cere măsuri pentru protejarea libertății de exprimare împotriva influențelor străine.