EXPLOZIV

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a reținut joi trei directori din cadrul a două uzine de apărare aflate în subordinea Companiei Naționale ROMARM, acuzați de luare de mită.

Vestea vine în aceeași zi în care conducerea centrală a ROMARM a lansat un atac public la adresa propriului acționar, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), pe care îl acuză de blocaj instituțional și de a permite continuarea „devalizării” în filialele companiei.

Cine a fost reținut și ce se întâmpla la cele două uzine

Persoanele reținute sunt Mihai Rafiu, directorul Uzinei Mecanice București, precum și Tiberiu Alexandru Pîrvu și Liliana Sorescu, director general și, respectiv, director comercial ai Uzinei Mecanice Plopeni.

Potrivit procurorilor DNA, cei trei ar fi cerut și primit bani și alte foloase de la un om de afaceri, în schimbul exercitării influenței asupra directorului general al uzinei, pentru aprobarea unor plăți, emiterea unor bilete la ordin și continuarea relațiilor comerciale dintre uzină și firma respectivului om de afaceri.

Cei trei urmează să fie prezentați vineri în fața Tribunalului București, unde procurorii vor solicita arestarea lor preventivă.

Miza celor două fabrici pentru apărarea națională este una considerabilă. Uzina Mecanică București produce tancul TR-85M1, cel mai nou model aflat în dotarea Armatei Române, fiind implicată și în programul de modernizare a versiunii TR-85M1R, precum și, în parteneriat cu compania americană General Dynamics Land Systems, în producția transportoarelor blindate Piranha V. În 2025, uzina a raportat o cifră de afaceri de 344 de milioane de lei, un profit de 12,5 milioane de lei și aproape 200 de angajați.

Uzina Mecanică Plopeni, la rândul ei, fabrică muniție de artilerie și de calibru mediu, componente pirotehnice și sisteme de contramăsuri pentru forțele armate, cu o cifră de afaceri de 108,5 milioane de lei, un profit de 10,6 milioane de lei și 410 angajați anul trecut.

Nu este prima dată când conducerea Plopeni ajunge în atenția procurorilor: în 2022, un director comercial și un consilier juridic ai societății fuseseră acuzați de trafic de influență.

Șeful ROMARM: „Devalizarea va continua în filiale”

Chiar în ziua reținerilor, conducerea centrală a ROMARM a transmis un comunicat dur la adresa ministerului de resort, avertizând că, dacă acesta nu inițiază demersurile necesare relansării industriei de apărare, procesul de devalizare va continua în filialele companiei.

Directorul general al ROMARM, Răzvan Pîrcălăbescu, a declarat că soluțiile propuse de companie pentru remedierea deficiențelor din filiale au fost discutate și agreate cu partenerii instituționali — Guvernul și Administrația Prezidențială — și aprobate de propriul consiliu de administrație încă din aprilie 2026, dar că, până în prezent, MEDAT nu a luat nicio decizie și nu se știe dacă o va lua.

Pîrcălăbescu a cerut o structură de conducere mai suplă, mai eficientă și mai transparentă pentru companie, susținând că nivelul de degradare al activelor, decalajul tehnologic și devalizarea secțiilor de producție sunt realități pe care ministerul trebuie să le recunoască, oferind în același timp instrumentele necesare conducerii ROMARM pentru a le rezolva — astfel încât compania să aibă atribuții reale la nivelul întregului proces de producție, nu doar rolul unui simplu „dispecer”.

Șeful ROMARM a acuzat totodată politizarea situației și rolul limitat pe care îl are în prezent conducerea centrală a companiei față de filiale, precizând însă că instituția nu se opune verificărilor autorităților și consideră orice investigație binevenită.

De ce se leagă cele două subiecte

Cele două evenimente ale zilei — reținerile de la Uzinele Mecanice București și Plopeni, pe de o parte, și avertismentul public al conducerii ROMARM, pe de alta — desenează, împreună, un tablou mai amplu al problemelor structurale din industria românească de apărare.

Compania-mamă recunoaște public, chiar în ziua în care doi dintre directorii unei filiale sunt reținuți pentru fapte de corupție, că fenomenul de „devalizare” a secțiilor de producție este unul cunoscut, semnalat de mai multe luni acționarului majoritar, dar rămas fără un răspuns instituțional concret.

Contextul mai larg — presiunea publică crescută pentru relansarea industriei naționale de apărare, pe fondul războiului din Ucraina și al discuțiilor tot mai frecvente despre securitatea regională — face ca blocajul dintre ROMARM și minister, alături de anchetele penale în derulare la nivelul filialelor, să capete o miză suplimentară: capacitatea reală a României de a-și moderniza propria capacitate de producție militară în ritmul cerut de contextul geopolitic actual.