Maia Sandu îi redă lui Traian Băsescu cetățenia moldovenească, retrasă în urmă cu șapte ani de Igor Dodon: „Vă așteptăm acasă"

Prin Decretul nr. 629-X din 26 mai 2026, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a acordat fostului președinte al României, Traian Băsescu, cetățenia Republicii Moldova — restaurând un statut pe care Băsescu îl dobândise în 2016 și îl pierduse în 2019, printr-o decizie controversată a fostului președinte pro-rus Igor Dodon.

„De azi, domnul Băsescu este nu doar fratele nostru, ci și concetățeanul nostru. Vă așteptăm acasă!", a scris Maia Sandu pe Facebook, anunțând decizia.

Cum s-a ajuns aici: cetățenia din 2016, retragerea Dodon și „nedreptatea corectată"

Traian Băsescu devenise cetățean al Republicii Moldova pe 28 noiembrie 2016, când depusese jurământul la Ambasada Republicii Moldova de la București. La aceeași dată, soția sa, Maria Băsescu, dobândise și ea cetățenia moldovenească.

Doi ani mai târziu, în 2018, Igor Dodon — pe atunci președinte al Republicii Moldova, cu o orientare explicit pro-rusă și adversar declarat al apropierii de UE și de România — a semnat un decret de retragere a cetățeniei moldovenești acordate lui Traian Băsescu, invocând că fostul president al României ar fi obținut-o prin „încălcarea legii". Maria Băsescu nu și-a pierdut niciodată cetățenia acordată în același context, o asimetrie care a alimentat în continuare percepția că gestul lui Dodon era unul politic, nu juridic.

Maia Sandu a formulat explicit restituirea cetățeniei ca pe repararea unei nedreptăți: „Mă bucur că am reușit, la rândul nostru, să corectăm o nedreptate făcută domnului Băsescu și am onoarea să-i acordăm cetățenia Republicii Moldova."

Motivele invocate de Maia Sandu

Președinta moldoveancă a detaliat de ce consideră că gestul este justificat: „Domnul Președinte Băsescu a susținut cetățenii Republicii Moldova cu toată puterea și necondiționat, indiferent de guvernări. Pentru că domnul Băsescu știe câtă luptă s-a dus pe acest pământ pentru a ne păstra identitatea, limba română și pentru a ne rupe de trecutul sovietic ca să mergem înainte — spre un viitor european."

Maia Sandu a invocat trei contribuții concrete: facilitarea redobândirii cetățeniei române pentru moldoveni — una dintre cele mai semnificative decizii ale mandatelor lui Băsescu ca president al României, cu impact direct asupra a sute de mii de cetățeni moldoveni care au obținut pașaport românesc și, implicit, acces la UE; promovarea acordării burselor pentru tinerii moldoveni în universitățile românești; și sprijinul necondiționat acordat Republicii Moldova în raportul cu Rusia.

Reacția lui Băsescu

Fostul president al României a confirmat primirea decretului și a răspuns cu o declarație în care și-a reafirmat angajamentele față de cauza Republicii Moldova:

„Prin Decretul Nr.629-X, din data de 26.05.2026, Președintele Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, mi-a acordat cetățenia Republicii Moldova. Rămân devotat cauzei integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană și în egală măsură cauzei reunificării țării și a poporului român."

Contextul: ce înseamnă diplomatic acest gest

Gestul Maiei Sandu nu este pur simbolic. El vine într-un moment în care Republica Moldova se află pe un parcurs european accelerat — a obținut statutul de țară candidată la UE în 2022 și a deschis oficial negocierile de aderare în 2024 — și în care relația cu România a atins cel mai înalt nivel de cooperare din istoria celor două state. Redobândirea cetățeniei moldovenești de către Băsescu este, în subtext, și o declarație politică față de moștenirea Dodon și față de direcția proeuropeană ireversibilă pe care Maia Sandu încearcă să o consolideze.

Traian Băsescu, în vârstă de 74 de ani, rămâne una dintre figurile politice românești cu cea mai mare influență simbolică în Republica Moldova. În ambele mandate prezidențiale (2004-2014), a promovat constant apropierea moldo-română, simplificarea redobândirii cetățeniei române pentru moldoveni și integrarea europeană a Republicii Moldova — poziții care, la momentul respectiv, întâmpinau rezistență atât la Chișinău, cât și la Moscova.

Că Maia Sandu alege tocmai acest moment — cu Moldova pe calea Europei și cu Rusia în defensivă în regiune — pentru a corecta decizia lui Dodon spune ceva și despre cum Chișinăul actual privește acea perioadă: nu ca pe o dispută juridică, ci ca pe un episod al unui război politic mai larg, câștigat acum definitiv de tabăra proeuropeană.