Deși instanța a anulat Congresul care i-a reales, oamenii lui Bolojan din PNL nu cedează un centimetru: „Facem un Congres cu 5.000 de oameni, dacă e nevoie”

La aproape o lună după ce Tribunalul București a suspendat hotărârile Congresului extraordinar din 21 iunie — cel care l-a reales pe Ilie Bolojan la conducerea PNL —, tabăra actualului președinte al partidului nu dă niciun semn de repliere. Dimpotrivă: în locul unei reevaluări, mesajul care vine dinspre oamenii lui Bolojan este că decizia justiției poate fi pur și simplu depășită printr-un nou Congres, organizat la o scară și mai mare, care să confirme aceeași conducere și să elimine definitiv opoziția internă.

Cel mai recent exemplu al acestei strategii a venit miercuri, la emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, unde primarul Slatinei, Mario De Mezzo, unul dintre susținătorii de bază ai actualei conduceri liberale, a expus fără ocolișuri raționamentul din spatele acestei abordări.

„O tehnicalitate” — modul în care tabăra Bolojan tratează decizia instanței

Întrebat despre decizia Tribunalului București, care a suspendat atât hotărârile Congresului din 21 iunie, cât și actele adoptate ulterior în baza lor, De Mezzo a minimalizat miza juridică a deciziei, descriind-o drept o simplă chestiune tehnică semnalată de colegii săi de partid, și a precizat că procesul nu s-a încheiat și că urmează să fie așteptată o hotărâre definitivă. Reformulat: pentru actuala conducere a PNL, o decizie a justiției care le anulează, cel puțin temporar, mandatul, nu reprezintă un motiv de pauză, ci un obstacol administrativ care va fi, cumva, depășit.

Această atitudine se reflectă direct și în modul în care De Mezzo a descris calea de ieșire din impas: nu o renegociere cu tabăra nemulțumită din partid, ci o nouă demonstrație de forță. Liberalul a sugerat că, dacă cei aproximativ 1.800–2.000 de delegați prezenți la Congresul din 21 iunie nu au fost suficienți pentru a impune tăcere criticilor din partid, soluția ar fi organizarea unui nou Congres, de această dată cu 5.000 de participanți, care să transmită același mesaj celor care se opun actualei conduceri.

Cine ar putea convoca, de fapt, noul Congres

Întrebarea centrală — și una la care tabăra Bolojan pare să nu aibă, deocamdată, un răspuns instituțional clar — este cine are, de fapt, autoritatea legală de a convoca un nou for statutar, în condițiile în care hotărârile Congresului din 21 iunie sunt suspendate. De Mezzo a recunoscut că, tehnic, vechea conducere și vechiul Birou Politic Național — cei înlăturați chiar la Congresul contestat — ar fi structurile îndreptățite să convoace un nou Congres. Este un detaliu care spune multe despre fragilitatea legală a poziției actuale a lui Bolojan: dacă instanța confirmă definitiv anularea Congresului din iunie, autoritatea de a organiza următoarea rundă de alegeri interne s-ar întoarce, cel puțin formal, tocmai la tabăra pe care actuala conducere a încercat să o îndepărteze din partid.

Congresul din 21 iunie 2026 l-a reales pe Ilie Bolojan președinte al PNL și a aprobat modificări ale statutului partidului, adoptate în același cadru în care mai mulți lideri care s-au opus noii echipe de conducere au fost înlăturați. La scurt timp, o parte dintre liberalii nemulțumiți au contestat decizia în instanță, iar Tribunalul București a suspendat atât hotărârile adoptate la Congres, cât și actele emise ulterior pe baza lor — o decizie care, deocamdată, nu este definitivă.

Cine rămâne, cine pleacă — pe bază de loialitate, nu de statut

Întrebat despre situația liberalilor care contestă în continuare conducerea lui Bolojan, De Mezzo a susținut o poziție tranșantă: apartenența la un partid politic este, în opinia sa, strict voluntară, iar nimeni nu poate forța o formațiune să păstreze în rândurile sale un membru care nu mai este dorit. Este o formulare care, citită în oglindă, spune de fapt că rămânerea în partid nu mai ține de statut sau de proceduri interne, ci de acceptarea necondiționată a actualei conduceri — exact tipul de logică pe care criticii din PNL o denunță atunci când acuză gruparea din jurul lui Bolojan că a capturat instituțional partidul și refuză să cedeze controlul, indiferent de deciziile instanțelor.

Semnificativ este și faptul că De Mezzo a evitat să ia o poziție tranșantă pe tema alegerilor anticipate, declarând că partidul nu a decis încă și că o astfel de discuție ar trebui să aibă loc într-un Birou Politic Național extins — o formulare prudentă, care lasă loc de interpretare într-un moment în care exact această temă divizează atât PNL, cât și restul clasei politice de la Cotroceni.

Context: al doilea front de criză al lui Bolojan

Disputa din interiorul PNL se derulează în paralel cu criza guvernamentală națională, în care Ilie Bolojan conduce, ca premier interimar, un guvern fără puteri depline de peste două luni, de la moțiunea de cenzură din 5 mai. Cele două fronturi — cel intern, de partid, și cel guvernamental — sunt strâns legate: capacitatea lui Bolojan de a rămâne un actor politic relevant în negocierile de la Cotroceni depinde direct de controlul necontestat asupra propriului partid. O eventuală anulare definitivă a Congresului din 21 iunie ar submina exact acest control, într-un moment în care liderul liberal are nevoie de un mandat intern solid pentru a naviga discuțiile despre viitorul guvern.

Rămâne de văzut dacă Tribunalul București va confirma definitiv anularea Congresului din iunie — caz în care conducerea actuală a PNL s-ar afla, teoretic, în fața obligației de a preda convocarea forurilor de partid tocmai către gruparea pe care a încercat să o înlăture. Până atunci, mesajul transmis public de oameni precum Mario De Mezzo este limpede: actuala conducere nu ia în calcul un scenariu al retragerii, ci pregătește, dimpotrivă, o nouă demonstrație de forță instituțională.