De ce a fost secretizat votul prin care Ciucu a suspendat indemnizațiile pentru persoanele cu handicap și voucherele „Materna” din București

Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat, vineri, 28 august, o hotărâre prin care indemnizația pentru integrarea socială a persoanelor adulte cu handicap și voucherele „Materna”, acordate mamelor, sunt suspendate până la data de 1 noiembrie 2030. Hotărârea reduce, totodată, și cuantumul stimulentelor acordate nou-născuților și copiilor cu handicap, măsuri care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Un detaliu a atras însă atenția dincolo de conținutul propriu-zis al deciziei: votul consilierilor a fost secretizat, o procedură rar folosită în CGMB, aplicată în mod normal doar pentru hotărâri considerate sensibile, precum numiri, alegeri de primari și viceprimari sau sancțiuni disciplinare. Secretizarea a avut și un efect colateral: consilierii care au participat online la ședință nu au putut vota.

Ce prevede, concret, hotărârea

Proiectul de hotărâre a fost depus de consilierul general Andrei Badiu, din partea PNL, și a fost aprobat cu 28 de voturi „pentru” și doar patru „împotrivă”. În dezbaterile care au precedat votul final, PSD și AUR s-au poziționat împotriva proiectului, în timp ce PNL, USR și PUSL au votat „pentru”.

Pe lângă suspendarea integrală a indemnizației pentru persoanele adulte cu handicap și a voucherelor „Materna”, hotărârea reduce stimulentul financiar acordat nou-născuților de la 2.500 de lei la 2.000 de lei. Cuantumul stimulentului pentru copiii cu handicap nu mai este unic, ci diferențiat în funcție de gradul de handicap: 1.000 de lei pentru handicap grav sau handicap grav cu asistent personal, 800 de lei pentru handicap accentuat și 400 de lei pentru handicap mediu — față de suma unică de 1.000 de lei acordată anterior.

Motivația lui Ciucu: „Am ajuns la aproape 690 de milioane datorii”

Primarul general Ciprian Ciucu și-a justificat public susținerea pentru proiect prin necesitatea unor economii la bugetul local al Capitalei. Potrivit acestuia, neplata acestor ajutoare, aprobate cu mult timp în urmă, a generat o datorie de aproape 690 de milioane de lei către beneficiari, sumă care, în opinia sa, urmează să ajungă în curând la 700 de milioane. Ciucu a plasat această cifră în contextul mai larg al dificultăților financiare ale Capitalei, precizând că municipalitatea este în prezent restantă la plata facturii către Termoenergetica, la nivelul lunii decembrie 2025.

Primarul a anunțat un angajament pentru viitor: de acum înainte, datoriile acumulate vor fi plătite lunar, iar ultima tranșă este calculată să fie achitată în octombrie 2030 — moment în care, potrivit lui Ciucu, hotărârea de suspendare ar urma să fie automat anulată, iar plata indemnizațiilor să fie reluată. Referitor la voucherele „Materna”, primarul a argumentat că acestea dublează, în opinia sa, servicii deja acoperite de stat: toate gravidele beneficiază, prin sistemul public de sănătate coordonat de Ministerul Sănătății, de decontarea analizelor de sarcină, morfologie fetală, investigații paraclinice, dublu și triplu test, precum și de supravegherea sarcinilor cu risc și internările de urgență.

Reacțiile: „Trăiți cu 1.700 de lei pe lună”

Decizia a stârnit reacții vehemente din partea celor direct afectați, exprimate chiar în cadrul ședinței CGMB. Cătălin Moșgoreanu, cetățean cu dizabilități, a cerut public respingerea proiectului, provocând consilierii să încerce să trăiască în București cu suma de 1.700 de lei pe lună — compusă din pensia minimă de 1.281 de lei și indemnizația de handicap grav de aproximativ 450 de lei. Moșgoreanu a insistat că acești bani nu reprezintă un stimulent în sensul propriu al cuvântului, ci mijlocul prin care beneficiarii reușesc, practic, să nu rămână fără resurse de bază.

Ana Măiță, reprezentantă a mamelor, a contestat argumentul lui Ciucu privind dublarea serviciilor medicale, explicând că voucherul „Materna” a fost gândit tocmai pentru situațiile — nu neapărat rare în București — în care sistemul medical public nu funcționează așa cum ar trebui pe hârtie: ecografe pentru morfologia fetală indisponibile la momentul potrivit, medici absenți sau necesitatea de a apela la servicii private atunci când aparatura sau personalul din sistemul public nu sunt disponibile.

De ce contează secretizarea votului

Dincolo de conținutul propriu-zis al hotărârii, decizia de a secretiza votul rămâne elementul cel mai neobișnuit al episodului. Procedura, folosită de regulă doar pentru chestiuni administrative sensibile — numiri, alegeri interne ale Consiliului sau sancțiuni disciplinare —, a fost aplicată de această dată unei decizii cu impact social direct asupra unor categorii vulnerabile de bucureșteni: persoane cu handicap, mame și copii. Alegerea de a proteja identitatea votului individual al fiecărui consilier general, într-o chestiune care afectează bugetele personale ale unor zeci de mii de beneficiari, ridică întrebări legate de responsabilitatea politică directă pe care consilierii ar fi trebuit, în mod normal, să și-o asume public pentru o asemenea decizie.