La 22 ianuarie 2026, Guvernul României, condus de premierul Ilie Bolojan (PNL), se află în plină fază de construcție a bugetului de stat pentru anul curent – un exercițiu bugetar marcat de moștenirea unui deficit ridicat din 2025 și de presiuni multiple: menținerea disciplinei fiscale, evitarea creșterilor de taxe majore, absorbția maximă a fondurilor europene (în special din PNRR) și susținerea unei relansări economice moderate într-un context european tensionat de amenințări tarifare americane și inflație persistentă.

Premierul Bolojan a inițiat, începând de la jumătatea lunii ianuarie, o serie de ședințe de lucru bilaterale și multilaterale cu miniștrii de resort, vicepremieri și lideri ai coaliției (PSD-PNL-USR-UDMR), pentru a analiza execuția bugetară anterioară, a identifica surse de economii și a stabili plafoanele sectoriale. Aceste consultări reprezintă pasul esențial înainte de finalizarea proiectului de buget, care urmează să fie supus dezbaterii în coaliție și apoi prezentat Parlamentului, cu ținta de adoptare până la finalul lunii februarie 2026.

Contextul bugetar: Moștenire dificilă și obiective ambițioase

România a încheiat 2025 cu un deficit bugetar corectat la aproximativ 7,7% din PIB (în termeni cash), sub ținta asumată de 8,4% la rectificarea bugetară, datorită unor economii realizate în a doua jumătate a anului trecut prin reducerea cheltuielilor și blocarea unor angajări. Premierul Bolojan a subliniat în multiple intervenții publice că aceste măsuri au permis o reducere de peste 1% din PIB a deficitului față de proiecțiile inițiale, fără majorări suplimentare de taxe naționale majore. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut modest cu 2% (de la 164,6 miliarde lei în 2024 la 167,8 miliarde lei în 2025), iar datoriile restante au fost diminuate semnificativ.

Pentru 2026, ținta oficială anunțată de premier și de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, este un deficit „puțin peste 6%” din PIB (sub pragul de 6,5% agreat cu instituțiile europene și FMI), cu o proiecție de creștere economică modestă (în jur de 1-2%) și o inflație în scădere spre 4%. Bugetul este descris ca fiind „al relansării și al investițiilor”, cu accent pe absorbția integrală a celor aproximativ 10 miliarde euro rămase din PNRR până în august 2026 (granturi și împrumuturi), plus investiții totale estimate la circa 20 de miliarde euro.

Ședințele cu miniștrii: Ce s-a discutat și cine a participat

Din 13-14 ianuarie și continuând în zilele următoare, premierul Bolojan a convocat miniștri din diverse domenii pentru evaluări detaliate:

• Miniștri PSD și USR chemați inițial (14 ianuarie): Transporturi (Ciprian Șerban), Agricultură, Sănătate, Muncă și Protecție Socială, Familie, Justiție, Energie, Interne, Externe, Mediu, Economie. Discuții despre bilanțul 2025, reorganizări instituționale și posibile reduceri de cheltuieli cu 10% în administrația centrală.

• Continuare cu alte portofolii (15-20 ianuarie): Dezvoltare Regională, Cultură, Proiecte Europene, Educație, Apărare Națională. Premierul a cerut miniștrilor planuri concrete de reducere a cheltuielilor, inclusiv blocarea angajărilor și optimizarea structurilor administrative.

• Consultări extinse: Întâlnire cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu (miercuri, 13 sau 14 ianuarie, aproximativ 1,5-2 ore) pe tema deficitului, inflației și proiecțiilor macroeconomice. De asemenea, discuții cu rectorii universităților (prin Consiliul Național al Rectorilor) pentru bugetul educației și reducerea cheltuielilor publice.

• Ședințe cu vicepremieri și coaliție: Analize comune cu vicepremieri (inclusiv Tánczos Barna) pe echilibrarea bugetului, cu accent pe reducerea datoriilor restante și creșterea investițiilor productive.

Premierul a insistat pe principii clare: reducerea cheltuielilor administrative (inclusiv la nivel local, cu disponibilizări de 10% propuse), evitarea creșterilor de TVA sau alte taxe naționale majore (Bolojan a declarat explicit că „TVA și alte taxe nu cresc în 2026”), dar cu posibile ajustări locale (ex. creșteri de impozite locale pentru a aduna circa 4 miliarde lei suplimentar, considerate printre cele mai mici din Europa).

Tensiuni și provocări majore

Procesul bugetar generează tensiuni în coaliție și societate:

• Presiuni pentru reduceri masive: Fără creșteri de taxe naționale, reducerea deficitului cu circa 2 puncte procentuale (aproximativ 40 de miliarde lei) implică tăieri semnificative de cheltuieli – o „austeritate forțată”, după cum au criticat unii oponenți (ex. fostul premier Florin Cîțu a avertizat că guvernul cheltuiește în ianuarie-februarie „ca și cum nu ar avea de corectat nimic”).

• Nemulțumiri PSD: Social-democrații cer includerea măsurilor de relansare economică propuse de partid și amenință că nu vor susține reformele administrative fără acestea. Au cerut procedură normală în Parlament pentru reforme, nu asumarea răspunderii guvernamentale rapidă.

• Blocaj angajări și reformă administrație: Premierul a cerut blocarea angajărilor în instituții; coaliția discută un pachet de reformă a administrației publice (centrală și locală) care ar putea fi asumat de Guvern în Parlament pe 29 ianuarie sau ulterior.

• Context extern: Bugetul trebuie să țină cont de impactul potențial al tarifelor SUA sub Trump și de obligațiile europene privind deficitul structural.

Perspective și calendar estimat

Ministrul Finanțelor Nazare a anunțat un calendar „clar și realist”: aprobarea plafoanelor bugetare în curând, consultări finale cu ministerele și adoptare în Parlament în a doua jumătate a lunii februarie. Premierul Bolojan subliniază că bugetul va fi „responsabil”, cu focus pe investiții și absorbție PNRR, evitând o spirală de taxe care ar frâna creșterea.

Acest proces bugetar reprezintă un test major pentru stabilitatea coaliției și capacitatea Guvernului Bolojan de a echilibra disciplina fiscală cu nevoile sociale și investiționale ale României în 2026. Dezvoltările ulterioare – inclusiv deciziile finale privind reducerile și asumarea răspunderii – vor influența direct nivelul de trai, investițiile publice și încrederea investitorilor.

Acest articol se bazează pe declarații oficiale ale premierului Bolojan, ministrului Nazare, comunicate guvernamentale și rapoarte din surse precum Digi24, HotNews, Adevărul, Profit.ro, Agerpres și Radio România Actualități, actualizate la 22 ianuarie 2026.