Curtea de Apel București a amânat pentru 11 noiembrie 2026 judecarea dosarului în care fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, Horațiu Potra și alte 20 de persoane sunt acuzați de infracțiuni împotriva ordinii constituționale. La termenul din 27 octombrie, instanța a respins și cererea de recuzare a judecătorului formulată de avocații lui Potra.

Procesul în care Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicarea de informații false, în formă continuată, va continua pe 11 noiembrie 2026, la ora 13:30, după ce Curtea de Apel București a decis marți, 27 octombrie, să acorde un nou termen.

Potrivit soluției instanței, amânarea a fost dispusă pentru a le permite inculpaților să își exprime poziția procesuală și pentru discutarea cererilor de probe.

„Pe fondul cauzei, amână cauza și acordă termen la data de 11.11.2026, ora 13:30, pentru a le da posibilitatea inculpaților să își exprime poziția procesuală și în vederea punerii în discuție a cererii de probe”, se arată în soluția pe scurt a instanței, citată de News.ro.

În aceeași ședință, judecătorii au respins ca nefondată cererea de recuzare a magistratului Mihai Paul Cozma, formulată de avocații lui Horațiu Potra. Instanța a dispus, totodată, obligarea acestuia la plata a 300 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Soluția privind recuzarea nu poate fi atacată.

Dosarul Georgescu–Potra, amânat succesiv după începerea judecății pe fond

Dosarul a fost înregistrat la instanță în septembrie 2025 și îi vizează pe Călin Georgescu, Horațiu Potra și alte 20 de persoane. Cei 22 de inculpați au fost trimiși în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma unei anchete privind presupuse acțiuni îndreptate împotriva ordinii constituționale.

La 2 aprilie 2026, Curtea de Apel București a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul și a dispus începerea judecății pe fond. Decizia a fost contestată atât de inculpați, cât și de Ministerul Public.

La 6 august 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv contestațiile formulate în procedura de cameră preliminară, permițând astfel continuarea procesului.

Primul termen de judecată pe fond a fost stabilit pentru 9 septembrie. Ulterior, cauza a fost amânată succesiv, iar termenul din 27 octombrie a fost precedat de o nouă solicitare procedurală.

La ședința din 12 octombrie, unul dintre inculpați a cerut reluarea procedurii de cameră preliminară, însă instanța a respins solicitarea. Anterior, fusese respinsă și o altă cerere de recuzare a judecătorului, formulată de mai mulți inculpați.

Următorul termen este programat pentru 11 noiembrie, când instanța urmează să continue procedurile necesare judecării cauzei.

De ce este judecat Călin Georgescu

Călin Georgescu a fost trimis în judecată în acest dosar pentru două categorii de infracțiuni: complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată, în două acte materiale.

Horațiu Potra este acuzat de tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive și instigare publică.

Fiul său, Dorian Potra, și nepotul său, Alexandru Potra, au fost trimiși în judecată pentru tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Potrivit procurorilor, gruparea asociată lui Horațiu Potra ar fi urmărit să se infiltreze în protestele organizate după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, cu scopul de a provoca tulburări. Anchetatorii susțin că planul ar fi fost discutat inclusiv în cadrul unei întâlniri desfășurate la o fermă din Ciolpani, județul Ilfov.

Aceste susțineri reprezintă acuzațiile formulate de procurori și urmează să fie analizate în cadrul procesului. Trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției.

Ce au găsit polițiștii în mașinile oprite în decembrie 2024

Ancheta vizează și evenimentele din noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, când polițiștii au instituit filtre în mai multe zone din județele Ilfov și Dâmbovița, precum și în București.

În urma verificării unor autovehicule, polițiștii au descoperit obiecte precum bricege, pumnale, cuțite cu lame lungi, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, boxuri, topoare și cozi de topoare. În unele mașini au fost găsite și pistoale, precum și materiale pirotehnice din categorii cu risc ridicat.

Potrivit procurorilor, acțiunile presupuse ale inculpaților ar fi pus în pericol securitatea națională, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituțională și pentru valorile care protejează exercitarea legală a puterii de stat.

În februarie 2025, anchetatorii au efectuat 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj. Acestea au vizat locuințele a 27 de persoane și patru sedii de firme, printre persoanele vizate numărându-se și Horațiu Potra.

În locuința acestuia, anchetatorii au descoperit, într-un seif încastrat sub podea, teancuri de dolari și numeroase arme. La acel moment, Potra a declarat că își asumă nerespectarea regimului armelor și munițiilor, dar a refuzat să facă alte comentarii despre armele deținute ilegal, potrivit relatărilor publicate atunci.

Ce măsură preventivă are Horațiu Potra

Situația juridică a lui Horațiu Potra s-a modificat în cursul anului 2026. La 17 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis înlocuirea arestării preventive cu arestul la domiciliu.

Ulterior, la începutul lunii septembrie, instanța supremă i-a admis contestația împotriva măsurii arestului la domiciliu, astfel încât Potra a ajuns sub control judiciar.

Fiul și nepotul său au beneficiat, la rândul lor, de modificarea măsurilor preventive, fiind plasați sub control judiciar după ce fuseseră în arest la domiciliu.

Horațiu Potra fusese prins în Dubai în septembrie 2025 și a fost adus în România la 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul și nepotul său.

Călin Georgescu este vizat și în alte dosare

Dosarul privind presupusele acțiuni împotriva ordinii constituționale nu este singura cauză penală în care este implicat Călin Georgescu.

Fostul candidat la Președinție a fost trimis în judecată și într-un alt dosar, în care este acuzat de propagandă legionară și de promovarea publică a unor persoane vinovate de genocid și crime de război.

De asemenea, Georgescu este cercetat într-o cauză instrumentată de DIICOT privind presupuse infracțiuni de înșelăciune, cu un prejudiciu estimat la 1,1 milioane de euro, și constituirea unui grup infracțional organizat. În acest dosar, el a fost arestat preventiv la 29 septembrie 2026, după ce fusese reținut la 21 septembrie.

La 26 octombrie, Tribunalul București a respins solicitarea procurorilor DIICOT de prelungire a arestării preventive și a dispus înlocuirea acesteia cu controlul judiciar. Potrivit informațiilor publicate de News.ro la 27 octombrie, decizia nu era definitivă, iar mandatul de arestare preventivă urma să expire la 29 octombrie, dacă măsura nu era menținută în urma unei contestații.

Într-o altă cauză, deschisă la 22 octombrie de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, Georgescu este acuzat că ar fi făcut salutul legionar în public, la ieșirea dintr-o secție de poliție. Potrivit relatărilor din presă, el a invocat dreptul la tăcere și a refuzat să dea declarații în fața polițiștilor care au venit să îl audieze.

Totodată, DIICOT a desfășurat percheziții la două adrese din București într-un dosar care vizează presupuse operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Anchetatorii investighează suspiciuni potrivit cărora Georgescu i-ar fi cerut unui bărbat să scaneze vila sa din Mogoșoaia pentru identificarea echipamentelor de înregistrare audio-video folosite de anchetatori și pentru posibila perturbare a sistemelor informatice utilizate în activități de supraveghere tehnică.

Toate aceste acuzații trebuie analizate separat, în cadrul fiecărei proceduri judiciare, fără a anticipa soluțiile instanțelor.

Următorul termen în dosarul privind presupusele acțiuni împotriva ordinii constituționale este programat pentru 11 noiembrie 2026, la ora 13:30, la Curtea de Apel București.

Curtea de Apel București a amânat pentru 11 noiembrie 2026 judecarea dosarului în care fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, Horațiu Potra și alte 20 de persoane sunt acuzați de infracțiuni împotriva ordinii constituționale. La termenul din 27 octombrie, instanța a respins și cererea de recuzare a judecătorului formulată de avocații lui Potra.

Procesul în care Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicarea de informații false, în formă continuată, va continua pe 11 noiembrie 2026, la ora 13:30, după ce Curtea de Apel București a decis marți, 27 octombrie, să acorde un nou termen.

Potrivit soluției instanței, amânarea a fost dispusă pentru a le permite inculpaților să își exprime poziția procesuală și pentru discutarea cererilor de probe.

„Pe fondul cauzei, amână cauza și acordă termen la data de 11.11.2026, ora 13:30, pentru a le da posibilitatea inculpaților să își exprime poziția procesuală și în vederea punerii în discuție a cererii de probe”, se arată în soluția pe scurt a instanței, citată de News.ro.

În aceeași ședință, judecătorii au respins ca nefondată cererea de recuzare a magistratului Mihai Paul Cozma, formulată de avocații lui Horațiu Potra. Instanța a dispus, totodată, obligarea acestuia la plata a 300 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Soluția privind recuzarea nu poate fi atacată.

Dosarul Georgescu–Potra, amânat succesiv după începerea judecății pe fond

Dosarul a fost înregistrat la instanță în septembrie 2025 și îi vizează pe Călin Georgescu, Horațiu Potra și alte 20 de persoane. Cei 22 de inculpați au fost trimiși în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma unei anchete privind presupuse acțiuni îndreptate împotriva ordinii constituționale.

La 2 aprilie 2026, Curtea de Apel București a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul și a dispus începerea judecății pe fond. Decizia a fost contestată atât de inculpați, cât și de Ministerul Public.

La 6 august 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv contestațiile formulate în procedura de cameră preliminară, permițând astfel continuarea procesului.

Primul termen de judecată pe fond a fost stabilit pentru 9 septembrie. Ulterior, cauza a fost amânată succesiv, iar termenul din 27 octombrie a fost precedat de o nouă solicitare procedurală.

La ședința din 12 octombrie, unul dintre inculpați a cerut reluarea procedurii de cameră preliminară, însă instanța a respins solicitarea. Anterior, fusese respinsă și o altă cerere de recuzare a judecătorului, formulată de mai mulți inculpați.

Următorul termen este programat pentru 11 noiembrie, când instanța urmează să continue procedurile necesare judecării cauzei.

De ce este judecat Călin Georgescu

Călin Georgescu a fost trimis în judecată în acest dosar pentru două categorii de infracțiuni: complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată, în două acte materiale.

Horațiu Potra este acuzat de tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive și instigare publică.

Fiul său, Dorian Potra, și nepotul său, Alexandru Potra, au fost trimiși în judecată pentru tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Potrivit procurorilor, gruparea asociată lui Horațiu Potra ar fi urmărit să se infiltreze în protestele organizate după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, cu scopul de a provoca tulburări. Anchetatorii susțin că planul ar fi fost discutat inclusiv în cadrul unei întâlniri desfășurate la o fermă din Ciolpani, județul Ilfov.

Aceste susțineri reprezintă acuzațiile formulate de procurori și urmează să fie analizate în cadrul procesului. Trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției.

Ce au găsit polițiștii în mașinile oprite în decembrie 2024

Ancheta vizează și evenimentele din noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, când polițiștii au instituit filtre în mai multe zone din județele Ilfov și Dâmbovița, precum și în București.

În urma verificării unor autovehicule, polițiștii au descoperit obiecte precum bricege, pumnale, cuțite cu lame lungi, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, boxuri, topoare și cozi de topoare. În unele mașini au fost găsite și pistoale, precum și materiale pirotehnice din categorii cu risc ridicat.

Potrivit procurorilor, acțiunile presupuse ale inculpaților ar fi pus în pericol securitatea națională, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituțională și pentru valorile care protejează exercitarea legală a puterii de stat.

În februarie 2025, anchetatorii au efectuat 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj. Acestea au vizat locuințele a 27 de persoane și patru sedii de firme, printre persoanele vizate numărându-se și Horațiu Potra.

În locuința acestuia, anchetatorii au descoperit, într-un seif încastrat sub podea, teancuri de dolari și numeroase arme. La acel moment, Potra a declarat că își asumă nerespectarea regimului armelor și munițiilor, dar a refuzat să facă alte comentarii despre armele deținute ilegal, potrivit relatărilor publicate atunci.

Ce măsură preventivă are Horațiu Potra

Situația juridică a lui Horațiu Potra s-a modificat în cursul anului 2026. La 17 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis înlocuirea arestării preventive cu arestul la domiciliu.

Ulterior, la începutul lunii septembrie, instanța supremă i-a admis contestația împotriva măsurii arestului la domiciliu, astfel încât Potra a ajuns sub control judiciar.

Fiul și nepotul său au beneficiat, la rândul lor, de modificarea măsurilor preventive, fiind plasați sub control judiciar după ce fuseseră în arest la domiciliu.

Horațiu Potra fusese prins în Dubai în septembrie 2025 și a fost adus în România la 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul și nepotul său.

Călin Georgescu este vizat și în alte dosare

Dosarul privind presupusele acțiuni împotriva ordinii constituționale nu este singura cauză penală în care este implicat Călin Georgescu.

Fostul candidat la Președinție a fost trimis în judecată și într-un alt dosar, în care este acuzat de propagandă legionară și de promovarea publică a unor persoane vinovate de genocid și crime de război.

De asemenea, Georgescu este cercetat într-o cauză instrumentată de DIICOT privind presupuse infracțiuni de înșelăciune, cu un prejudiciu estimat la 1,1 milioane de euro, și constituirea unui grup infracțional organizat. În acest dosar, el a fost arestat preventiv la 29 septembrie 2026, după ce fusese reținut la 21 septembrie.

La 26 octombrie, Tribunalul București a respins solicitarea procurorilor DIICOT de prelungire a arestării preventive și a dispus înlocuirea acesteia cu controlul judiciar. Potrivit informațiilor publicate de News.ro la 27 octombrie, decizia nu era definitivă, iar mandatul de arestare preventivă urma să expire la 29 octombrie, dacă măsura nu era menținută în urma unei contestații.

Într-o altă cauză, deschisă la 22 octombrie de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, Georgescu este acuzat că ar fi făcut salutul legionar în public, la ieșirea dintr-o secție de poliție. Potrivit relatărilor din presă, el a invocat dreptul la tăcere și a refuzat să dea declarații în fața polițiștilor care au venit să îl audieze.

Totodată, DIICOT a desfășurat percheziții la două adrese din București într-un dosar care vizează presupuse operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Anchetatorii investighează suspiciuni potrivit cărora Georgescu i-ar fi cerut unui bărbat să scaneze vila sa din Mogoșoaia pentru identificarea echipamentelor de înregistrare audio-video folosite de anchetatori și pentru posibila perturbare a sistemelor informatice utilizate în activități de supraveghere tehnică.

Toate aceste acuzații trebuie analizate separat, în cadrul fiecărei proceduri judiciare, fără a anticipa soluțiile instanțelor.

Următorul termen în dosarul privind presupusele acțiuni împotriva ordinii constituționale este programat pentru 11 noiembrie 2026, la ora 13:30, la Curtea de Apel București.