Nuclearelectrica îl contrazice pe Ilie Bolojan în disputa privind mini-reactoarele de la Doicești

Compania de stat susține că proiectul SMR este fezabil și nu este blocat, dar refuză să publice studiile, costurile detaliate și numele consultanților. Premierul interimar a criticat anterior cheltuielile de peste 240 de milioane de dolari și a spus că România riscă să rămână „cu un teren și niște hârtii.”

Disputa dintre Ilie Bolojan și Nuclearelectrica privind proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești s-a adâncit după ce compania de stat a transmis, într-un răspuns pentru HotNews, că studiile de fezabilitate arată că proiectul este viabil și că implementarea continuă.

Poziția Nuclearelectrica vine după ce Bolojan, premier interimar și ministru interimar al Energiei, a criticat dur proiectul SMR, spunând că Nuclearelectrica a cheltuit peste 240 de milioane de dolari, iar România riscă să rămână „cu un teren și niște hârtii.” El a spus că responsabilitatea pentru ceea ce a numit eșecul proiectului aparține conducerii Nuclearelectrica, care ar fi trebuit să se asigure că fondurile alocate produc rezultate concrete.

Nuclearelectrica respinge evaluarea făcută de la nivelul Guvernului și spune că nu există un document intern care să arate că proiectul nu este rentabil. Compania susține că studiul de fezabilitate a stat la baza deciziei finale de investiție aprobate de acționari și că, în aceste condiții, proiectul este fezabil, cu respectarea condițiilor impuse de acționari.

Compania nu a publicat însă studiul de fezabilitate, datele detaliate privind costurile, numele consultanților externi sau sumele exacte plătite acestora. Nuclearelectrica invocă natura comercială și tehnică a informațiilor și spune că publicarea lor ar putea prejudicia proiectul.

Ce spune Nuclearelectrica

Nuclearelectrica a transmis că proiectul SMR Doicești nu este blocat și că societatea îl implementează în continuare potrivit strategiei aprobate de acționari în 2022.

„Din perspectiva Nuclearelectrica, Proiectul SMR nu este blocat. Nuclearelectrica implementează în continuare Proiectul, având la bază strategia de dezvoltare a acestuia, cu parcurgerea etapelor corespunzătoare, strategie aprobată de acționarii societății încă din anul 2022”, a transmis compania, potrivit HotNews.

Compania a mai spus că studiul de fezabilitate a fost pus la dispoziția acționarilor Nuclearelectrica în baza unui acord de confidențialitate.

„Faptul că Studiul de Fezabilitate a stat la baza aprobării Deciziei Finale de Investiție, aprobată de acționarii Nuclearelectrica, demonstrează că proiectul este fezabil, în condițiile impuse de acționari”, a transmis Nuclearelectrica.

Societatea spune că documentul are caracter comercial și tehnic și că publicarea lui ar putea afecta proiectul.

Poziția companiei intră în contradicție cu declarațiile publice ale lui Bolojan, care a afirmat că studiul de fezabilitate arată probleme importante privind viabilitatea proiectului, inclusiv costul total al investiției și prețul potențial al energiei produse.

Costurile pot varia cu plus 30% sau minus 20%

Nuclearelectrica a transmis că estimările privind costul final pe megawatt-oră și costul total al infrastructurii se află încă într-o fază de calibrare, specifică etapelor timpurii de proiectare.

Compania spune că folosește standardele internaționale ale Association for the Advancement of Cost Engineering, AACE, pentru a evalua nivelul de predictibilitate financiară.

După finalizarea etapelor FEED 1 și FEED 2 — etape de proiectare și inginerie inițială — proiectul se află în prezent la o estimare de cost de Clasă 3. Potrivit explicațiilor transmise de Nuclearelectrica, acest nivel presupune o marjă de acuratețe de plus 30% și minus 20%.

În termeni practici, costurile finale pot fi cu peste 30% mai mari decât estimările actuale sau cu până la 20% mai mici.

Un nivel mai ridicat de certitudine financiară, corespunzător Clasei 2 de cost, ar urma să fie atins abia în etapa a treia a proiectului, etapa pre-EPC, adică faza premergătoare contractării propriu-zise pentru inginerie, achiziții și construcție.

Această etapă pre-EPC este evaluată la aproximativ 600 de milioane de dolari, bani care s-ar adăuga celor peste 240 de milioane de dolari cheltuite deja. Abia după această etapă ar urma să fie cunoscute costurile mai precise pentru finalizarea proiectului.

Potrivit cifrelor avansate public de Bolojan, proiectul este estimat la aproximativ 7 miliarde de dolari.

Nuclearelectrica nu publică numele consultanților

Nuclearelectrica a refuzat să detalieze identitatea consultanților externi folosiți în proiect și sumele exacte plătite acestora.

Compania a motivat că relația contractuală este între compania de proiect, RoPower Nuclear SA, și partenerii săi. Nuclearelectrica mai spune că statutul său de companie listată la bursă impune reguli stricte de raportare publică a datelor comerciale.

HotNews notează că datele publice indică cheltuieli de aproximativ 240 de milioane de dolari din 2022, anul în care proiectul a fost inițiat. Suma crește de la lună la lună, iar reprezentanți ai companiei au indicat că totalul ar fi ajuns în prezent la aproximativ 300 de milioane de dolari. Pentru că nu există o cifră exactă confirmată public, HotNews a folosit suma de 240 de milioane de dolari, confirmată de companie.

Banii au fost cheltuiți pe studii de fezabilitate, servicii juridice și alte costuri legate de dezvoltarea proiectului.

Cine controlează proiectul de la Doicești

Proiectul SMR de la Doicești este dezvoltat prin RoPower Nuclear SA, companie de proiect deținută în cote egale de Nuclearelectrica și Nova Power & Gas SRL. Fiecare deține câte 50%.

Nova Power & Gas era proprietara terenului de la Doicești. Potrivit surselor HotNews din companie, terenul a fost vândut în vara anului trecut către compania de proiect pentru 24 de milioane de euro, de cinci ori mai mult decât prețul la care fusese achiziționat inițial.

Sumele cheltuite până acum au provenit din împrumuturi acordate de Nuclearelectrica.

Structura acționariatului este importantă deoarece Nuclearelectrica este o companie controlată de stat, iar Bolojan, în calitate de ministru interimar al Energiei, reprezintă statul ca acționar majoritar al societății.

Cine conduce Nuclearelectrica

Nuclearelectrica este o companie de stat cu o cifră de afaceri de 1,13 miliarde de euro și un profit de 480 de milioane de euro, potrivit HotNews.

Conducerea executivă a companiei este formată din Cosmin Ghiță, director general, Daniel Adam, director financiar, Romeo Urjan, director al sucursalei Cernavodă, și Andrei Mușetoiu, director al sucursalei Pitești.

Consiliul de administrație este condus de Laurențiu Nicolae Cazan. Din consiliu mai fac parte Andrei Gabriel Benghea Mălăieș, Dumitru Chirleșan, Nina Popa, Vasilica Grăjdan și Gheorghe Ioniță.

Ce a criticat Ilie Bolojan

Bolojan a spus în repetate rânduri că proiectul ridică probleme serioase de fezabilitate, finanțare și management.

El a afirmat că România a ajuns să aibă, după cheltuieli foarte mari, un teren, o companie de proiect cu mulți angajați și un studiu de fezabilitate, în timp ce transformarea proiectului într-o centrală funcțională ar necesita investiții de ordinul mai multor miliarde de euro.

Bolojan a mai spus că prețul estimat al energiei produse de reactoarele de la Doicești ar fi mai mare decât prețul din piață, ceea ce ridică întrebări privind rentabilitatea proiectului.

El a afirmat și că a informat Ambasada Statelor Unite despre problemele identificate, spunând că aceasta este o dovadă de respect față de partenerii americani.

Guvernul a precizat ulterior că oprirea proiectului nu a fost pusă în discuție, dar că este necesară o analiză atentă. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a spus că Bolojan nu a anunțat nici public, nici în discuțiile cu partenerii americani, oprirea proiectului. Ea a spus că premierul interimar a transmis că, dacă proiectul este fezabil, trebuie păstrat și dus mai departe, iar dacă nu este fezabil, problemele trebuie spuse deschis.

Dogioiu a enumerat printre problemele discutate existența unui singur studiu de fezabilitate, riscuri și chestiuni majore privind viabilitatea, situația financiară a partenerului american NuScale și aspecte legate de teren, inclusiv proximitatea față de o zonă unde ar exista o pungă de gaz.

Nuclearelectrica invocă parteneriatul cu Statele Unite

În răspunsul transmis HotNews, Nuclearelectrica a prezentat proiectul de la Doicești ca pe unul strategic pentru România și pentru relația cu Statele Unite.

„Proiectul SMR Doicești este, înainte de toate, un proiect pentru securitatea energetică a României, un proiect cu potențial major de multiplicare prin avantajele de tehnologie pe care le are, de dezvoltare zonală”, a transmis compania.

Nuclearelectrica a adăugat că proiectul este dezvoltat în cadrul unui parteneriat de lungă durată cu Statele Unite în domeniul utilizării pașnice a energiei nucleare, parteneriat care datează din anii ’80.

Întrebată ce se întâmplă dacă liniile de finanțare promise inițial de partenerii guvernamentali sau comerciali din SUA nu se vor materializa, compania a răspuns că ia în calcul diversificarea surselor de capital.

Pe lângă contribuțiile proprii ca acționar, Nuclearelectrica menționează atragerea de noi investitori, accesarea de credite de la agenții de export și obținerea de granturi.

Proiectul a primit decizia finală de investiție în februarie

În februarie 2026, acționarii Nuclearelectrica au aprobat decizia finală de investiție pentru proiectul SMR de la Doicești, la solicitarea Ministerului Energiei.

Compania a anunțat atunci că proiectul intră în a treia etapă de dezvoltare, etapa pre-EPC. Aceasta ar trebui să includă finalizarea investigațiilor geotehnice, continuarea procesului de licențiere, finalizarea negocierilor pentru contractul pre-EPC, negocierea contractelor pentru echipamente cu ciclu lung de fabricație, definirea lanțurilor de aprovizionare și pregătirea organizației pentru fazele următoare.

Etapa pre-EPC este estimată la 15 luni. Printre rezultatele așteptate se află un buget de Clasă 2, identificarea contractanților și stabilirea structurii contractuale pentru acorduri precum contractul pre-EPC, extinderea acordului de licență tehnologică cu NuScale și documentația de mediu.

Nuclearelectrica a spus în februarie că proiectul ar urma să devină operațional la începutul următorului deceniu, sub rezerva aprobărilor corporative și a cadrului de reglementare aplicabil.

Potrivit World Nuclear News, proiectul ar folosi configurația NuScale VOYGR-6, cu șase module de câte 77 MWe, pentru o capacitate totală de 462 MWe. Amplasamentul este fosta centrală pe cărbune de la Doicești, județul Dâmbovița, la aproximativ 90 de kilometri nord-vest de București.

Comparația cu Cernavodă

Unul dintre punctele sensibile ale disputei este comparația dintre costul proiectului de la Doicești și extinderea centralei nucleare de la Cernavodă.

Proiectul celor șase mini-reactoare de la Doicești, cu o capacitate totală de 462 MW, este estimat la aproximativ 7 miliarde de dolari, potrivit cifrelor invocate public de Bolojan.

HotNews notează că aceeași ordine de cost este asociată construirii Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, care ar avea o capacitate de aproximativ 1.400 MW.

Această comparație este centrală pentru critica lui Bolojan. Premierul interimar susține că România trebuie să investească „cu cap” în nuclear și să negocieze contracte clare pentru proiectele care pot livra capacitate semnificativă de producție la costuri sustenabile.

Nuclearelectrica susține, în schimb, că proiectul SMR nu trebuie evaluat doar prin costul strict comercial al energiei, ci și prin rolul său strategic, prin potențialul de dezvoltare industrială și prin avantajele tehnologice asociate unei tehnologii nucleare de generație nouă.

Ce rămâne neclar

În ciuda răspunsurilor transmise de Nuclearelectrica, mai multe elemente esențiale rămân neclare pentru public.

Primul este costul total realist al proiectului, după finalizarea etapei pre-EPC. În prezent, compania admite că estimarea se află încă la Clasa 3, cu o marjă mare de variație.

Al doilea este prețul estimat al energiei care ar urma să fie produsă la Doicești. Bolojan susține că acesta ar fi peste prețul pieței, dar Nuclearelectrica nu a publicat datele tehnice care ar permite verificarea acestei afirmații.

Al treilea este structura finală de finanțare. Compania spune că ia în calcul investitori, credite de export și granturi, dar nu a prezentat o formulă finală de finanțare pentru investiția de ordinul miliardelor de dolari.

Al patrulea este nivelul exact al cheltuielilor deja efectuate și destinația lor detaliată. Nuclearelectrica confirmă suma de peste 240 de milioane de dolari, dar nu publică numele consultanților și sumele exacte plătite.

Al cincilea este impactul problemelor semnalate de Guvern privind terenul, riscurile geotehnice și capacitatea financiară a partenerului tehnologic american.

Miza politică și economică

Proiectul de la Doicești a fost prezentat în ultimii ani ca una dintre cele mai importante investiții energetice ale României și ca un proiect-pilot pentru tehnologia SMR în Europa.

Pentru susținătorii săi, proiectul ar putea poziționa România în avangarda noii industrii nucleare, ar putea susține securitatea energetică și ar putea crea competențe locale într-un domeniu strategic.

Pentru criticii săi, proiectul riscă să devină un exemplu de cheltuială publică foarte mare într-o tehnologie aflată încă la început, fără finanțare completă, fără costuri finale clare și fără certitudinea că energia produsă va fi competitivă.

Disputa are și o dimensiune politică. PSD l-a acuzat pe Bolojan că pune sub semnul întrebării un proiect strategic legat de parteneriatul cu Statele Unite. Bolojan a respins această interpretare și a spus că problema nu este relația cu SUA, ci modul în care Nuclearelectrica a administrat banii și contractele.

Pentru moment, proiectul nu este oprit. Dar nici nu se află în faza construcției propriu-zise. El rămâne într-o etapă de pregătire, analiză, proiectare, finanțare și negociere contractuală.

Întrebarea centrală nu este dacă România poate avea reactoare modulare mici la Doicești, ci dacă acest proiect poate fi dus la capăt la un cost justificabil, cu finanțare clară și cu un preț al energiei care să susțină investiția.