Senatul a votat prelungirea stării de criză la carburanți, dar reducerea de preț va fi aproape invizibilă pentru șoferi: “O lege pentru băieții deștepți”

Senatul a adoptat luni proiectul de lege privind redeclararea stării de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, prelungind cadrul de intervenție al statului până la 31 octombrie 2026.

Deși legea vine ca răspuns direct la scumpirile record din ultimele săptămâni — motorina a depășit deja pragul de 10 lei pe litru —, analiștii din energie avertizează că impactul real resimțit de șoferi la pompă va fi minim, iar principala măsură cerută de experți, reducerea TVA-ului, a fost eliminată din forma finală a proiectului.

Ce prevede, concret, legea adoptată

Proiectul, votat de Senat în calitate de primă cameră sesizată, urmează să fie transmis Camerei Deputaților, forul decizional.

Potrivit formei adoptate, starea de criză se declară pe teritoriul României și se aplică până la 31 octombrie 2026 inclusiv, cu posibilitatea reinstituirii și prelungirii ulterioare, pe perioade succesive de cel mult trei luni, prin hotărâre de Guvern — un mecanism care permite adoptarea unor astfel de decizii chiar și de către guverne demisionare sau interimare, care nu au altfel dreptul de a emite ordonanțe de urgență.

Măsura centrală a pachetului este un mecanism dinamic de reducere a accizei la motorină, cuprins între 5% și 25%, care înlocuiește reducerea fixă propusă inițial.

Nivelul reducerii se stabilește bilunar, în funcție de doi indicatori analizați cumulativ — variația cotațiilor Platts pentru motorină și variația prețului mediu la pompă —, iar dacă indicatorii nu mai justifică activarea măsurii, reducerea aplicabilă pentru segmentul bilunar următor revine automat la 0%.

Ministerul Finanțelor va analiza situația de două ori pe lună, pe baza datelor Consiliului Concurenței, și va publica nivelul reducerii pe propriul site.

Legea reia și alte măsuri aplicate anterior, până la 1 iulie: controlul exporturilor și al livrărilor intracomunitare de motorină și țiței, condiționate de acordul prealabil al autorităților, reinstituirea plafonării adaosului comercial la benzină și motorină la nivelul mediu din 2025 (majorat o singură dată cu rata inflației din 2025), precum și reducerea conținutului obligatoriu de biocarburant din benzină și motorină, de la 8% la 2%, pe toată durata stării de criză.

Proiectul reintroduce și o contribuție pe veniturile excepționale pentru companiile care extrag țiței de pe teritoriul României, calculată prin aplicarea unei cote de 60% asupra diferenței dintre prețul de vânzare pe baril și echivalentul în lei al cotației de 70 de dolari pe baril.

Cea mai importantă absență din varianta finală este reducerea temporară a TVA-ului la carburanți, la 19%, prevăzută inițial pe durata stării de criză, dar eliminată în cursul dezbaterilor din Senat.

„O lege pentru băieții deștepți”

Eliminarea reducerii de TVA a nemulțumit vizibil comunitatea de analiști în energie. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a declarat pentru „Adevărul” că efectele resimțite de consumatori vor fi extrem de reduse și aproape imperceptibile, criticând faptul că legea simulează mai degrabă un sprijin pentru consumatori decât să le ofere unul real, în condițiile în care multe dintre prevederile incluse par să favorizeze anumite firme mai degrabă decât interesele oamenilor.

Chisăliță a numit reducerea de TVA a doua măsură cu adevărat benefică din pachetul inițial, tocmai pentru că ar fi avut un efect proporțional și adaptabil la fluctuațiile prețurilor, spre deosebire de măsurile statice adoptate în final. Concluzia sa a fost tranșantă: „Consider că întregul pachet de măsuri ar fi trebuit să fie conceput în favoarea consumatorilor, nu pentru a servi intereselor băieților deștepți.”

Potrivit calculelor prezentate de Chisăliță, care iau în calcul dinamica prețurilor, cotația Brent, cotația motorinei pe piața din Amsterdam, cursul de schimb leu-dolar și costurile de asigurare și transport, prețul motorinei ar urma să scadă, în următoarele trei luni, cu doar 11 până la 30 de bani pe litru, ajungând undeva între 9,62 și 9,85 lei.

Pentru benzină, reducerea estimată este și mai mică, de aproximativ 10-15 bani pe litru. Aceste cifre contrastează cu declarația deputatului PSD Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, care susținuse că mecanismul propus va duce la o ieftinire de 34 de bani pe litru — o estimare pe care Chisăliță o consideră supraevaluată.

Experta în energie Eugenia Gusilov a exprimat, la rândul ei, rezerve față de eliminarea reducerii de TVA, apreciind că aceasta ar fi avut un impact imediat mult mai mare.

Totuși, spre deosebire de Chisăliță, Gusilov a privit rezultatul final ca fiind, cel puțin, un pas înainte: „ceea ce avem acum este mai bun decât nimic, măcar s-au putut înțelege asupra unor măsuri”, a declarat aceasta.

De ce, potrivit lui Chisăliță, motorina rămâne principala problemă

Chisăliță a subliniat că motorina reprezintă elementul critic pentru economia românească, fiind produsul petrolier cu cel mai mare volum de consum pe piața internă, esențial pentru transporturi și agricultură, spre deosebire de benzină, folosită într-o măsură mult mai mică de companii.

În opinia sa, întreaga abordare legislativă suferă de trei probleme structurale: modul defectuos de a legifera în plină criză, fiscalitatea ridicată — cea mai mare din regiune —, și mecanismul de formare a prețurilor, care leagă direct costul intern de cotația europeană a țițeiului, făcând motorina din România cea mai scumpă din Europa din cauza unor factori conjuncturali specifici.

Analistul a propus chiar, printr-un material transmis parlamentarilor chiar în ziua votului, regândirea modului în care sunt suprataxate companiile din energie, susținând că taxele impuse în ultimii șase ani, sub pretextul protejării consumatorului vulnerabil, nu au protejat pe nimeni, iar România a rămas cea mai săracă țară energetică din regiune.

O criză care se agravează de la o săptămână la alta

Votul de luni din Senat vine la doar câteva zile după ce motorina a depășit pragul de 10 lei pe litru în stațiile din România, pe fondul suspendării livrărilor de țiței kazah prin terminalul CPC din Marea Neagră și al tensiunilor tot mai mari din Strâmtoarea Ormuz.

Fostul ministru al Energiei avertizase, chiar înaintea votului, că principala miză reală pentru România nu mai este doar prețul, ci riscul unei crize de aprovizionare propriu-zise.

În acest context, mecanismul legislativ adoptat de Senat — care permite activarea sau dezactivarea automată a reducerii de acciză, în funcție de evoluția pieței — este menit să ofere un răspuns rapid la volatilitatea prețurilor, însă, potrivit analiștilor consultați, fără efectul concret pe care șoferii îl așteaptă la pompă.