Piperea spune că peste un milion de clienți ar fi fost afectați de creșterea ROBOR. Cazul depinde însă de motivarea Consiliului Concurenței și de instanțe

Avocatul și europarlamentarul Gheorghe Piperea susține că debitorii cu credite în lei cu dobândă variabilă, firmele și unele instituții publice ar putea cere despăgubiri după amenzile aplicate băncilor în dosarul ROBOR. Băncile resping acuzațiile și au anunțat că vor contesta sancțiunile.

Avocatul Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR, susține că peste un milion de consumatori ar fi fost afectați de creșterea ROBOR și că debitorii cu credite în lei cu dobândă variabilă ar putea deschide procese împotriva băncilor sancționate de Consiliul Concurenței.

Afirmațiile vin după ce Consiliul Concurenței a anunțat duminică, 7 iunie, că a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, pentru încălcarea normelor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

Autoritatea de concurență susține că băncile participante la procedura de fixing și-ar fi coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț. Consiliul Concurenței afirmă că, în perioada fixingului ROBOR, cotațiile transmise de bănci ar fi trebuit să fie independente.

Decizia nu este definitivă. Băncile pot contesta sancțiunile în instanță după comunicarea motivării, iar mai multe instituții de credit au anunțat deja că resping concluziile Consiliului Concurenței și vor folosi căile legale disponibile.

Piperea: Sunt vizați consumatori, firme și instituții publice

Întrebat de HotNews cum apreciază amploarea prejudiciului, Piperea a spus că vizați ar fi toți cei care au avut credite în lei cu dobânzi variabile din 2022 sau chiar din 2018, anul de la care, potrivit lui, a pornit investigația Consiliului Concurenței.

El a spus că pe lista celor afectați s-ar afla consumatori simpli, firme, primării și instituții ale statului.

„Vorbim, probabil, de peste un milion de consumatori, mai ales cei din Prima casă — 350 de mii, minim. Probabil, 50 de mii de firme, inclusiv cele din IMM Invest, și câteva sute de UAT și instituții publice”, a declarat Piperea pentru HotNews.

Întrebat ce instituții publice ar putea intra în această categorie, el a dat ca exemplu universități de stat.

Piperea susține că, dacă băncile nu vor corecta voluntar situația și nu vor plăti despăgubiri, ar putea urma un val de litigii.

„Dacă nu se corectează din propria inițiativă a băncilor și nu se efectuează urgent și voluntar plata pagubelor, vor fi zeci de mii de procese de modificare a contractelor în derulare și alte zeci de mii de procese de daune”, a spus el.

Ce spune despre creditele Prima Casă

Piperea indică debitorii cu credite Prima Casă ca fiind una dintre cele mai importante categorii de consumatori potențial afectați.

Programul Prima Casă, redenumit ulterior Noua Casă, a fost un program guvernamental prin care statul a garantat o parte din creditele ipotecare acordate populației pentru achiziția unei locuințe. Multe dintre aceste credite au fost acordate în lei cu dobândă variabilă, calculată în funcție de ROBOR plus marja fixă a băncii.

Pentru acești debitori, variațiile ROBOR s-au reflectat direct în rata lunară, în funcție de contractul fiecărui client. Creșterea ROBOR din ultimii ani a majorat semnificativ ratele pentru creditele care au rămas legate de acest indice.

Piperea susține că numărul minim al debitorilor Prima Casă potențial afectați ar fi de 350.000. Această cifră este prezentată de el ca estimare și nu reprezintă, la acest moment, o constatare oficială a unei instanțe sau a unei autorități privind prejudiciul individual al fiecărui client.

„Amenda este o nimica toată”, spune Piperea

Întrebat cum vede nivelul sancțiunilor, Piperea a spus că, din cunoștințele sale, este cea mai mare amendă aplicată vreodată de Consiliul Concurenței, dar că suma ar fi mică raportat la amploarea prejudiciului pe care îl invocă.

„Amenzile sunt destul de mici față de întinderea mare de manipulare a ROBOR — opt ani. Ar fi trebuit să fie 6%, respectiv 5% din cifra de afaceri cumulată pe 2022-2026, iar nu doar pe cea din 2025”, a spus Piperea.

El a adăugat că, în opinia sa, prejudiciul de imagine pentru bănci este mai mare decât amenda.

„Amenda este o nimica toată față de prejudiciul de imagine, care este catastrofic. Iar vinovate sunt băncile. Nu Consiliul Concurenței pentru că și-a făcut datoria. Nu eu, că am atras atenția de peste 10 ani asupra abuzurilor de putere economică a băncilor și asupra uzanțelor lor comerciale necinstite”, a spus Piperea.

El a mai afirmat: „Într-o democrație, într-un stat de drept, cel vinovat plătește. Altfel, lumea nu va mai avea încredere în democrație, stat de drept și capitalism.”

Afirmațiile privind nivelul prejudiciului nu sunt încă stabilite oficial

Afirmațiile lui Piperea privind numărul de păgubiți și întinderea prejudiciului sunt, la acest moment, poziția sa publică. Ele nu reprezintă o concluzie definitivă a unei instanțe.

Profit.ro a notat că Piperea a susținut, într-un mesaj video, că ROBOR ar fi fost crescut artificial cu 2-3 puncte procentuale și că ratele ar fi fost umflate cu 20-25% în ultimii opt ani. Publicația a precizat însă că aceste cifre nu reies din comunicatul Consiliului Concurenței.

În comunicatul autorității, singura referire publică la dimensiunea efectelor a fost formulată de președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, care a spus că, având în vedere volumul mare de credite, chiar variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale.

Diferența este importantă juridic. Pentru ca un client să obțină despăgubiri, nu este suficientă existența unei amenzi aplicate băncii. În principiu, reclamantul trebuie să demonstreze legătura dintre conduita sancționată, contractul său, nivelul dobânzii plătite și prejudiciul concret suferit.

Decizia motivată a Consiliului Concurenței va fi esențială pentru orice litigiu. Ea va arăta perioada exactă reținută de autoritate, comportamentele sancționate, probele invocate și modul în care autoritatea a apreciat efectul asupra pieței.

Ce a decis Consiliul Concurenței

Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei pentru încălcarea Legii concurenței și a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.

Autoritatea susține că băncile și-ar fi coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, prin schimburi de informații confidențiale și strategice privind nivelul cotațiilor.

Potrivit Consiliului Concurenței, decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci exclusiv comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR. Chirițoiu a spus că decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței.

Autoritatea a mai arătat că independența cotațiilor este importantă mai ales pentru maturitățile de trei, șase și 12 luni, unde volumul tranzacțiilor efective poate fi redus, iar cotațiile transmise de participanți au un rol important în calcularea indicelui.

Băncile vor avea 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a prezenta planuri de măsuri prin care să elimine practicile considerate anticoncurențiale. Decizia poate fi atacată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.

Care sunt băncile sancționate

Sancțiunile anunțate de Consiliul Concurenței vizează principalele instituții participante la calculul ROBOR.

Banca Comercială Română SA a fost amendată cu 577,36 milioane de lei.

BRD-Groupe Société Générale SA a fost amendată cu 412,47 milioane de lei.

Banca Transilvania SA a primit o amendă de 875,74 milioane de lei.

Banca Transilvania SA a mai fost sancționată cu 85,03 milioane de lei pentru fapta atribuită OTP Bank România SA, bancă preluată între timp de BT.

ING Bank NV Amsterdam Sucursala București a fost amendată cu 405,91 milioane de lei.

Raiffeisen Bank România SA a fost amendată cu 442,49 milioane de lei.

Exim Banca Românească SA a fost amendată cu 96,49 milioane de lei.

CEC Bank SA a fost amendată cu 332,98 milioane de lei.

UniCredit Bank SA a fost amendată cu 431,03 milioane de lei.

Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA a fost amendată cu 28,1 milioane de lei.

Libra Internet Bank SA a fost amendată cu 45,86 milioane de lei.

În total, sancțiunile ajung la 3,73 miliarde de lei.

Ce este ROBOR

ROBOR este rata medie a dobânzii la care băncile sunt dispuse să împrumute lei altor bănci pe piața interbancară. Indicele este calculat pe baza cotațiilor transmise de instituțiile participante la fixing.

ROBOR a fost folosit ani la rând ca referință pentru creditele în lei cu dobândă variabilă, inclusiv pentru numeroase credite ipotecare și de consum acordate populației înainte de schimbarea regimului de referință.

Pentru consumatori, ROBOR contează deoarece modifică dobânda variabilă din contract. Când indicele crește, rata lunară poate crește. Când scade, rata se poate reduce, în funcție de prevederile contractuale.

Din 2019, pentru creditele noi în lei acordate consumatorilor, indicele IRCC a înlocuit ROBOR ca referință principală pentru dobânzile variabile. ROBOR rămâne însă relevant pentru creditele mai vechi care nu au fost refinanțate sau convertite și pentru anumite contracte ale companiilor.

Poziția băncilor

Băncile sancționate au respins acuzațiile Consiliului Concurenței și au anunțat că vor contesta decizia.

Instituțiile de credit susțin, în esență, că mecanismul ROBOR este reglementat și supravegheat, că procedura de fixing a fost aplicată conform regulilor și că nu au existat practici anticoncurențiale. Unele bănci au criticat concluziile autorității, spunând că ar reflecta o înțelegere greșită a modului în care funcționează piața interbancară.

Banca Transilvania a afirmat că va încerca să își dovedească nevinovăția și a calificat decizia drept nefondată. BCR a spus că poziția autorității este surprinzătoare și că va folosi toate mecanismele legale și instituționale disponibile. BRD a susținut că respectarea cadrului de reglementare a dus, în mod paradoxal, la sancțiune. UniCredit, CEC Bank și Raiffeisen au anunțat, de asemenea, că vor contesta decizia.

Până la o hotărâre definitivă, sancțiunile Consiliului Concurenței și eventualele cereri de despăgubiri rămân subiecte care vor fi tranșate în proceduri administrative și judiciare.

Ce pot face debitorii, în termeni practici

Pentru debitorii cu credite legate de ROBOR, anunțul Consiliului Concurenței nu modifică automat contractele și nu duce automat la restituirea unor sume.

Orice acțiune individuală sau colectivă va depinde de mai multe elemente: publicarea deciziei motivate, perioada exactă vizată, conținutul contractului de credit, istoricul dobânzilor plătite, eventualele refinanțări și capacitatea de a demonstra un prejudiciu concret.

În același timp, decizia Consiliului Concurenței poate deveni un element important pentru clienții care vor să ceară despăgubiri, dacă instanțele vor confirma concluziile autorității sau dacă motivarea va conține constatări relevante pentru contractele lor.

Pentru moment, cel mai important document este motivarea deciziei Consiliului Concurenței. Fără acest document, estimările privind numărul exact al păgubiților, valoarea totală a prejudiciului și șansele proceselor rămân incomplete.

Miza cazului

Dosarul ROBOR are o miză care depășește nivelul amenzilor aplicate băncilor. El pune în discuție încrederea publicului în modul în care sunt formate dobânzile de referință, relația dintre consumatori și bănci și capacitatea autorităților de a interveni în piețe cu impact direct asupra ratelor lunare.

Pentru clienți, întrebarea principală este dacă au plătit mai mult decât ar fi trebuit și dacă pot recupera diferența. Pentru bănci, miza este atât financiară, cât și reputațională. Pentru Consiliul Concurenței, cazul este unul dintre cele mai importante teste instituționale din ultimii ani.

Răspunsurile nu vor veni din declarațiile publice, ci din motivarea deciziei, din probele administrate și din hotărârile instanțelor.