Primarul interimar Stelian Bujduveanu a demarat lucrări de urgență pentru remedierea dezastrului lăsat de administrația Nicușor Dan, care a transformat „perla" Capitalei într-un peisaj ruiniform

Materialul la care facem referire a apărut prima dată în Gândul. Articolul și video-ul pot fi accesate aici.

Parcul Regele Mihai I (fostul Herăstrău), cel mai mare parc urban din România și până odinioară o adevărată perlă a Capitalei, prezintă astăzi un tablou dezolant care rușinează Bucureștiul. După cinci ani de neglijență din partea administrației fostului primar Nicușor Dan, actualul edil interimar, Stelian Bujduveanu, a demarat în sfârșit lucrări de urgență pentru salvarea acestui spațiu verde emblematic.

Starea catastrofală actuală

O simplă plimbare prin Parcul Herăstrău, în august 2025, reprezintă o experiență extrem de neplăcută. Alei sparte cu crăpături imense, piste de biciclete cu gropi periculoase, mobilier rupt, iarbă uscată care seamănă cu "o pârloagă din Bărăgan", copaci rupți și transformatoare lăsate de izbeliște, fără capace și cu cabluri agățate prin copaci - acesta este tabloul revoltător pe care îl oferă în prezent cel mai mare parc din București.

Cea mai gravă problemă o constituie aleile de pe malul lacului din zona "Nordului", care sunt efectiv prăbușite, cu crăpături imense și risc real de surpare. Zonele periculoase au fost închise abia în august 2025, după ce au stat în această stare deplorabilă ani de zile.

Neglijența administrației Nicușor Dan

Responsabilitatea pentru această situație rușinoasă și revoltătoare revine în întregime fostului primar Nicușor Dan, în prezent președintele României. Încă din primele luni (2020) de la preluarea mandatului, fostul edil și-a asumat conducerea ALPAB (Administrația Lacurilor, Parcurilor și Agrementului București), după demiterea directorului de atunci.

În ciuda discursului electoral prin care promova "nevoia de spațiu verde în cel mai mare oraș al țării", Nicușor Dan nu a dat "doi bani" pe marile parcuri ale Capitalei. Mai mult, a dat parcurile și spațiile verzi pe mâna USR, prin viceprimarul de atunci Horia Tomescu, care, la rândul său, a numit-o la ALPAB pe Corina Bega (USR).

Mandatul dezastruos al Corinei Bega

Numită în 2022 la conducerea ALPAB prin viceprimarul USR Horia Tomescu, Corina Bega a transformat mandatul său într-un eșec total. "Roadele" acestei administrări catastrofale le culeg și în prezent bucureștenii, care se confruntă cu un parc ajuns în paragină.

Pe vremuri un loc foarte atrăgător pentru copii, parcul arată azi "ca după război". Locul de joacă de la intrarea dinspre Piața Charles de Gaulle este în paragină și nu mai are jucării. Băncile și coșurile de gunoi sunt fie strâmbe, fie rupte, iar spațiul verde aproape că nu mai există.

Promisiuni neîndeplinite

În 2023, Nicușor Dan promitea, "de mână" cu directoarea ALPAB de la acea vreme, Corina Bega, că va demara lucrările la malurile surpate, obiectiv care ar fi urmat să dureze 12 luni. Cei doi doar au promis și nu au realizat nimic, lăsând parcul să se degradeze în continuare.

De fapt, în octombrie 2022, Consiliul General al Municipiului București aprobara deja un proiect de alocare a fondurilor pentru consolidarea malurilor lacului Herăstrău, la inițiativa lui Nicușor Dan. ALPAB a lansat în februarie 2023 o licitație pentru efectuarea lucrărilor, contractul fiind atribuit în iunie 2023, în valoare de peste 45 milioane lei.

Însă lucrările, programate să înceapă în octombrie 2024, au fost amânate din cauza întârzierilor birocratice: ALPAB nu a obținut autorizația de construire necesară, documentația depusă fiind considerată incompletă.

Primele măsuri de salvare

Primarul general interimar, Stelian Bujduveanu, a început să remedieze dezastrul moștenit. În august 2025, edilul a demarat lucrări de urgență pentru punerea în siguranță a aleilor surpate.

"Aleile din Herăstrău sunt o urgență și ne-am apucat de ele. După ani de amânări, problemele nu mai pot fi ignorate. Aleea dintre Clubul de Canotaj și Zona Pescarilor este grav afectată și prezintă risc real de prăbușire", a anunțat Bujduveanu.

Administratorul public Lucian Judele a explicat gravitatea situației: "Aleile din Parcul Herăstrău au aproape 100 de ani. În timp, din cauza rădăcinilor arborilor și a fenomenelor meteo, structura lor s-a degradat. Cea mai mare problemă este însă surparea malului."

Planul de reabilitare

Bujduveanu a prezentat un plan ambițios de reabilitare care se va desfășura pe etape:

Etapa de urgență (august 2025): Lucrări de punere în siguranță pe o lungime de aproximativ 25-30 de metri de alei afectate, cu o durată de aproximativ o săptămână.

Etapa 1 (septembrie 2025): "În două săptămâni începem asfaltarea aleilor principale", a promis primarul interimar.

Etapa 2 (octombrie 2025 - aprilie 2026): Consolidarea malurilor lacului și modernizarea sistemului de iluminat. "Estimăm că începând cu luna octombrie vom putea demara acest proiect complex", a explicat Bujduveanu.

Etapa 3 (toamna 2026): A doua fază a lucrărilor de reabilitare complexă.

Obiectivul: un parc european

"Obiectivul nostru este ca în 2026, Parcul Herăstrău să arate așa ca parcurile din capitalele europene", a declarat Lucian Judele. Costurile sunt considerabile - contractul pentru reparația malurilor este de 60 de milioane lei, iar costurile totale pot ajunge la 100-200 de milioane lei pentru toate intervențiile necesare.

"Herăstrăul este cel mai mare parc al Capitalei și o mândrie pentru București. După ani de degradare, punem rând pe rând lucrurile la punct: reparații, curățenie, igienizare, consolidări și modernizări", a subliniat Bujduveanu.

Realitatea dureroasă

Primarul interimar nu s-a ferit să spună adevărul despre situația moștenită: "Eroziunea malului este de peste 10 ani, de 20 de ani la nivelul Herăstrăului. Dacă erau bani la primărie, se făceau de ieri, de alaltăieri, de anul trecut, dar să facem reparații și să facem curățenie putem și așa începem."

El a evidențiat responsabilitățile trecutei administrări: "Astăzi reparăm o chestiune care nu trenează de o săptămână-două. Eroziunea malului este de peste 10 ani, de 20 de ani la nivelul Herăstrăului."

Contexul istoric și semnificația

Parcul Herăstrău, construit în 1936 în vremea Regelui Carol al II-lea și redenumit Parcul Regele Mihai în 2017, este monument istoric și una dintre cele mai importante atracții turistice ale Capitalei. Transformarea acestui spațiu emblematic într-o "ruină" reprezintă o pagină neagră în administrarea Bucureștiului.

Planuri pentru viitor

Pe lângă reabilitarea aleilor și consolidarea malurilor, Bujduveanu are și alte planuri pentru parc. El intenționează să elimine bicicletele din Herăstrău: "Nu sunt adeptul bicicletelor în parc. Nu trebuie să mai permitem accesul în parcuri nici trotinetelor electronice, nici bicicletelor electrice", a declarat primarul interimar.

De asemenea, vor fi reparate pistele de alergat: "Sunt distruse, pistele de alergat din parc sunt distruse! O altă restanță", a constatat edilul.

Lecțiile unei administrări dezastruoase

Cazul Parcului Herăstrău ilustrează perfect modul în care o administrare incompetentă poate distruge în câțiva ani ceea ce generații anterioare au construit și întreținut. Deși dispunea de un buget și de posibilitatea de a demara lucrările încă din 2022-2023, administrația Nicușor Dan a preferat să lase parcul să se degradeze, concentrându-se pe alte priorități.

Acum, costurile pentru reabilitare sunt mult mai mari decât ar fi fost necesare pentru mentenanța preventivă, iar bucureștenii sunt privați de cel mai important spațiu verde al Capitalei tocmai în perioada în care ar avea cea mai mare nevoie de el.

Remedierea completă a dezastrului din Herăstrău va dura până în 2026, iar întrebarea care se pune este dacă și alte spații verzi din București au avut de suferit din cauza aceleiași neglijențe sistematice din partea administrației trecute.