Criza kerosenului amenință vacanțele de vară 2026: mii de zboruri anulate, fără compensații pentru pasageri. Ce se întâmplă și ce trebuie să știe călătorii

Blocajul din Strâmtoarea Ormuz, provocat de războiul din Iran, a dublat prețul kerosenului european în câteva săptămâni și a declanșat o criză de aprovizionare fără precedent în aviația civilă. Companiile aeriene anulează mii de curse, unele sunt deja la limita falimentului, iar autoritatea care le obligă în mod normal să plătească compensații pasagerilor afectați ar putea fi suspendată prin derogare de urgență. Vara 2026 riscă să fie cel mai perturbat sezon turistic din ultimele decenii pentru zborurile europene.

Contextul: de unde vine criza

Strâmtoarea Ormuz — un culoar maritim îngust între Iran și Oman prin care trec între 10 și 15 milioane de barili de petrol pe zi — a fost blocată de la începutul lunii martie 2026, ca efect direct al escaladării militare din Iran. Prețul kerosenului rafinat, care reprezintă 30% din costurile operaționale ale companiilor aeriene, s-a dublat față de nivelul de dinaintea conflictului. „Crack spread-ul" — diferența dintre prețul kerosenului și cel al petrolului brut — a atins un record de 80 de dolari pe baril.

Europa importă aproximativ 20–25% din necesarul de combustibil pentru aviație din Orientul Mijlociu, iar blocarea Strâmtorii Ormuz a declanșat o criză de aprovizionare care afectează direct capacitatea companiilor aeriene de a opera curse în sezonul de vârf.

Cât timp mai au stocurile

Cifrele venite din organismele internaționale sunt alarmante. Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie, a avertizat că Europa mai are „poate șase săptămâni" de rezerve de kerosen. Raportul IEA arată că unele țări europene au stocuri pentru doar 20 de zile — minimul din 2020.

Cele mai pesimiste scenarii estimează blocarea traficului aerian începând cu luna iunie, dacă înlocuirea fluxurilor din Golf nu depășește 50%. Lipsa unor rezerve strategice de kerosen lasă întregul sector aviatic expus în fața oricărei perturbări suplimentare a lanțului de aprovizionare.

Un element structural agravant: spre deosebire de benzină sau motorină, kerosenul nu face obiectul obligației europene de stocare strategică. „Pe partea de kerosen nu există obligația de a constitui stocuri strategice care să acopere 90 de zile de import sau de consum, după caz. Deci asta înseamnă că nu ai buffer-ul ăsta strategic pe care îl ai la benzină, motorină, respectiv țiței", a explicat Eugenia Gusilov, fondatoarea Romania Energy Center.

Ce fac companiile aeriene

Valul de anulări și reduceri de capacitate este deja în desfășurare. SAS a anulat mii de zboruri în aprilie, KLM a tăiat 160 de curse în mai, Lufthansa a închis anticipat operatorul CityLine, iar easyJet anticipează pierderi de 620 de milioane de euro.

EasyJet a anunțat că pierderile din lunile de primăvară vor fi mai mari decât se estima inițial. Lufthansa a decis anularea a 20.000 de zboruri, invocând faptul că acestea nu mai erau profitabile din cauza costurilor ridicate cu combustibilul. Virgin Atlantic a transmis că se va confrunta cu dificultăți în a obține profit în acest an.

Companiile aeriene din Marea Britanie analizează activ ce zboruri pot anula în avans, pentru a evita perturbări de ultimă oră. Guvernul britanic a adoptat o nouă legislație care permite consolidarea orarelor pe rutele unde există mai multe zboruri către același loc în aceeași zi, tocmai pentru a preveni anulările neplanificate. Rob Bishton, directorul executiv al Autorității Aviației Civile din Regatul Unit, a declarat că relaxarea regulilor privind sloturile orare va oferi companiilor aeriene mai multă flexibilitate.

Cine va fi cel mai afectat: destinațiile turistice, primele tăiate

Companiile aeriene nu vor reduce uniform. Logica economică dictează o triere clară: cursele profitabile spre centre economice și hub-uri supraviețuiesc; cursele sezoniere spre destinații turistice sunt primele sacrificate.

Insulele grecești și alte mari destinații de vacanță sunt pe primul loc la tăieri. Un zbor către o insulă îndepărtată, populată sezonier, nu are nicio șansă în fața unui transport de mărfuri esențiale sau a unei curse către un hub economic. „Dacă te duci în Halkidiki, e destul de clar că mergi pentru o vacanță. În schimb, dacă te duci într-un mare oraș, centru industrial, e clar că acolo sunt șanse mai mari să te duci pentru scop profesional. Deci, în mare parte, așa se va cerne", explică Gusilov.

Zborurile regionale scurte vor fi și ele victime colaterale — inclusiv rute recent inaugurate precum legătura București-Brașov. Cele mai afectate aeroporturi vor fi hub-urile mari: Paris, Amsterdam, Frankfurt sau Heathrow — tocmai aeroporturile prin care trece o mare parte din traficul internațional al românilor.

Compensații: companiile cer derogare de la regulamentul european

Acesta este elementul cu impact direct și imediat asupra călătorilor români. În mod normal, Regulamentul CE nr. 261/2004 obligă companiile aeriene să plătească compensații între 250 și 600 de euro per pasager pentru zborurile anulate, în funcție de distanță. Dar industria aeriană cere acum suspendarea acestei obligații.

Willie Walsh, directorul general al Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni (IATA), a avertizat că zborurile din Europa ar putea fi anulate începând cu finalul lunii mai 2026, din cauza deficitului de kerosen. Planul UE în discuție va stabili dacă deficitul de combustibil poate fi considerat o „circumstanță excepțională", ceea ce ar scuti operatorii de obligația de a plăti compensații pentru zborurile anulate.

„S-ar putea ca mii de curse să ajungă anulate. Motiv pentru care operatorii și companiile aeriene au cerut deja o exceptare de la acele prevederi care protejează pasagerii în cazul în care zborurile sunt anulate. Este greu de crezut că acele compensații se vor mai acorda ca până acum", a spus Gusilov.

Companiile aeriene europene au început să facă presiuni asupra autorităților din Regatul Unit și asupra factorilor de decizie de la Bruxelles pentru a renunța la o serie de reglementări existente, inclusiv cele privind compensațiile pentru zboruri anulate. Reprezentanții industriei susțin că actualele cerințe dezavantajează transportatorii europeni față de concurenții din SUA sau Canada, unde astfel de reguli nu se aplică în mod similar.

Ce face Uniunea Europeană

Uniunea Europeană intenționează să ceară statelor membre să reducă dependența de combustibil pentru avioane provenit din Orientul Mijlociu și să crească importurile din Statele Unite. Planul vizează consolidarea autoaprovizionării și creșterea rezilienței prin utilizarea combustibililor de aviație sintetici (SAF). Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat că introducerea unor reguli privind constituirea rezervelor obligatorii de kerosen „este cu siguranță ceva ce am lua în considerare".

Ourania Georgoutsakou, șefa Airlines for Europe, a cerut „suspendarea temporară a obligației antitankering cât mai curând posibil" — adică eliminarea restricțiilor care împiedică companiile aeriene să încarce mai mult combustibil în locații cu prețuri mai mici, pentru a economisi pe parcurs.

Situația României: mai puțin expusă, dar nu imună

Eugenia Gusilov consideră că România, nefiind un hub aviatic major, are șanse să traverseze criza mai ușor decât alte state: „România nu este un hub aviatic foarte mare, deci eu cred că noi, dacă vorbim despre țara noastră, avem toate șansele să traversăm cât de cât ok chiar o criză a kerosenului în vara asta."

Cu toate acestea, impactul va fi resimțit indirect: românii care pleacă în vacanță prin hub-uri ca Frankfurt, Amsterdam sau Heathrow vor fi afectați de anulările de pe acele aeroporturi, iar rutele directe spre insulele grecești sau alte destinații exclusiv turistice sunt exact tipul de curse expuse primelor reduceri.

Ce trebuie să facă călătorii care au bilete cumpărate

Câteva repere practice, în contextul actual:

Dacă deficitul de kerosen este clasificat oficial drept „circumstanță excepțională" de UE, companiile aeriene vor putea anula curse fără să plătească compensațiile standard de 250–600 euro. Pasagerii vor putea solicita în continuare rambursarea prețului biletului, dar nu și compensația suplimentară.

Asigurările de călătorie standard nu acoperă automat anulările din cauza crizelor de combustibil — e necesară verificarea condițiilor exacte ale poliței pentru a vedea dacă este inclusă o clauză de anulare din „cauze externe" sau „circumstanțe de forță majoră".

Cursele spre destinații exclusiv turistice — insule grecești, destinații de sezon — sunt cele mai expuse. Cursele spre mari centre urbane prezintă un risc mai mic de anulare.

Profesorul Christopher Anderson de la Universitatea Cornell avertizează că pasagerii ar trebui să se aștepte la rezervări tardive, orare instabile și mai puține oferte de preț mic în vara 2026.