Moțiunea de cenzură PSD-AUR, în balanță: semnătari se retrag, calcule se complică înainte de votul de mâine

Parlamentul României urmează să voteze marți, 5 mai, moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan. Cu mai puțin de 24 de ore înainte de vot, tabloul numeric s-a complicat semnificativ: mai mulți semnatari și-au retras susținerea, un deputat PSD a trecut la PNL, iar PSD a cooptat o parlamentară din rândul partidelor de opoziție. Rezultatul rămâne incert, la o diferență de câteva voturi.

Context: cum s-a ajuns aici

Moțiunea de cenzură intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului" a fost depusă marți, 28 aprilie, de grupurile parlamentare ale PSD, AUR și PACE – Întâi România, și citită în plenul reunit al Parlamentului miercuri, 29 aprilie.

Colaborarea PSD-AUR reprezintă prima inițiativă politică de această anvergură între cele două partide. Decizia a fost ținută secret până în ultimul moment — doar trei oameni din conducerea PSD știau care este următoarea mutare, în timp ce alți lideri și parlamentari au aflat din presă despre moțiunea comună.

Textul moțiunii îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că „a ajuns într-un punct în care confundă deliberat reforma cu vânzarea și strategia cu improvizația", susținând că, sub pretextul unor obligații din PNRR, Executivul pregătește cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii, fără consultare în coaliție, fără dezbatere publică și fără o minimă asumare politică.

Printre companiile vizate de moțiune se numără CEC Bank, SALROM, Hidroelectrica, Romgaz, Aeroporturile București, Portul Constanța, Loteria Română și Poșta Română, precum și unele companii din industria de apărare.

De ce această alianță surprinde. PSD și AUR sunt, ideologic, rivali pe același electorat naționalist și conservator. PSD este membru al Partidului Socialiștilor Europeni la Bruxelles, iar AUR este considerat un partid cu orientare extremistă și eurosceptică. Că cele două formațiuni au ales să depună împreună o moțiune de cenzură marchează o ruptură majoră în logica coalițiilor post-electorale și ridică întrebări serioase despre ce urmează după un eventual vot reușit — cu atât mai mult cu cât Sorin Grindeanu a subliniat că nu există niciun fel de acord politic post-moțiune cu AUR.

Reacția celorlalte partide a fost promptă. PNL a avertizat că nu va mai face nicio alianță cu PSD dacă social-democrații votează moțiunea alături de AUR, susținând că „nu vă puteți numi pro-europeni și vota în același timp alături de AUR". USR a adoptat o poziție similară. UDMR a anunțat că nu va susține moțiunea și exclude participarea într-un executiv susținut de AUR.

Aritmetica votului: margini extrem de înguste

Moțiunea a fost semnată de 254 de parlamentari. Pentru ca Guvernul să cadă, este nevoie de cel puțin 233 de voturi din totalul de 463 de parlamentari.

Problema pentru inițiatori: semnătura nu echivalează cu votul. Votul este secret, cu bile, și se desfășoară marți, 5 mai, de la ora 11:00.

PSD și AUR adună împreună 156 de aleși la Camera Deputaților și 64 la Senat, ceea ce înseamnă un total de 220 de voturi — cu 13 sub pragul de 233 necesar pentru demiterea Guvernului. Prin urmare, fiecare parlamentar din afara celor două partide contează.

Defecțiunile: cine se retrage și de ce

Parlamentarii fostului POT, acum partidul UNIT

Primii care au anunțat că nu vor vota moțiunea, deși o semnaseră, au fost parlamentarii aleși pe listele POT care s-au rupt de formațiune și au pus bazele partidului UNIT. Aceștia au transmis că nu o vor vota deoarece nu vine cu soluții la criza politică.

Deputatul Andrei Csillag, unul dintre cei plecați din POT, a postat pe Facebook: „Nu girăm jocurile PSD–AUR. Nu votăm o moțiune fără soluții!" Alți cinci aleși ai noului partid au comunicat același lucru. Declarațiile au venit în contextul în care o deputată neafiliată care semnase moțiunea, dar era încă nehotărâtă, a acuzat presiuni din ambele tabere, descriind metode clasice de intimidare — inclusiv amenințări cu apariții negative în presă.

Senatorul PACE Liviu Fodoca

Din tabăra pro-moțiune s-a retras și senatorul PACE Liviu Fodoca, care a scris duminică seară pe Facebook: „Nu sunt și nu voi fi niciodată instrumentul politic al PSD și nu voi susține, prin vot, încercările de salvare politică ale unui sistem corupt care a distrus România".

Reacția PSD a venit imediat: organizația județeană PSD Sălaj, circumscripția din care a fost ales Fodoca, l-a acuzat că, după ce a semnat moțiunea, acum susține exact măsurile care au adus România „într-o situație dificilă, resimțită zilnic de fiecare român".

Mișcările de personal: plecări din PSD, aderări la PSD

Plecările

Prima plecare din PSD a venit din partea senatoarei Victoria Stoiciu, care nu a fost de acord cu înțelegerea dintre social-democrați și AUR. Ulterior, deputatul PSD Alexandrin Moiseev a demisionat din partid și a trecut la grupul parlamentar al PNL, anunțând conducerea Camerei Deputaților, luni, că și-a înregistrat demisia din grupul PSD începând cu 29 aprilie.

Aderările

Pentru a compensa pierderile, PSD a cooptat-o pe deputata neafiliată Plopeanu Rodica, aleasă pe listele SOS România, care a informat Biroul Permanent al Camerei Deputaților, luni, că se înscrie în grupul PSD. SOS România este un partid cu poziții naționalist-suveraniste, ceea ce face migrarea spre PSD mai puțin surprinzătoare ideologic, dar semnificativă politic.

Grupul minorităților: 17 voturi la liber

Un factor-cheie în ecuația finală este grupul minorităților naționale din Parlament. Grupul are în total 17 voturi, iar conducerea sa nu a impus o direcție privind moțiunea — votul va fi „la liber", potrivit surselor politice consultate de Digi24. Opinia este împărțită în interior: unii susțin Guvernul Bolojan, alții nu.

Campania de convingere: la nivel de premier

PNL a stabilit o strategie clară pentru această săptămână: reprezentanții partidului au purtat discuții individuale cu fiecare parlamentar indecis, inclusiv premierul Ilie Bolojan personal.

Pe același front, vicepremierul Oana Gheorghiu a trimis fiecărui parlamentar un e-mail cu raportul privind listarea la bursă a companiilor de stat, însoțit de un apel explicit: „Am convingerea că veți lua această decizie nu pentru beneficiul unui șef de partid, ci pentru cele 19 milioane de români."

Strada: sute de persoane în Piața Victoriei

Cu două zile înainte de vot, sute de persoane s-au strâns duminică seară în Piața Victoriei din București pentru a-și arăta susținerea față de premierul Ilie Bolojan. Manifestații similare au avut loc și în alte orașe, inclusiv în Oradea, unde primarul Florin Birta a declarat că s-au adunat peste 4.000 de persoane. Premierul Bolojan le-a mulțumit public celor ieșiți în stradă.

Ce urmează

Votul are loc marți, 5 mai, de la ora 11:00, în plenul reunit al Parlamentului. Este un vot secret, cu bile. Dacă moțiunea trece, Guvernul Bolojan este demis; dacă eșuează, același text nu mai poate fi redepus în aceeași sesiune parlamentară.

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a formulat deja poziția PNL în scenariul căderii Guvernului: dacă moțiunea trece, PSD și AUR să formeze singuri o majoritate și un cabinet — PNL rămâne în opoziție cu Bolojan. Președintele Nicușor Dan a anticipat că, indiferent de rezultat, urmează „o săptămână sau două de incertitudine" și că discuțiile vor fi dificile în oricare dintre situații.

Ceea ce este cert: România intră în dimineața de 5 mai cu un Guvern a cărui supraviețuire se decide la diferența de câteva bile albe.