Cotroceniul angajează lobby la Washington: contract de până la 565.000 de dolari pe lună cu Eversheds Sutherland, o premieră pentru Administrația Prezidențială

Administrația Prezidențială a anunțat luni că a semnat un contract de consultanță strategică și asistență în relațiile cu Guvernul și Congresul Statelor Unite ale Americii cu firma americană Eversheds Sutherland (US) LLP. Contractul are o durată inițială de șase luni și stabilește un plafon maxim de remunerare de 565.000 de dolari pe lună, în funcție de serviciile și livrabilele furnizate — adică o valoare totală de până la 3,39 milioane de dolari din fonduri publice românești, pentru o jumătate de an de lobby la Washington. Este o premieră absolută pentru Administrația Prezidențială a României.

Ce cumpără România cu 565.000 de dolari pe lună

Potrivit comunicatului oficial al Cotrocenilor, obiectivele contractului acoperă un spectru larg de interese strategice: creșterea capacității de apărare și descurajare a României; atragerea de investiții americane cu impact semnificativ; integrarea României în structuri internaționale importante — printre care, în mod explicit, aderarea la OCDE, unde Bucureștiul are nevoie de votul Statelor Unite; libera circulație a cetățenilor români pe teritoriul american; și combaterea traficului de persoane și a criminalității transnaționale.

Administrația Prezidențială descrie angajamentul ca un „obiectiv de interes național, asumat la nivel instituțional și susținut prin consens politic de forțele democratice pro-occidentale din România", precizând că a fost încheiat pe temeiul unui acord explicit asumat de liderii partidelor parlamentare pro-occidentale și „în conformitate cu atribuțiile constituționale ale Președintelui în domeniul politicii externe și al securității naționale."

Cine este Eversheds Sutherland

Firma contractată, Eversheds Sutherland (US) LLP, este subsidiara americană a rețelei globale de avocatură și consultanță Eversheds Sutherland — una dintre cele mai mari firme din lume în domeniu, cu peste 3.000 de avocați și 4.000 de angajați distribuiți în 74 de birouri din Africa, Asia, Europa, Orientul Mijlociu și SUA. În Statele Unite operează prin 10 birouri și peste 430 de avocați, inclusiv la Washington D.C. Firma este înregistrată în SUA și pentru activități de lobby, firmele de lobby din SUA care reprezintă interese străine fiind obligate prin lege să se înregistreze la Departamentul de Justiție în baza Foreign Agents Registration Act (FARA).

Compania a raportat venituri brute de 503 milioane de dolari în 2025, în creștere cu 9,2% față de 2024. Partenerii executivi globali sunt Keith Froud și Lino Mendiola III.

Eversheds Sutherland nu este un nume nou în relația cu interesele românești de la Washington. Firma a mai reprezentat anterior Inițiativa de Dezvoltare Strategică Romano-Americană, pentru care a declarat plăți de 900.000 de dolari în ultimele luni ale lui 2025, potrivit datelor disponibile public în registrele FARA.

Conexiunea românească: biroul București, Mihai Guia și istoria firmei

În România, Eversheds Sutherland operează prin biroul local constituit după ce rețeaua globală a absorbit societatea de avocatură Lina & Guia. Managing Partner al biroului din România este avocatul Mihai Guia, care coordonează și activitatea regională în calitate de Head of Central Eastern Europe Group al rețelei globale. Ceilalți parteneri ai biroului sunt Cristian Guia, Cristian Lina, Oana Paliță (Dobre), Luminița Popa, Alexandra Sulea, Sorin Susnea și Elena Teletin.

Prezența firmei în România și legăturile deja existente cu interese strategice românești ridică întrebări — până acum fără răspuns oficial — cu privire la criteriile de selecție ale companiei pentru acest contract și dacă procesul a urmat o procedură competitivă sau a fost o negociere directă. Administrația Prezidențială nu a oferit detalii suplimentare pe niciunul dintre aceste aspecte.

Contextul geopolitic: de ce acum și de ce atât

Contractul apare într-un moment de redefinire profundă a relației transatlantice. Sub administrația Trump, revenit la Casa Albă în ianuarie 2025, mai multe state europene — inclusiv aliați NATO tradiționali — au constatat că accesul diplomatic clasic la Washington nu mai funcționează cu aceeași fluiditate. Mecanismele informale de relație bilaterală au cedat parțial teren în fața unui Washington mai tranzacțional, mai puțin ideologic legat de parteneriatul euroatlantic ca dat implicit.

România are o miză directă și urgentă: summitul B9 (Flancul Estic NATO), găzduit la București, a trebuit să se desfășoare fără prezența directă a lui Trump — care a delegat un înlocuitor — după ce Nicușor Dan a publicat o fotografie care a creat o controversă diplomatică. Relația bilaterală, deși formal solidă în plan instituțional și militar, a arătat fisuri în plan politic și de comunicare față de Casa Albă.

Dincolo de dinamica imediată, România are pe agenda cu Washingtonul mai multe dosare structurale deschise: negocierile privind prelungirea acordului bilateral de apărare, perspectiva scutirii de vize pentru cetățenii români călătorind în SUA — un dosar blocat de ani —, aderarea la OCDE pentru care votul american este esențial, și poziționarea sa ca partener preferat pentru investiții americane în industria de apărare și energie.

Logica contractului, în acești termeni, este recognoscibilă: în Washington, accesul la decidenți nu se obține prin cereri formale transmise pe canale diplomatice, ci prin rețele, reputație și prezență. O firmă cu acces direct pe Capitol Hill și la administrație poate deschide uși pe care ambasadorul le bate în zadar luni de zile.

Întrebările care rămân fără răspuns

Ceea ce lipsește din comunicatul oficial este orice explicație privind modul în care a fost selectată firma, dacă au existat oferte concurente, cine a luat decizia internă și care este mecanismul de monitorizare a livrabilelor față de suma plătită. Plafonul de 565.000 de dolari pe lună nu este obligatoriu de atins lunar — suma finală depinde de serviciile efectiv prestate — dar absența unui detaliu privind criteriile de performanță sau a unui mecanism de raportare publică lasă contractul expus criticilor privind lipsa de transparență în utilizarea fondurilor publice.

Opoziția — în frunte cu AUR, dar și cu voci din PSD — a catalogat deja contractul drept „risipă" și a solicitat clarificări privind procedura de atribuire. Răspunsurile oficiale întârzie.

România nu este prima țară din regiune care apelează la o astfel de firmă. Polonia, Ungaria și statele baltice au contracte similare de reprezentare la Washington de mai mulți ani. Diferența este că, în cazul României, acesta este primul contract de acest tip asumat public de Administrația Prezidențială — nu de Guvern sau de o entitate privată —, ceea ce îl transformă dintr-un instrument diplomatic uzual într-un gest politic explicit, cu toate riscurile și oportunitățile asociate.