“Strambele” sistemului lovesc din nou in cetateni!

Un document intern al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), obținut și publicat exclusiv de Gândul pe 16 martie 2026, reaprinde controversa privind repatrierea Irinei Ponta, fiica minoră a fostului premier Victor Ponta, din Emiratele Arabe Unite, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Lista pasagerilor transmisă de Consulatul României din Dubai către centrala MAE include numele „Irina Octavia Ponta” printre cei programați pentru zborul de repatriere Oman–București din 6 martie 2026, contrazicând afirmațiile oficiale repetate ale instituției că minora nu figura în nicio evidență consulară sau listă operațională.

Scandalul a izbucnit la începutul lunii martie, când Victor Ponta a acuzat public ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu (USR), că a intervenit personal pentru a bloca îmbarcarea fiicei sale. Potrivit declarațiilor lui Ponta la emisiunea „Marius Tucă Show” și în postări pe Facebook, Oana Țoiu ar fi sunat consulul general din Dubai chiar înainte ca Irina să urce în autocarul care transporta minori spre Oman (unde urma să decoleze avionul), cerând explicit excluderea ei. Motivul invocat, conform fostului premier, ar fi fost că prezența unei persoane cu numele „Ponta” reprezenta o „vulnerabilitate de imagine” pentru ministră. Ponta a calificat intervenția drept „abuz în serviciu” și a anunțat depunerea unei plângeri penale la DNA.

Mama Irinei, Daciana Sârbu, a confirmat acuzațiile într-o intervenție emoționantă la Antena 3 CNN, afirmând că fiica sa a fost singurul copil abandonat în Dubai după ce a fost scoasă din grup. „Mi s-a spus că este o vulnerabilitate de imagine și nu se poate urca în acel avion”, a declarat Sârbu, adăugând că va formula și ea plângere penală împotriva ministrei.

Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a negat categoric orice prezență a numelui pe liste oficiale. „Doamna de care vorbiți nu apare în evidențele consulare, deci nu apare în sistemul gestionat de MAE pentru gestionarea acestor situații de criză”, a afirmat Țărnea într-o intervenție la Antena 3. El a exclus posibilitatea modificării datelor în sistem, calificând orice sugestie în acest sens drept „acuzație penală”.

Ministra Oana Țoiu, audiată pe 11 martie 2026 în Comisia de Politică Externă a Camerei Deputaților, a oferit o explicație diferită: a invocat o „eroare regretabilă” cauzată de o „comunicare paralelă” față de canalele oficiale. Potrivit ei, un membru al personalului consular din Dubai ar fi purtat o conversație separată, neînregistrată formal, ceea ce a dus la venirea minorei la consulat în afara programărilor raportate centralei. „Nu aveam în nicio bază de date cazul unui minor neînsoțit”, a precizat Țoiu, subliniind că prioritățile de evacuare erau stabilite strict pe criterii de vulnerabilitate: grupuri de copii mici, cazuri medicale urgente și minori neînsoțiți înregistrați oficial. Ea a respins orice intervenție bazată pe apartenență politică, declarând: „Sunt mamă și înțeleg, dar nu putem face ierarhii după numele părinților”.

Zborul din 6 martie, organizat prin Mecanismul European de Protecție Civilă pe ruta Oman–București, a transportat 127 de români, dintre care 95 minori. Surse citate de presă au semnalat că la bord s-ar fi aflat și persoane care nu îndeplineau strict criteriile prioritare, inclusiv cupluri de îndrăgostiți, ceea ce a amplificat percepția de inechitate.

Irina Ponta, în vârstă de 17 ani, se afla în Emirate pentru un program educațional la New York University Abu Dhabi (nu în vacanță, după cum a precizat Ponta). Familia a anunțat consulatul român imediat după escaladarea conflictului SUA–Israel–Iran, solicitând asistență pentru repatriere. Minora a fost chemată oficial la consulat din Dubai, dar a fost lăsată în urmă în ultimul moment. Ea a ajuns în România ulterior, pe o cursă comercială separată, în dimineața de 7 martie 2026.

Publicarea documentului de către Gândul ridică întrebări serioase privind transparența și coerența comunicării MAE. Dacă lista transmisă de consulat includea numele Irinei Ponta, de ce autoritățile centrale au negat constant prezența ei în sistem? MAE nu a comentat public documentul la data de 17 martie 2026, iar ancheta parlamentară și eventualele verificări penale rămân în curs.

Ceea ce Victor Ponta descrie ca intervenție personală a Oanei Țoiu – telefonul prin care ar fi cerut explicit excluderea minorei doar pentru că purta numele „Ponta” – reprezintă, în esență, o formă inversată și la fel de gravă de abuz de putere: nu favorizarea cuiva apropiat, ci pedepsirea unui copil nevinovat pentru „păcatele” politice ale părinților săi. Indiferent de trecutul controversat al lui Victor Ponta sau de percepțiile publice asupra familiei sale, Irina Ponta era, la acel moment, un minor român blocat într-o zonă de conflict armat, expus riscurilor reale ale escaladării războiului din Orientul Mijlociu. Refuzul îmbarcării pe motiv de „vulnerabilitate de imagine” pentru ministră transformă o operațiune de protecție consulară – care ar fi trebuit să fie strict umanitară și nediscriminatorie – într-un act de vendetă politică meschină, demonstrând o lipsă de empatie și o nesimțire profundă față de obligația elementară a statului de a-și proteja cetățenii minori aflați în pericol, indiferent de numele de familie pe care îl poartă.