A cincea lună consecutivă cu inflație aproape de 10%: vacanțele, facturile și coșul zilnic devin tot mai scumpe pentru români

București, 15 ianuarie 2026 – Pentru a cincea lună la rând, inflația anuală în România a rămas aproape de pragul de 10%, ajungând în decembrie 2025 la 9,7%, potrivit datelor finale publicate de Institutul Național de Statistică (INS). De la august 2025 încoace – când a explodat la 9,9% după eliminarea plafonării la energie electrică –, rata anuală a oscilat între 9,7% și 9,9%, fără să coboare sub acest nivel. Pentru milioane de români, asta înseamnă că prețurile au crescut cu aproape 10% față de aceeași lună din 2024, iar puterea de cumpărare continuă să se erodeze.

Impactul este resimțit zilnic, în special în domeniile esențiale pentru familii și tineri: vacanțe, utilități, mâncare și servicii. Iată cum se traduce această inflație persistentă în buzunarele românilor.

Vacanțele și ieșirile în oraș – tot mai scumpe Biletele de avion au crescut cu 18% față de anul trecut, iar pachetele turistice interne și externe au urmat aceeași traiectorie. Un sejur de Paște sau Revelion în țară costă cu 15–20% mai mult decât în 2024, iar o escapadă în Grecia sau Turcia devine vizibil mai greu de accesat pentru familiile cu venit mediu. Serviciile de transport aerian și terestru (inclusiv trenurile și autocarele) au urcat cu 24,4% și, respectiv, 18%, ceea ce face ca orice deplasare – fie pentru muncă, studii sau relaxare – să lovească mai tare în buget. Pentru tineri și studenți, o ieșire în oraș cu prietenii (băuturi, mâncare în restaurant, bilete la film sau concert) a devenit o cheltuială lunar mai mare cu 12–15%.

Facturile la energie și încălzire – șocul continuă După eliminarea plafonării la electricitate în iulie 2025, prețurile la energie electrică au explodat cu peste 60% față de anul anterior. Chiar dacă prețurile au stabilizat ușor în ultimele luni, facturile medii lunare pentru o familie cu doi copii au rămas cu 40–50% mai mari decât în 2024. Energia termică a urcat cu 18,8%, iar gazele naturale – deși plafonate până în martie 2026 – au început să se simtă în costurile de producție ale alimentelor și serviciilor. Mulți români au fost nevoiți să reducă consumul sau să taie din alte cheltuieli pentru a acoperi aceste creșteri.

Coșul zilnic: unele alimente mai ieftine, dar altele lovesc puternic Alimentele de bază au crescut în medie cu 7,75%, dar variațiile sunt mari. Cafeaua, cacaoa și băuturile energizante au urcat cu aproape 25%, fructele proaspete cu peste 15%, iar dulciurile și mierea cu 14%. Carne de vită, lapte și ouă au adăugat 10–12% la cheltuielile săptămânale. Pe de altă parte, cartofii au scăzut cu 11%, fasolea boabe și leguminoasele cu 4%, iar făina și zahărul cu aproximativ 1%. Aceste ieftiniri oferă un mic respiro, dar nu compensează creșterile masive la energie și servicii, care se regăsesc indirect în prețul produselor procesate și al mesei în oraș.

Cum afectează asta viețile românilor Pentru un salariat cu venit mediu (aproximativ 4.500–5.500 lei net), aceste creșteri înseamnă că aceeași sumă cumpără cu 9–10% mai puțin decât anul trecut. Mulți români au raportat că amână achiziții majore (mașină, electrocasnice, renovări), reduc vacanțele sau le înlocuiesc cu ieșiri scurte în țară, și taie din cheltuielile discreționare (cină în oraș, abonamente la sală, cadouri). Tinerii și familiile cu copii resimt cel mai acut presiunea: chiria și utilitățile consumă o pondere tot mai mare din venit, iar economisirea pentru un apartament sau o mașină devine și mai dificilă.

Banca Națională a României estimează o scădere graduală a inflației în 2026 (spre 3,7% la finalul anului), dar doar dacă nu apar noi șocuri energetice sau fiscale. Până atunci, realitatea pentru majoritatea românilor rămâne aceeași: prețurile continuă să crească mai repede decât salariile, iar a cincea lună consecutivă cu inflație aproape de 10% transformă bugetele familiale într-un exercițiu permanent de ajustare și compromisuri.

Datele INS și prognozele BNR confirmă tendința; pentru detalii suplimentare, consultați comunicatele oficiale ale instituțiilor.