Militarii și polițiștii acceptă stimulente financiare pentru a rămâne în sistem, dar resping creșterea accelerată a vârstei de pensionare

Reprezentanții militarilor și polițiștilor și-au exprimat disponibilitatea de a accepta stimulente financiare pentru a-și prelungi activitatea după împlinirea condițiilor de pensionare, însă se opun ferm oricărei accelerări bruște a vârstei standard de pensionare. Poziția vine în contextul intențiilor anunțate de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan de a continua reforma pensiilor de serviciu, după ce Curtea Constituțională a validat recent modificările la pensiile magistraților.

Pensiile militare și de poliție reprezintă o povară semnificativă pentru bugetul de stat: plățile anuale depășesc 14 miliarde de lei pentru peste 200.000 de beneficiari din Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și alte structuri de siguranță națională. Deficitul de personal agravează situația – în MAI, acoperirea schemei de 146.000 de posturi este de aproximativ 78% (deficit de 22%), iar în Armată doar 61% din efectivele necesare sunt ocupate, România având nevoie de cel puțin 100.000 de cadre active pentru asigurarea apărării naționale.

Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că „privilegiile nejustificate nu-și au locul într-un sistem public” și că pensionarea la vârste de 50-52 de ani nu mai este sustenabilă. El a anunțat că în luna martie 2026 va fi prezentat un proiect de lege pentru continuarea corecțiilor, inclusiv creșterea etapizată a vârstei standard de pensionare. Conform Legii nr. 223/2015 (actualizată), vârsta standard actuală (în februarie 2026) este de aproximativ 58 de ani și 9 luni, urmând să crească progresiv până la 65 de ani în 2035 (conform eșalonării stabilite prin Legea nr. 282/2023: +1 an anual începând cu 2031). Guvernul explorează accelerarea acestui calendar, cu măsuri tranzitorii care să nu afecteze drepturile celor care îndeplinesc deja condițiile de pensionare.

Ca alternativă la creșterea obligatorie a vârstei, MApN analizează acordarea unui stimulent de 10% la salariu pentru militarii care aleg să rămână în sistem după împlinirea stagiului minim și a vârstei de pensionare. Măsura ar putea fi extinsă și la MAI. Liderii sindicali acceptă principiul stimulentelor, dar insistă ca acestea să fie voluntare, permanente și progresive, pentru a evita un exod masiv de personal.

Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Europol, a subliniat că speranța de viață medie a polițiștilor după pensionare este extrem de redusă – circa 11-12 ani –, iar mulți rămân deja voluntar 5 ani peste condițiile legale: „Este imposibil să impui o creștere rapidă; cifrele vorbesc de la sine.”

Vasile Zelca, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor (SNPPC), a propus un sistem escaladat: „De exemplu, 3% în primul an, încă 3% în al doilea, încă 3% în al treilea – o progresie care să motiveze omul să rămână.”

Horațiu Raicu, secretar general al Blocului Național Sindical, a avertizat asupra riscurilor de inechități salariale interne și litigii: „Stimulentele pot fi un instrument de management al resurselor umane, dar doar integrate într-o reformă coerentă a pensiilor ocupaționale. Trebuie să ținem cont de condițiile dure de muncă – un polițist rutier petrece aproape 20 de ani pe stradă.”

Sindicatele avertizează că modificări bruște ar putea accelera valul de pensionări anticipate, agravând deficitul de personal deja critic. Ei cer consultare reală și menținerea echilibrului între sustenabilitatea bugetară și capacitatea operațională a structurilor de apărare și ordine publică.

Contextul reformei pensiilor speciale rămâne tensionat: după validarea CCR a legii pensiilor magistraților (care a introdus ajustări la calcul și vârstă), Executivul extinde abordarea la alte categorii. Premierul Bolojan subliniază necesitatea alinierii la realitățile demografice și bugetare, în condițiile în care generațiile tinere sunt mai mici numeric și înlocuirea pensionarilor devine dificilă. Totuși, oficialii MAI și MApN au precizat recent că nu există încă proiecte concrete de modificare legislativă, discuțiile fiind la nivel de principiu și vizând perioade de tranziție lungi.

Situația subliniază provocările sistemului românesc de pensii de serviciu: echilibrarea sustenabilității financiare cu retenția personalului calificat în domenii critice pentru securitatea națională. Orice reformă va necesita un echilibru atent între stimulente atractive și ajustări graduale, pentru a evita destabilizarea instituțiilor esențiale.