ÎCCJ dă în judecată Guvernul și cere amendarea personală a premierului, după ce Parlamentul a tăiat banii câștigați în instanță de magistrați

Înalta Curte de Casație și Justiție a depus luni, 30 martie, cererea de chemare în judecată împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor, cerând Curții de Apel București să îi oblige pe aceștia să aloce fondurile necesare plății salariilor restante ale magistraților — drepturi stabilite definitiv prin hotărâri judecătorești. Instanța supremă cere totodată aplicarea unei amenzi personale de 20% din salariul minim brut pe economie pe fiecare zi de întârziere în sarcina premierului Ilie Bolojan și a ministrului Finanțelor. Conflictul este fără precedent în istoria recentă a relației dintre puterea judecătorească și executiv din România.

Ce s-a întâmplat: cum au dispărut aproape 2 miliarde de lei din bugetul ÎCCJ

Originea litigiului se află în dezbaterile parlamentare pe Legea Bugetului de stat pentru 2026. Proiectul de buget transmis de Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de circa 50% față de anul precedent, fonduri destinate achitării unor drepturi salariale restante ale magistraților, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

În cursul dezbaterilor din Parlament, coaliția de guvernare a operat însă o redistribuire masivă. Aproximativ 2 miliarde de lei din bugetul inițial alocat ÎCCJ pentru plata acestor salarii restante au fost redirecționați: 1,1 miliarde de lei au fost alocați pentru ajutoare destinate pensionarilor și persoanelor vulnerabile — un amendament susținut insistent de PSD — iar alte 770 de milioane de lei au fost direcționate către finanțarea proiectelor derulate de autoritățile locale.

Ce a făcut ÎCCJ: de la avertisment la acțiune în instanță

Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, a reacționat în trepte. Pe 27 martie, ÎCCJ a depus o plângere prealabilă la Guvern și la Ministerul Finanțelor — prima etapă obligatorie înainte de sesizarea instanței de contencios administrativ.

Guvernul nu a răspuns favorabil. La 30 martie 2026, Înalta Curte a introdus la Curtea de Apel București — Secția de contencios administrativ și fiscal — o acțiune împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor, prin care solicită obligarea acestora la punerea la dispoziție a fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii și scadente în anul 2026.

Documentul complet a fost publicat pe site-ul ÎCCJ și poate fi accesat la adresa iccj.ro.

Ce solicită concret ÎCCJ în fața instanței

În cererea de chemare în judecată, ÎCCJ solicită instanței să dispună: obligarea Guvernului și a Ministerului Finanțelor la punerea la dispoziția instanței supreme a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii și scadente în 2026; emiterea actelor administrative și efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea și alocarea integrală a sumelor solicitate, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul.

Pe lângă obligarea la plată, ÎCCJ a mai solicitat stabilirea unui termen de executare de maximum 10 zile și aplicarea amenzii prevăzute de Legea nr. 554/2004, în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, respectiv ministrul Finanțelor și prim-ministrul României.

În plus, instanța cere aplicarea penalităților de 2% pentru fiecare zi de întârziere.

Argumentul juridic al ÎCCJ: statul își ignoră propriile ordonanțe

ÎCCJ a arătat că, potrivit art. XVIII din OUG nr. 52/2025, sumele în cauză trebuiau plătite în 2026, aceasta fiind o prevedere imperativă, neabrogată și, prin urmare, obligatorie. Legea bugetului pe 2026 nu a inclus nici măcar sumele deja re-eșalonate pentru care OUG prevedea expres că se plătesc în 2026.

ICCJ susține că „statul, ca debitor al acestor sume, reprezentat prin Ministerul Finanțelor și prin Guvern, nu are un drept de opțiune de a include sau nu aceste sume în bugetul anului 2026, ci era obligat să o facă chiar în temeiul propriilor Ordonanțe de Urgență de reeeșalonare succesivă și de amânare."

Instanța supremă merge mai departe, invocând principii constituționale fundamentale: prin refuzul nejustificat, este afectat dreptul de proprietate al tuturor judecătorilor care sunt în posesia unor titluri executorii neplătite de mai bine de 10 ani și sunt încălcate principiile constituționale care constituie pilonii de construcție ai statului de drept.

Contextul mai larg: 20.000 de procese și 2 miliarde de euro în restanțe

Pentru a înțelege amploarea acestui conflict, este necesară o privire retrospectivă. În 2023, instanța supremă, condusă la acea vreme de Corina Corbu, și Parchetul General, condus de Alex Florența, au decis să crească salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii luate de instanțele judecătorești. Decizia de majorare se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.

Statul trebuie să le plătească magistraților 2 miliarde de euro, cu titlu de restanțe salariale, în urma valului de procese din ultimii ani, banii fiind plătiți în tranșe. Premierul Ilie Bolojan însuși recunoștea că în ultimii ani au existat peste 20.000 de acțiuni în instanță declanșate de magistrați pentru drepturi salariale, din cauza unei legi a salarizării pe care o descria ca „neclară, interpretabilă."

Suma de circa 2 miliarde de lei blocată în 2026 reprezintă o tranșă dintr-o datorie totală mult mai mare a statului față de corpul magistraților.

Poziția ÎCCJ: „Hotărârile judecătorești nu sunt facultative"

Limbajul folosit de Înalta Curte în documentele publice a fost neobișnuit de ferm. Instanța supremă a transmis: „Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora, pentru că legea nu este opțională."

ICCJ a avertizat că această evoluție reflectă o practică ce ridică semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept și că executarea hotărârilor judecătorești nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar.

Ce urmează

Cererea a fost depusă la Curtea de Apel București — Secția de contencios administrativ și fiscal. Aceasta va stabili un termen de judecată. Dacă instanța va admite cererea ÎCCJ, prim-ministrul și ministrul Finanțelor ar putea fi amendați personal, câte 20% din salariul minim brut (în prezent 4.050 lei brut) pentru fiecare zi în care sumele nu sunt alocate — o sancțiune directă și fără precedent asupra unor membri ai executivului în exercițiu.

Conflictul instituțional deschis dintre puterea judecătorească și executiv, în plină perioadă de austeritate bugetară, ridică întrebări profunde despre echilibrul puterilor în stat și despre capacitatea Guvernului Bolojan de a gestiona simultan presiunile fiscale, sociale și acum și judiciare.