Tribunalul București a ridicat definitiv controlul judiciar al lui Călin Georgescu în dosarul de propagandă legionară. Procesul pe fond continuă

Tribunalul București a decis vineri, 3 aprilie 2026, revocarea definitivă a măsurii controlului judiciar impuse lui Călin Georgescu în dosarul în care este acuzat de propagandă legionară. Decizia, pronunțată prin Hotărârea 488/2026, admite contestația depusă de Georgescu împotriva unei încheieri a Judecătoriei Sectorului 1 din 26 martie. Ridicarea măsurii preventive nu pune capăt procesului penal — judecata pe fond continuă, iar Georgescu rămâne în același timp inculpat într-un al doilea dosar, privind tentativa de răsturnare a ordinii constituționale.

Ce înseamnă, concret, această decizie

Controlul judiciar fusese impus lui Călin Georgescu pe 26 februarie 2025 și a durat, prin urmare, mai bine de un an. Printre obligațiile care îi fuseseră impuse prin această măsură se numărau: interdicția de a părăsi România, obligația de a informa autoritățile cu privire la orice schimbare a locuinței, prezentarea săptămânală la o secție de poliție din Buftea și interdicția de a crea sau utiliza conturi pe platformele de socializare pentru a posta conținut cu caracter legionar, antisemit, fascist sau xenofob.

Ridicarea controlului judiciar nu echivalează cu achitarea sau cu scoaterea de sub urmărire penală. Georgescu rămâne inculpat, iar procesul pe fond în dosarul de propagandă legionară urmează să continue. Următorul termen este stabilit pentru 28 aprilie 2026, la Judecătoria Sectorului 1.

Dosarul de propagandă legionară — ce îl acuză procurorii

Călin Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de Parchetul General, pentru două categorii de acuzații în formă continuată, vizând o perioadă de cinci ani: promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, respectiv promovarea de idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe. Rechizitoriul identifică cinci acte materiale distincte, comise între 16 iunie 2020 și 16 mai 2025.

Potrivit documentelor de acuzare consultate de presă, scopul urmărit de Georgescu prin ieșirile sale publice din această perioadă era de a produce o schimbare de percepție față de mișcarea legionară, printr-o tentativă de „normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii." Procurorii susțin că Georgescu a făcut afirmații elogioase repetate la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța.

Un moment invocat în mod expres în rechizitoriu este discursul din 2 octombrie 2021, din Piața Universității din București, unde Georgescu — în contextul protestelor împotriva restricțiilor pandemice — a reprodus nu doar cuvintele, ci și gesturile și tonul lui Ion Antonescu dintr-un discurs al marii adunări legionare din 6 octombrie 1940, efectuând și salutul legionar în fața mulțimii. Antonescu a fost condamnat definitiv pentru crime de război și executat în 1946.

Procurorii mai susțin că „cercul personal al inculpatului include indivizi cunoscuți cu preocupări antidemocratice, susținători și promotori ai ideilor fasciste, legionare, xenofobe și negaționiste", invocând în special apropierea față de Marian Motocu — trimis și el în judecată pentru propagandă legionară și incitare la ură. Pe telefonul lui Motocu au fost găsite înregistrări video cu Georgescu, iar în 2024, Motocu a contactat Ambasada Rusiei la București, cerând să vorbească cu fostul adjunct al atașatului militar rus.

Dosarul a trecut de camera preliminară în decembrie 2025 la Judecătoria Sectorului 1, decizie confirmată de Tribunalul București în februarie 2026, după un complet de divergență — doi din cei trei judecători ai completului s-au pronunțat pentru continuarea procesului pe fond.

Al doilea dosar — tentativa de lovitură de stat

Separat de cauza propagandei legionare, Călin Georgescu este judecat și într-un dosar mai grav, alături de mercenarul Horațiu Potra și zeci de apropiați ai acestuia, pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Și acest dosar a trecut de camera preliminară pe 2 aprilie 2026, printr-o decizie a Curții de Apel București, deși hotărârea poate fi încă contestată.

În contextul acestei anchete, procurorii au solicitat în iunie 2025 supravegherea lui Georgescu, invocând informații potrivit cărora acesta ar fi intenționat să părăsească România pentru a se sustrage investigației — unul dintre motivele inițiale ale instituirii controlului judiciar. Georgescu a negat aceste acuzații.

Contextul politic

Călin Georgescu a intrat în atenția publică în toamna anului 2024, când a câștigat surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale din România, cu un scor care a șocat establishment-ul politic și a declanșat o anchetă națională și internațională privind posibila manipulare a campaniei sale pe platforma TikTok. Curtea Constituțională a anulat ulterior primul tur al alegerilor, invocând perturbarea procesului democratic.

Controlul judiciar a fost impus în luna următoare acestor evenimente, pe 26 februarie 2025, ca urmare a deschiderii dosarelor penale. Decizia de vineri ridică restricțiile de mobilitate și de comunicare publică, dar nu modifică situația sa juridică fundamentală: Georgescu rămâne inculpat în ambele dosare, cu termene de judecată în curs.