Societate
15 ian. 2026
România primește undă verde pentru proiectele de apărare din programul SAFE: 16,68 miliarde de euro alocați, primii bani în martie – a doua cea mai mare sumă din UE
Timp de citire: 4 minute
București, 15 ianuarie 2026 – Peste 2.000 de persoane s-au adunat joi seară în Piața Universității pentru a protesta împotriva legii cunoscută public ca „Legea Vexler”], act normativ promulgat recent care vizează combaterea antisemitismului, xenofobiei, extremismului și promovării simbolurilor fasciste, legionare sau rasiste. Manifestația, organizată inițial de Partidul Acțiunea Conservatoare condus de eurodeputatul Claudiu Târziu și susținută activ de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a reunit participanți mobilizați de liderii George Simion și Claudiu Târziu, alături de alți parlamentari AUR.
Evenimentul a debutat în jurul orei 17:30, cu adunarea participanților în zona statuilor din Piața Universității. Numărul manifestanților a crescut rapid, estimările jandarmilor indicând peste 2.000 de persoane pe o suprafață de aproximativ 3.500 mp până la ora 18:20. Jandarmii au format un cordon de protecție și au restricționat circulația pe două benzi ale Bulevardului Regina Elisabeta pentru a gestiona fluxul.
Printre elementele observate s-au numărat interpretarea repetată a melodiei „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane” – poezie scrisă de Radu Gyr în închisoare și asociată istoric cu Mișcarea Legionară – interpretată de artiști precum Cedryk (cunoscut pentru versuri cu conținut antisemit) și o altă interpretă. Participanții au fluturat masiv steaguri ale României și ale Statelor Unite, au scandat lozinci precum „Libertate”, „Trăiască nația”, „Jos cenzura” și „Călin Georgescu președinte” – sloganuri care au necesitat intervenția moderatorilor de pe scenă pentru a reorienta atenția spre tema principală: abrogarea „Legii Vexler”.
Pe scenă au urcat succesiv Claudiu Târziu, George Simion și deputatul AUR Robert Alecu. Târziu a evitat însemnele de partid și a invocat figura lui Mihai Eminescu ca „român absolut”, acuzând „străinii care prădează România”, creșterea taxelor și impactul acordului Mercosur asupra agricultorilor români. Simion a declarat: „Suntem mulți, suntem uniți, suntem puternici. Suntem aici împotriva celor care au anulat alegerile”, adoptând un discurs dublu – condamnând orice formă de antisemitism (cu amenințarea excluderii membrilor AUR implicați în astfel de acțiuni) și criticând simultan orice formă de „anti-românism”.
Un panou amplasat pe scenă a enumerat personalități istorice românești acuzate de mesaje antisemite de-a lungul timpului: B.P. Hașdeu, Octavian Goga, Mircea Eliade, A.D. Xenopol, Ioan Slavici, Nicolae Păulescu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Iorga, Vasile Alecsandri și Mihai Eminescu. Deputatul Robert Alecu a adus un afiș similar în Parlament, adresat inițiatorului legii.
În mulțime s-au distribuit masiv flyere cu citate atribuite lui Călin Georgescu, fost candidat prezidențial cu discurs pro-rus. Atmosfera a fost descrisă ca tensionată și apăsătoare, cu sunet asurzitor de vuvuzele și multiple transmisiuni live de pe telefoane. Au fost amenajate tarabe pentru vânzarea de steaguri, vuvuzele și alte materiale de protest. Participanți au venit inclusiv din Arad, după cum indicau pancartele.
Un incident minor a fost raportat: o protestatară care plângea, fuma și ținea sub braț o sticlă învelită în plastic negru a fost extrasă din mulțime de reprezentanți AUR după ce un reporter a început să o filmeze.
Manifestația s-a desfășurat simultan cu un alt protest în Piața Victoriei, împotriva politicilor fiscale ale Guvernului, ambele fiind avizate de Comisia de Avizare a Primăriei Capitalei. Jandarmeria Capitalei a asigurat măsuri de ordine publică, fără incidente majore raportate până la ultimele actualizări (ora 18:27).
Context legislativ și politic
„Legea Vexler” – denumită după inițiatorul ei – completează cadrul legal existent (OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob) prin sancțiuni mai clare pentru promovarea cultului persoanelor condamnate pentru crime împotriva umanității sau crime de război, precum și pentru idei fasciste, legionare sau extremiste. Legea a fost promulgată recent de președintele Nicușor Dan și a stârnit reacții puternice în mediile naționaliste, fiind percepută de organizatori ca o limitare a libertății de exprimare și o „lege anti-românească”.
Protestul are loc în contextul polarizării politice post-electorale din 2025, cu AUR și Acțiunea Conservatoare (fostă componentă AUR, condusă de Târziu după despărțire) mobilizând susținători împotriva măsurilor percepute ca restrângătoare. Coincidența cu ziua de naștere a lui Mihai Eminescu (15 ianuarie) a fost invocată în discursuri pentru a sublinia „valorile culturale și identitare românești”.
Evenimentul a atras atenția presei internaționale prin prezența steagurilor SUA alături de simboluri și mesaje cu tentă legionară, ridicând întrebări privind consistența ideologică a participanților. Până la ora actuală (seara de 15 ianuarie 2026), manifestația a continuat pașnic, cu planuri de marș ulterior spre Ateneu pentru depunere de coroane la statuia lui Eminescu.