Parchetul General a percheziționat doi procurori din Constanța acuzați că l-au protejat pe fostul șef al Casei de Sănătate, condamnat pentru o mită de 6,3 milioane de euro

Este primul caz de anchetă penală privind fapte de corupție din magistratură de la instalarea procurorului general Cristina Chiriac. Cei doi vizați — Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță — apar de ani de zile în investigații de presă și în motivări judiciare cu formulări extrem de dure la adresa lor.

Miercuri, 13 mai 2026, procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (SUPC) au executat 13 mandate de percheziție domiciliară la Constanța, vizând mai multe persoane fizice și sedii ale unor instituții publice. Ancheta privește infracțiuni de trafic de influență și alte fapte de corupție, comise în perioada decembrie 2025 — mai 2026, potrivit comunicatului oficial al PÎCCJ.

Printre vizați se numără doi magistrați cu funcții de conducere în structurile de parchet constănțene: Gigi Valentin Ștefan, 54 de ani, fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, în prezent pensionat, și Teodor Niță, procuror în cadrul aceluiași parchet. Perchezițiile au avut loc atât la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, cât și la domiciliile celor doi, conform surselor judiciare citate de Digi24, G4Media și Mediafax.

Este primul caz de anchetă penală privind fapte de corupție în magistratură de la instalarea procurorului general al României, Cristina Chiriac — competența investigării magistraților revenind, prin lege, Parchetului General.

Cine sunt cei doi procurori și de ce sunt cunoscuți

Gigi Valentin Ștefan a condus, pe rând, toate structurile de parchet din Constanța, ajungând în vârful procuraturii din Dobrogea. Prin natura funcției, a fost mulți ani unul dintre cei mai influenți magistrați din regiune. Numele său apare într-o investigație Rise Project care a vizat legături de afaceri, decizii judiciare și evoluția patrimoniului familiei. Pe numele fostei sale soții figura, printre altele, o casă de 1.000 de metri pătrați pe malul lacului Siutghiol — teren provenit din retrocedările autorizate de Radu Mazăre, fostul primar al Constanței condamnat la 9 ani de închisoare tocmai pentru astfel de retrocedări ilegale. În august 2024, Secția pentru Procurori a CSM i-a respins propunerea de numire în funcția de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Teodor Niță a candidat în 2020 la conducerea DIICOT, a profesat atât ca judecător, cât și ca avocat înainte de a reveni în magistratură ca procuror, și s-a remarcat mai ales prin dosare de mediu, inclusiv legate de deșeurile din Portul Constanța.

Contextul judiciar: dosarul Lucian Duță și acuzațiile judecătoarelor

Numele celor doi circulă în spațiul public de cel puțin patru ani, legat de unul dintre cele mai mediatizate dosare de corupție din istoria recentă a sistemului de sănătate românesc: condamnarea definitivă a lui Lucian Duță, fost președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, la 6 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită — 6,3 milioane de euro primiți pentru implementarea cardului național de sănătate.

În motivarea condamnării definitive, judecătoarele Curții de Apel București Daniela Panioglu și Alina-Nadia Gulutanu au formulat acuzații extrem de grave la adresa celor doi procurori constănțeni. Judecătoarele au descris în detaliu cum Lucian Duță și-a schimbat domiciliul în Constanța, iar la doar două zile după aceea a depus un denunț împotriva martorilor cheie din propriul dosar — Radu Enache și Irina Socol — pentru a-i discredita și a se debarasa de probe esențiale ale acuzării. Procurorul Teodor Niță, susținut de superiorul său Gigi Valentin Ștefan, a preluat și instrumentat acel denunț în mod accelerat, dispunând în 12 zile lucrătoare deschiderea urmăririi penale împotriva martorilor respectivi.

Motivarea judecătoarelor a fost nemiloasă: acțiunea procurorului Niță, susținut de Ștefan, „a dobândit un vădit caracter penal, nu numai din punctul de vedere al îndeplinirii deliberat defectuoase a atribuțiilor de serviciu, dar și prin prisma ajutorului dat inculpatului pentru a îngreuna tragerea sa la răspundere penală." Formulări precum „aberații de drept și monstruozități juridice construite de procurorul de caz" au apărut în documentul oficial al instanței.

Reacția sistemului a venit rapid: Inspecția Judiciară a sesizat CSM împotriva judecătoarelor Panioglu și Gulutanu, acuzate de utilizarea unor expresii inadecvate și de exercitarea funcției cu rea-credință. Cele două au riscat — și inițial primit — excluderea din magistratură, decizie pe care au contestat-o și au câștigat-o în instanță în noiembrie 2023. Între timp, procurorii Niță și Ștefan au formulat la rândul lor plângere disciplinară la CSM împotriva judecătoarelor care îi acuzaseră.

Semnificația acțiunii de miercuri

Anchetarea penală a magistraților este, în sistemul juridic român, o operațiune rară și de impact instituțional major. Competența aparține exclusiv Parchetului General, care timp de ani a transmis răspunsuri standard sau declarase că nu există dosar deschis pe această temă. Miercuri, 13 mai 2026, SUPC a trecut la acțiune — 13 percheziții, fapte investigate din decembrie 2025, și o cercetare care acoperă traficul de influență alături de alte infracțiuni de corupție.

Niciuna dintre cele două persoane vizate nu a transmis o reacție publică la momentul publicării acestor informații. Ancheta este la stadiu de urmărire penală, nicio inculpare nefiind anunțată oficial până la această oră.