Zi decisivă pentru pensiile speciale ale magistraților. CCR se pronunță asupra celui de-al doilea proiect de reformă al Guvernului Bolojan

Curtea Constituțională a României se reunește duminică, 28 decembrie, începând cu ora 13:00, pentru a decide soarta legii care reformează sistemul de pensionare al magistraților. Este a doua oară când CCR analizează un proiect similar, după ce prima variantă a fost declarată neconstituțională în octombrie. Decizia va avea implicații majore atât pentru sistemul judiciar, cât și pentru accesarea fondurilor europene din PNRR.

Ședința de astăzi vine după ce Curtea Constituțională a amânat pe 10 decembrie luarea unei decizii, în urma unor dezbateri aprinse între judecători care au durat peste trei ore. Amânarea a fost hotărâtă într-un context extrem de sensibil, la doar o zi după publicarea documentarului Recorder "Justiție capturată", care a generat valuri de proteste și a acumulat aproape 5 milioane de vizualizări.

Context: A doua încercare de reformă după respingerea la CCR

Pe 2 decembrie, premierul Ilie Bolojan și-a asumat pentru a doua oară răspunderea în Parlament asupra unui proiect de lege care vizează modificarea sistemului de pensii al magistraților. Prima încercare s-a încheiat cu o decizie de neconstituționalitate a CCR pe 20 octombrie, pe motiv că Guvernul nu a așteptat avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de a-și asuma răspunderea.

Pentru cea de-a doua variantă, Executivul a respectat procedura constituțională și a obținut avizul CSM, care a fost însă negativ. Diferența majoră între cele două proiecte constă în prelungirea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani, celelalte prevederi rămânând practic identice.

Sesizarea Înaltei Curți: Discriminare și încălcarea independenței justiției

Pe 5 decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în unanimitate, cu 102 voturi din 102 judecători prezenți, să sesizeze CCR pentru verificarea constituționalității noii legi. Documentul de sesizare, extrem de detailat, invocă multiple încălcări ale Constituției și ale principiilor fundamentale ale statului de drept.

Magistrații de la Înalta Curte susțin că legea "încalcă independența justiției" și "elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați". Argumentația se concentrează pe mai multe aspecte critice ale actului normativ.

Caracterul necesar al urgenței este contestat de ÎCCJ, care arată că urgența invocată de Guvern nu a fost demonstrată sau a fost construită pe o realitate contrafactuală. Executivul a invocat condiționarea Jalonului 215 din PNRR, dar magistrații consideră că acest argument a fost "scoasă din context" și "neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană". Obiectul jalonului nu era stabilirea modalităților de pensionare, ci propunerea inițială privind supraimpozitarea pensiilor speciale.

Mai mult, invocarea condițiilor economice care necesită intervenția nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori și care să justifice urgența invocată.

Discriminarea evidentă între categoriile de pensii de serviciu reprezintă o altă acuzație gravă. Magistrații subliniază că legea creează o situație net defavorabilă magistraților, deși aceștia sunt singurii dintre beneficiarii de pensii speciale cu statut garantat constituțional.

La toate celelalte categorii profesionale care beneficiază de pensii de serviciu, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizațiile brute, în timp ce la magistrați este propus unul mult inferior. În plus, doar în cazul magistraților plafonarea este drastică, limitată la 70% din venitul net, în timp ce alte categorii beneficiază de condiții mai generoase.

ÎCCJ arată că discriminarea este nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului, mai ales în condițiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraților este minim raportat la totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu.

Legea anulează de facto pensiile de serviciu, susțin magistrații. Pentru cei care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, se creează o reducere până la anulare a caracterului pensiei de serviciu. Pentru generațiile viitoare, pensia de serviciu va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.

Un alt argument crucial este că legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului și ale CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției.

De asemenea, legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual, prin aceasta încălcându-se "principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR".

Claritatea și previzibilitatea actului normativ sunt compromise, susține ÎCCJ. Legea încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilității și predictibilității, utilizează termeni juridici inexistenți în fondul normativ și nedefiniți în conținutul actului legislativ curent, creând neclaritate și imprevizibilitate.

Magistrații oferă și exemple concrete: "Contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eșalonarea vârstei de pensionare, eșalonarea vechimii în muncă și eșalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistrații în funcție au o creștere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creștere bruscă la 60-64 de ani."

Ce prevede legea contestată

Proiectul de lege stabilește o reformă amplă a sistemului de pensii al magistraților, cu modificări care vor intra în vigoare eșalonat pe o perioadă de 15 ani.

Vârsta de pensionare va crește gradual prin raportare la vârsta standard din sistemul public de pensii. Până la 31 decembrie 2026, vârsta minimă de pensionare va fi de 49 de ani. Apoi, pentru fiecare nouă generație de magistrați, vârsta de pensionare va crește cu câte un an, până la atingerea vârstei de 65 de ani în 2042.

În prezent, magistrații se pot pensiona la vârste cuprinse între 48 și 50 de ani, în funcție de vechime. Perioada de tranziție de 15 ani reprezintă principala diferență față de prima variantă a legii, care prevedea doar 10 ani.

Vechimea în muncă necesară pentru pensionare va crește de la 25 de ani la 35 de ani. Important este că noua condiție se referă la vechimea totală în muncă, nu doar la vechimea în magistratură, cum era anterior. Această condiție va fi introdusă treptat, pe măsura intrării în vigoare a etapelor de reformă.

Cuantumul pensiei va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială, realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Acest calcul este semnificativ diferit de sistemul actual.

Crucial este faptul că pensia netă este plafonată la maxim 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de pensionare. În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, ceea ce în practică face ca magistrații pensionari să aibă pensii cel puțin egale sau chiar superioare salariului net din activitate.

Bonificația de 1% și actualizarea pensiei de serviciu vor fi restricționate. Aceste prevederi se vor aplica doar persoanelor care au decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii.

Magistrații care aleg să se pensioneze anticipat, înainte de împlinirea vârstei standard de 65 de ani, dar după ce au acumulat 35 de ani vechime în muncă, vor fi penalizați cu 2% din cuantumul pensiei pentru fiecare an lipsă până la vârsta de pensionare.

Miza politică și economică a deciziei

Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au argumentat în repetate rânduri că sistemul actual de calcul al pensiilor magistraților nu încurajează rămânerea acestora în sistem și reprezintă o inechitate față de celelalte categorii de pensionari din România.

Bolojan a declarat pe 10 decembrie, după amânarea deciziei CCR, că are încredere că propunerea va fi validată, respectând toate prevederile constituționale. "Nu iau în calcul astfel de ipoteze, pentru că proiectul respectă prevederile constituționale", a spus premierul când a fost întrebat ce va face dacă CCR respinge a doua oară proiectul.

Însă, dacă legea va fi declarată neconstituțională, consecințele ar putea fi multiple. În primul rând, ar pune o presiune enormă asupra coaliției de guvernare. Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu (PSD), a declarat în 16 decembrie că o eventuală decizie de neconstituționalitate va duce cel puțin la suspendarea temporară a sumelor din PNRR și că "este un moment în care trebuie să se dezbată dacă această coaliție funcționează".

România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fondurile europene alocate prin PNRR dacă nu îndeplinește Jalonul 215, care impune reforma pensiilor speciale. Negrescu a afirmat că va lua toate măsurile posibile, în calitate de raportor privind implementarea Mecanismului de Reziliență, ca România să nu piardă niciun ban, dar a avertizat că un al doilea refuz al CCR ar avea consecințe grave.

Cum s-au poziționat judecătorii CCR în ședința din 10 decembrie

Potrivit surselor din Curtea Constituțională, citate de presa de specialitate, dezbaterile din 10 decembrie au fost aprinse și au relevat o împărțire clară a Curții pe această temă. Cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate au fost Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc.

Cei patru judecători care au votat împotriva admiterii sesizării ÎCCJ, adică pentru constituționalitatea legii, au fost Simina Tănăsescu (președinta CCR), Laura-Iuliana Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș.

Faptul că votul s-a împărțit 5-4 arată că există o majoritate fragilă pentru declararea legii ca neconstituțională, dar este nevoie de o majoritate de 6 voturi din 9 pentru ca o lege să fie respinsă de CCR. Aceasta înseamnă că decizia finală rămâne incertă și va depinde de eventualele schimbări de poziție ale judecătorilor sau de argumentația prezentată în ședința de astăzi.

Fostul consilier prezidențial Ludovic Orban a afirmat că faptul că CCR și-a amânat decizia pentru o perioadă în care românii nu mai sunt atenți la viața publică (perioada sărbătorilor de iarnă) îi indică o intenție de a declara legea neconstituțională. "Și acolo, încă o dată, sunt patru judecători numiți de PSD. Majoritatea e de 5, dar la vot a fost un judecător al Curții Constituționale numit de Iohannis, doamna Mihaela Ciochină", a declarat Orban, sugerând că echilibrul politic din CCR joacă un rol important.

Context mai larg: Dezbaterea asupra pensiilor speciale

Discuția despre pensiile speciale depășește cadrul strict al magistraturii și se înscrie într-o dezbatere mai largă despre echitatea sistemului de pensii din România și despre privilegiile anumitor categorii profesionale.

În ultimele luni ale anului 2025, datele arată că numărul beneficiarilor de pensii speciale a continuat să crească, generând nemulțumiri în rândul populației, care percepe aceste privilegii ca fiind nejustificate în contextul unui sistem public de pensii subfinanțat și cu prestații modeste.

Legea pensiilor speciale nu vizează doar magistrații, ci și alte categorii precum parlamentarii, diplomații sau personalul din aviația civilă. Totuși, cazul magistraților este deosebit de sensibil, având în vedere statutul constituțional special de care se bucură puterea judecătorească și garanțiile de independență pe care aceasta le presupune.

Unii analiști susțin că reforma este necesară pentru a corecta inechitățile din sistem și pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii. Alții avertizează că o reducere prea drastică a pensiilor ar putea descuraja tinerii să aleagă cariera în magistratură și ar putea afecta independența sistemului judiciar, făcând judecătorii și procurorii mai vulnerabili la presiuni și tentații de corupție.

Ce urmează după decizia CCR

Indiferent de decizia pe care o va lua astăzi Curtea Constituțională, implicațiile vor fi profunde și pe termen lung.

Dacă CCR va declara legea constituțională, reforma va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar magistrații vor trebui să se adapteze noilor condiții de pensionare. Acest scenariu ar asigura accesarea fondurilor europene din PNRR și ar marca o victorie politică pentru Guvernul Bolojan.

Dacă însă CCR va respinge pentru a doua oară proiectul, Guvernul va trebui să găsească o nouă formulă care să îndeplinească cerințele Curții, ale standardelor europene și ale Jalonului 215 din PNRR. O astfel de situație ar putea duce la crize politice interne și ar pune sub semnul întrebării capacitatea coaliției de guvernare de a implementa reforme dificile.

Decizia va fi anunțată după încheierea deliberărilor judecătorilor CCR, care încep la ora 13:00. Având în vedere complexitatea cazului și tensiunile din interiorul Curții, nu este exclus ca deliberările să dureze mai multe ore.

Oricum ar cădea decizia, aceasta va reprezenta un moment definitoriu pentru sistemul judiciar românesc și pentru relația dintre cele trei puteri ale statului.

Ultima actualizare: 28 decembrie 2025, ora 10:52