Schema prin care grupul Tinmar ar fi păcălit statul cu peste 100 de milioane de euro: energia cumpărată cu 400 lei/MWh a ajuns la consumatori cu 2.479 lei, diferența plătită din bani publici

Procurorii Parchetului General au descins joi, 6 noiembrie 2025, la sediile a patru companii din grupul Tinmar Energy, unul dintre cei mai mari furnizori privați de energie din România. Acuzațiile sunt grave: înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani, prin manipularea artificială a prețului energiei electrice pentru a obține compensații masive de la bugetul de stat. Experții în energie explică pentru prima dată, pas cu pas, mecanismul prin care ar fi funcționat schema frauduloasă în timpul crizei energetice din 2022.

În cadrul "Operațiunii Jupiter 4", procurorii și polițiștii din Direcția de Investigare a Criminalității Economice au efectuat opt percheziții domiciliare pe raza municipiului București, la sediile sociale ale societăților comerciale Tinmar Energy, Lord Energy, Solprim și Eye Mall, toate aparținând grupului Tinmar, controlat de omul de afaceri Augustin Oancea. Percheziții au avut loc și la locuințele persoanelor fizice implicate în comiterea faptelor.

Prejudiciul: peste 100 de milioane de euro doar pe luna august 2022

Potrivit anchetatorilor, prejudiciul estimat pentru luna august 2022 ar fi de aproximativ 100 de milioane de euro, iar pentru întreaga perioadă aprilie-august 2022, sumele ar putea fi și mai mari. Grupul Tinmar ar fi solicitat decontări pentru lunile mai-august 2022 în valoare totală de peste 520 de milioane de lei (peste 100 de milioane de euro).

Acuzațiile vizează perioada în care România implementase schema de plafonare și compensare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, prin Ordonanța de Urgență nr. 27/2022, ca răspuns la criza energetică declanșată de războiul din Ucraina.

Schema explicată pas cu pas: cum se umflă artificial un preț de patru ori

Expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a explicat în detaliu pentru publicația Adevărul mecanismul exact prin care ar fi funcționat schema frauduloasă.

Contextul legal: În august 2022, perioada la care face referire ancheta procurorilor, prețul energiei electrice era plafonat la maximum 1.300 lei/MWh. La acest preț, furnizorii de energie electrică puteau achiziționa energie în perioada septembrie-decembrie 2022, iar statul compensa ce era peste această valoare. Cu alte cuvinte, dacă un furnizor cumpăra energie la un preț mai mare de 1.300 lei/MWh și o vindea consumatorilor casnici, diferența dintre prețul de achiziție și 1.300 lei era decontată de la bugetul de stat.

Circuitul energiei – cum a crescut prețul de patru ori:

Pasul 1: Firmele Eye Mall SRL și Solprim SRL (ambele din grupul Tinmar) au cumpărat de pe Bursa de energie OPCOM energie electrică la prețul de piață de 400 lei/MWh.

Pasul 2: Aceste companii au revândut energia către Tinmar Energy (tot din grup) cu un prim adaos, la prețul de 460 lei/MWh.

Pasul 3: Tinmar Energy a revândut către Lord Energy S.R.L. (o altă firmă din grupul Tinmar) la prețuri dramatice crescute, între 800 și 3.500 lei/MWh.

Pasul 4: Lord Energy S.R.L. a revândut înapoi către Eye Mall S.R.L. și Solprim S.R.L. (tot firme din grup) la prețuri între 933,45 și 3.578,93 lei/MWh.

Pasul 5: În final, prețul facturat către consumatorii casnici a ajuns la 2.479 lei/MWh – de peste șase ori mai mare decât prețul inițial de achiziție de pe bursă.

Cum s-au „extras" banii de la stat

„Și vă explic mecanismul, pentru că în acea perioadă prețul energiei electrice era plafonat la un maxim de 1.300 lei/MWh. Asta înseamnă că Tinmar a cerut statului diferența dintre prețul facturat (2.479 lei/MWh) și prețul maxim plafonat de stat (1.300 lei/MWh) rezultând 1.197 lei/MWh de încasat de la stat", a explicat Dumitru Chisăliță pentru Adevărul.

Expertul continuă: „Dacă Eye Mall vindea direct consumatorului final, fără să crească prețul în mod artificial prin celelalte firme, ar fi vândut cu circa 900 lei/MWh și n-ar mai fi încasat nimic de la stat, pentru că prețul maxim plafonat era de 1.300 de lei."

Cu alte cuvinte, prin această schemă circulară de vânzări intra-grup, companiile ar fi reușit să transforme o energie care costa 400 lei/MWh pe bursă într-un cost „justificat" de 2.479 lei/MWh pentru care statul plătea diferența de peste 1.100 lei/MWh.

„Tranzacții de energie intra-grup la prețuri crescute artificial"

Expertul în energie Silviu Gresoi a explicat și el pentru Adevărul ce înseamnă formularea folosită de procurori – „tranzacții de energie intra-grup la prețuri crescute artificial".

„Formularea se referă la situații în care o companie care face parte dintr-un grup de firme care vinde sau cumpără energie între firmele din același grup, dar nu la prețurile reale din piață, ci la prețuri intenționat majorate. Scopul acestor tranzacții poate fi acela de a mări artificial valoarea costurilor sau pierderilor raportate, pentru ca firma respectivă să poată solicita compensații mai mari de la stat, în baza O.U.G. nr. 27/2022, actul normativ care a reglementat plafonarea și compensarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale în perioada crizei energetice", a declarat Silviu Gresoi.

El a continuat: „Cu alte cuvinte, dacă o companie dintr-un grup vindea energie 'surorii' sale la un preț mai mare decât cel real din piață, putea să declare că are costuri ridicate cu achiziția energiei și astfel să primească sume mai mari din bugetul de stat ca decontare sau compensare."

Autoritățile fuseseră avertizate încă din 2021

Un aspect extrem de important și îngrijorător este că autoritățile statului român fuseseră avertizate încă din octombrie 2021 asupra unor posibile fraude care ar putea fi săvârșite în timpul plafonării-compensării prețurilor la energie.

„Spre finalul anului 2021 au fost mai multe entități, printre care și AEI, care a atras atenția asupra faptului că plafonarea permite anumite scheme de băieți deștepți", a declarat Dumitru Chisăliță pentru Adevărul.

Asociația Energia Inteligentă (AEI) a anunțat încă din octombrie 2021 autoritățile statului, inclusiv pe premierul și pe președintele României, asupra unor posibile fraude, cerând măsuri concrete de prevenire.

„Printre altele s-a cerut interzicerea revânzării energiei cumpărate de pe OPCOM. Nici în 2022 nu s-au aplicat modificările legislative care au fost cerute ANRE. Aceste revânzări au dus la creșterea artificială a prețurilor pe piață... au fost și chestii de manipulare a prețurilor", a explicat expertul în energie.

AEI ceruse autorităților și reglementarea pentru șase luni a marjelor de profit lunare la nivelul furnizorilor și producătorilor de energie, precum și efectuarea de controale la furnizori pentru a preveni și depista măsurile abuzive din piață pe care aceștia le practică în raport cu consumatorii.

Cu toate acestea, avertismentele nu au fost luate în seamă, iar schema – dacă acuzațiile procurorilor se vor dovedi întemeiată – a putut funcționa nestingherită timp de luni de zile, în perioada aprilie-august 2022, când ministru al Energiei era Virgil Popescu (PNL), iar Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) era condusă de Dumitru Chiriță (PSD).

Cine este Augustin Oancea – omul din spatele imperiului Tinmar

Augustin Oancea, omul de afaceri din Câmpina care controlează grupul Tinmar, ocupă locul 21 în topul Forbes 500 din 2024, cu o avere estimată la 1,6 miliarde de lei (peste 310 milioane de euro). Potrivit unor surse media, Oancea ar deține aproximativ 200 de proprietăți în Dubai, Emiratele Arabe Unite, unde își are domiciliul.

Grupul Tinmar se autoprezintă drept „cel mai mare furnizor privat de energie din România" și este format din mai multe companii care activează atât pe piața de energie electrică, cât și pe cea a gazelor naturale. Pe lângă furnizarea de energie, grupul se ocupă și de dezvoltarea de capacități de producție de energie regenerabilă, operând peste 100 MW putere instalată în parcuri fotovoltaice.

De asemenea, Tinmar se află într-un parteneriat cu societatea de stat Complexul Energetic Oltenia pentru dezvoltarea a patru parcuri solare de 280 MW și o centrală pe gaze de 475 MW CCGT Turceni, deși proiectul întârzie să fie pus în aplicare.

Profituri astronomice în plină criză energetică

Performanța financiară a grupului Tinmar în perioada crizei energetice a fost spectaculoasă, pentru a nu spune suspectă.

Tinmar Energy SA – înființată în 2015, compania cu 80 de angajați a devenit rapid unul dintre cei mai mari furnizori de energie din țară. În 2022, în plină criză energetică, a avut o cifră de afaceri record de 9,2 miliarde de lei (creștere de 157% față de 2021) și un profit de 523,7 milioane lei (cu 266% mai mare decât în anul precedent). În 2023, cifra de afaceri a scăzut la circa 3,1 miliarde de lei, cu un profit net de 311 milioane lei, iar în 2024 raportul a fost 1,47 miliarde lei la cifra de afaceri – 388 milioane lei profit net (o creștere de 24% a profitului în ciuda scăderii cu 53% a cifrei de afaceri).

Lord Energy SRL – cu doar cinci angajați, a avut în 2022 un profit de 647 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 5,1 miliarde de lei. Cifra de afaceri a crescut în 2022 față de 2021 cu 29.053%, iar profitul cu 36.384% – creșteri aproape de neconceput în condițiile normale de piață.

Eye Mall SRL – o altă companie din grup a înregistrat în 2022 o creștere de 18.346% a cifrei de afaceri și cu 3.298% a profitului.

Aceste creșteri exponențiale au apărut exact în perioada în care schema de plafonare-compensare era în vigoare și când, conform anchetatorilor, ar fi funcționat mecanismul de umflare artificială a prețurilor.

Contracte „grase" cu instituțiile statului

În ciuda suspiciunilor și a amenzii record primite de la ANRE în februarie 2024 (peste 200 de milioane de euro pentru profituri nerezonabil de mari obținute în contextul crizei energetice), firmele din grupul Tinmar au continuat să câștige contracte majore cu instituțiile statului:

• 2023: Contract cu Ministerul Finanțelor pentru furnizarea de energie electrică pe doi ani, în valoare de peste 4 milioane de euro; contract cu ANAF în valoare de aproape 2 milioane de euro

• 2024: Contracte de zeci de milioane de euro cu STB (Societatea de Transport București), Agenția de Îmbunătățiri Funciare și Metrorex (contract de aproape 24 milioane de euro pentru furnizarea de energie electrică timp de un an)

• 2025 (aprilie): Compania Eye Mall din cadrul grupului și-a adjudecat un contract de aproape 13 milioane de euro pentru furnizarea energiei electrice necesare alimentării sistemului de iluminat public al Capitalei pe o perioadă de un an

Această serie de contracte cu statul ridică semne de întrebare privind modul în care firmele cu probleme serioase la ANRE și investigate pentru posibile fraude continuă să obțină contracte publice majore.

Reacția grupului Tinmar: „Acuzații neadevărate"

Reprezentanții Grupului Tinmar au respins categoric acuzațiile formulate de procurori și afirmă că toate activitățile economice ale companiilor din grup au fost deja verificate de autorități, fără a se constata nereguli.

„Informațiile apărute în spațiul public conțin afirmații neadevărate și potențial prejudiciabile la adresa imaginii societății noastre. În ultimii ani, societățile din cadrul Grupului Tinmar au făcut obiectul unor controale ample și succesive desfășurate de toate autoritățile competente din România – inclusiv ANAF, Direcția Generală Antifraudă Fiscală și ANRE. Toate aceste verificări s-au finalizat fără constatarea unor fapte care să depășească limitele activității economice normale și legale", se arată în poziția companiei.

Compania subliniază în mod special: „În mod particular, tranzacțiile la care fac referire materialele de presă au fost analizate în detaliu de către ANRE pe o perioadă de aproape un an, concluzia autorității fiind aceea că nu se reține nicio culpă sau neregularitate în sarcina societăților noastre."

De asemenea, grupul Tinmar precizează că ancheta vizează doar anumite fapte economice și nu implică persoane fizice sau membri ai familiei Oancea, și că dosarul este în prezent sub incidența unei proceduri de anonimizare impuse de instanță, pentru a fi protejat de opinia publică.

„Investigația aflată în desfășurare este una in rem, ceea ce înseamnă că nu există persoane suspecte sau acuzate, cercetarea vizând exclusiv fapte, nu persoane. Grupul Tinmar cooperează în mod deplin cu autoritățile competente, în spiritul transparenței și al respectării stricte a cadrului legal", a transmis compania.

Patronul grupului, Augustin Oancea, a participat voluntar la percheziții după ce el însuși a solicitat acest lucru, au declarat surse oficiale pentru presa.

Contextul mai larg: operațiunea „Jupiter 4"

Perchezițiile la grupul Tinmar fac parte dintr-o amplă operațiune numită „Jupiter 4", în cadrul căreia, pe 6 noiembrie 2025, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Inspectoratului General al Poliției Române, s-au desfășurat 57 de acțiuni operative, în cadrul cărora au avut loc 304 de percheziții domiciliare în mai multe județe ale țării.

Prejudiciul total estimat în dosarele instrumentate, care vizează o serie de infracțiuni economico-financiare, depășește 220 de milioane de lei (peste 44 de milioane de euro). Dosarul grupului Tinmar reprezintă cel mai mare prejudiciu individual – aproximativ 100 de milioane de euro doar pentru luna august 2022.

Schema de plafonare-compensare: un sistem creat cu bune intenții, exploatat de „băieții deștepți"

Ordonanța de Urgență nr. 27/2022 a fost emisă de Guvernul României în contextul crizei energetice declanșate de invazia rusă în Ucraina și a creșterii vertiginoase a prețurilor la energie la nivel european. Scopul acesteia era protejarea consumatorilor vulnerabili – gospodăriile și întreprinderile mici și mijlocii – de impactul exploziei prețurilor la energie.

Mecanismul era simplu în teorie: prețul final facturat consumatorilor era plafonat la anumite nivele (pentru consumatorii casnici la 0,68 lei/kWh, iar pentru IMM-uri la 0,80 lei/kWh), iar diferența dintre acest preț plafonat și costul real de achiziție declarat de furnizor era compensată de la bugetul de stat.

În practică, însă, schema a creat o oportunitate extraordinară pentru cei pe care expertul Dumitru Chisăliță îi numește „băieții deștepți" – furnizori care au găsit modalități de a umfla artificial costurile de achiziție pentru a maximiza compensațiile primite de la stat.

„Spre finalul anului 2021 au fost mai multe entități, printre care și AEI, care a atras atenția asupra faptului că plafonarea permite anumite scheme de băieți deștepți", a declarat Chisăliță. Cererea principală era interzicerea revânzării energiei cumpărate de pe OPCOM (bursa de energie) – exact mecanismul pe care grupul Tinmar l-ar fi exploatat conform acuzațiilor procurorilor.

Ce urmează în anchetă

Procurorii au ridicat în timpul perchezițiilor documentele contabile, actele de vânzare-cumpărare, informații despre transferurile bancare între firmele din grup, plățile către entități offshore și fluxurile de numerar rezultate din schemele de compensare.

Augustin Oancea urmează să fie audiat vineri, 7 noiembrie 2025, la Parchetul General.

Ancheta se află în faza de urmărire penală in rem (privind fapte, nu persoane), ceea ce înseamnă că, deocamdată, nu există suspecți sau inculpați formal constituiți. Cu toate acestea, gravitatea acuzațiilor și amploarea prejudiciului presupus fac ca acest dosar să fie unul dintre cele mai importante din ultimii ani în domeniul criminalității economice.

Întrebările care rămân

Cazul Tinmar ridică o serie de întrebări fundamentale despre funcționarea pieței energetice românești și despre capacitatea autorităților de a preveni și sancționa abuzurile:

1. De ce avertismentele din 2021 ale experților în energie nu au fost luate în seamă de autoritățile de reglementare și de Guvern?

2. Cum a putut funcționa schema timp de luni de zile, în perioada aprilie-august 2022, fără să fie detectată de ANRE, autoritatea care supraveghează piața energetică?

3. De ce companiile cu probleme serioase la ANRE (amendă record de peste 200 milioane euro în februarie 2024) au continuat să câștige contracte majore cu instituțiile statului?

4. Câte alte companii au folosit scheme similare pentru a profita de sistemul de plafonare-compensare? Grupul Tinmar este un caz izolat sau reprezintă doar vârful aisbergului?

5. Cât a costat efectiv statul român întregul sistem de compensare și ce proporție din acești bani a ajuns la consumatori versus cât a fost „extras" prin diverse mecanisme de către furnizori?

Lecții pentru viitor

Indiferent de rezultatul anchetei penale, cazul Tinmar evidențiază vulnerabilități majore în modul în care statul român concepe și implementează scheme de intervenție pe piața energetică.

Mecanismele de compensare și plafonare sunt instrumente legitime și necesare în perioade de criză pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. Cu toate acestea, acestea trebuie însoțite de sisteme robuste de control, monitorizare și sancționare a abuzurilor.

Faptul că experții din industrie au avertizat încă din 2021 asupra posibilelor scheme frauduloase, dar avertismentele au fost ignorate, sugerează fie incompetență, fie complicitate la nivel instituțional – ambele scenarii fiind profund îngrijorătoare.

Pentru milioanele de români care au plătit facturi umflate la energie în perioada crizei energetice, pentru contribuabilii care au finanțat prin taxe schema de compensare, răspunsul autoritățil or judiciare în acest caz va fi un test crucial de credibilitate al statului de drept în România.

În următoarele luni, pe măsură ce ancheta avansează și probe sunt analizate, vom afla dacă acuzațiile grave ale procurorilor se vor dovedi întemeiată și dacă cei responsabili – dacă vor fi identificați vinovați – vor răspunde penal pentru prejudiciul adus bugetului public.

Deocamdată, cazul Tinmar rămâne un avertisment dur despre cât de ușor pot fi exploatate sistemele publice de sprijin atunci când nu există vigilență, transparență și responsabilitate reală.