România, condamnată definitiv la CEDO în cazul Cristi Danileț: Decizia istorică care întărește libertatea de exprimare a magistraților

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat definitiv România pentru încălcarea libertății de exprimare a fostului judecător Cristi Danileț, sancționat disciplinar de Consiliul Superior al Magistraturii pentru postări pe Facebook. Decizia Marii Camere a CEDO, luată luni, 15 decembrie 2025, cu zece voturi la șapte, este definitivă și reprezintă un reper juridic important pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.

Hotărârea vine într-un moment extrem de delicat pentru justiția din România, după documentarul Recorder care a divizat profund sistemul judiciar. În timp ce aproape 900 de magistrați, printre care Cristi Danileț, au semnat un apel comun la solidaritate cu colegii care au depus mărturie în documentarul "Justiție Capturată", conducerile Curții de Apel București, CSM și ÎCCJ au acuzat existența unui plan pentru decredibilizarea și destabilizarea justiției.

Motivarea CEDO: "Judecătorii au dreptul să se exprime când democrația este amenințată"

În motivarea deciziei sale, CEDO a explicat că nu există motive pertinente și suficiente pentru sancționarea fostului judecător de către CSM pentru postările pe care le-a făcut pe Facebook.

"Curtea consideră că sancțiunea disciplinară aplicată reclamantului a constituit o ingerință în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare al acestuia", a anunțat CEDO.

Curtea a subliniat un principiu fundamental: "Curtea reamintește că judecătorii au dreptul, atunci când democrația sau statul de drept sunt grav amenințate, să se exprime public cu privire la aspecte de interes general. Declarațiile făcute într-un astfel de context beneficiază, în general, de un nivel ridicat de protecție."

CEDO a mai precizat că "mesajele publicate de reclamant nu au rupt echilibrul rezonabil între, pe de o parte, gradul de implicare al reclamantului, în calitate de judecător, în societate, pentru a apăra ordinea constituțională și instituțiile și, pe de altă parte, datoria sa de a-și păstra independența, imparțialitatea și aparența acestei independențe și imparțialități în exercitarea funcțiilor sale".

Curtea decide, cu zece voturi împotriva șapte, că România trebuie să plătească reclamantului 9.705,44 euro pentru cheltuieli și onorarii.

Contextul cazului: Ce postări au dus la sancționarea lui Danileț

În 2019, Consiliul Superior al Magistraturii l-a sancționat pe Cristi Danileț cu 5% din salariu pe o perioadă de două luni, acuzând că prin postări pe Facebook a pătat imaginea și onoarea sistemului judiciar și a încălcat obligația de discreție. CSM a spus, de asemenea, că limbajul folosit într-una dintre postări a depășit limitele decenței, iar Danileț s-a comportat în mod nedemn de un judecător.

În mai 2020, Curtea Supremă de Casație și Justiție a respins recursul lui Danileț și a confirmat decizia CSM, ceea ce l-a determinat pe fostul judecător să sesizeze CEDO.

Prima postare incriminată: Danileț distribuia un interviu dat de Claudiu Sandu, pe atunci prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, în care acesta denunța în termeni foarte duri asaltul guvernării PSD asupra Justiției.

Danileț însoțea interviul cu propriul său comentariu: "Iată, ăsta procuror cu sânge în instalație: vorbește deschis despre infractori periculoși în libertate, despre ideile proaste ale guvernanților în modificarea legilor Justiției, despre linșajele împotriva magistraților!"

A doua postare: Era o citare a articolului 118 din Constituție, care prevede că "Armata este subordonată exclusiv voinței poporului, pentru garantarea (...) democrației constituționale". CSM a catalogat postarea drept instigare la revoltă armată – o interpretare pe care CEDO a considerat-o excesivă și nejustificată.

Guvernul Ciolacu a contestat prima decizie favorabilă lui Danileț

Fostul judecător Cristi Danileț câștigase procesul intentat României la CEDO încă din februarie 2024, însă Guvernul condus de Marcel Ciolacu a atacat decizia. Contestația a fost făcută prin intermediul Ministerului de Externe condus atunci de Luminița Odobescu.

Decizia de luni, 15 decembrie 2025, este definitivă și nu mai poate fi atacată. Ea a fost luată de Marea Cameră a CEDO, formată din 17 judecători, ceea ce îi conferă o importanță juridică deosebită pentru întreaga jurisprudență europeană în materia libertății de exprimare a magistraților.

Reacție de specialitate: Un reper jurisprudențial pentru toată Europa

Răzvan Horațiu Radu, magistrat, profesor și fost agent guvernamental la CEDO, a explicat pentru HotNews semnificația acestei decizii și elementul de noutate pe care îl aduce.

"Jurisprudența CEDO în materia libertății de exprimare a magistraților este foarte clară și dezvoltată prin numeroase hotărâri încă de când s-a pronunțat Hotărârea Olga Kudeshkina/Rusia. Astfel, magistrații, deși au o obligație de rezervă, pot vorbi despre aspecte legate de problemele din sistemul de justiție sau de corupția din sistemul judiciar", a explicat magistratul.

Elementul de noutate: "Ceea ce aduce cauza Danileț este că avem un judecător care se pronunță pe rețelele de socializare cu privire la alte aspecte de interes general ale societății care exced sistemul judiciar. Cu alte cuvinte, una este când vorbești ca procuror, judecător, șef de parchet și de instanță pe probleme legate de activitatea ta și alta când te pronunți pe alt gen de aspecte care pot avea inclusiv conotații politice, cum este și în cazul de față. Sau când utilizezi limbaj ambiguu ce poate fi considerat indecent."

Magistratul a subliniat că standardele internaționale cer magistraților să dea dovadă de circumspecție și prudență în ceea ce privește tonul și limbajul folosit, luând în considerare consecințele asupra demnității judiciare. "CEDO le recunoaște însă magistraților o protecție sporită a libertății lor de exprimare, pozițiile lor publice fiind adesea determinate de dorința de a proteja sistemul judiciar."

Radu a explicat că "în această speță, un rol important l-a jucat și sancțiunea disciplinară considerată a avea un caracter disuasiv pentru profesie, în general".

Impact european: O hotărâre cu consecințe pe termen lung

Magistratul Horațiu Radu a subliniat importanța deosebită a acestei decizii: "Fiind o hotărâre dată de Marea Camera, ea va avea un impact serios pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, mulți ani de acum încolo. Reprezintă practic un reper jurisprudențial serios. Criteriile din această hotărâre trebuie analizate în viitor, când se va pune problema sancționării unui magistrat pentru exercitarea libertății de exprimare."

Cu toate acestea, el atrage atenția asupra faptului că decizia nu a fost unanimă: "Acest vot și argumentele utilizate în opinia separată ar trebui să invite totuși la prudență cu privire la astfel de afirmații." Șapte din 17 judecători din Marea Cameră a CEDO au făcut opinie separată, ceea ce indică existența unor rezerve și nuanțe în aplicarea principiilor stabilite.

Relevanța deciziei în contextul actual: zeci de dosare pentru "delict de opinie"

Hotărârea CEDO este deosebit de importantă în contextul zecilor de dosare de cercetare disciplinară declanșate de Inspecția Judiciară pentru delict de opinie în cazul unor magistrați care, de-a lungul timpului, au semnalat problemele din justiție.

Un caz emblematic este cel al procurorului Bogdan Pîrlog, care are peste 20 de acțiuni de cercetări disciplinare pentru opiniile exprimate public. Decizia CEDO în cazul Danileț oferă acum un instrument juridic solid tuturor magistraților care se confruntă cu astfel de situații.

După documentarul Recorder "Justiție Capturată", aproape 900 de magistrați au semnat un apel comun la solidaritate cu colegii care au depus mărturie, demonstrând că libertatea de exprimare a magistraților rămâne o problemă sensibilă și actuală în sistemul judiciar românesc.

Parcursul lui Cristi Danileț: exclus de trei ori, câștigător de fiecare dată

Judecătorul Cristi Danileț a fost exclus de trei ori din magistratură de către CSM pentru opiniile exprimate public, inclusiv pentru postări pe TikTok care vizau viața sa privată. Cu toate acestea, de fiecare dată a câștigat procesele cu CSM, demonstrând că sancțiunile aplicate erau disproporționate și lipsite de temei legal solid.

Fost magistrat la Tribunalul Cluj, Danileț a părăsit în cele din urmă sistemul în ianuarie 2024, pensionându-se la 48 de ani. Decizia sa de a părăsi magistratura a venit după ani de lupte judiciare pentru dreptul la liberă exprimare, lupte care s-au încheiat acum cu o victorie definitivă la CEDO.

Ce înseamnă decizia pentru viitorul justiției românești

Victoria lui Danileț la CEDO stabilește câteva principii fundamentale pentru magistrații români și pentru întreaga Europă:

1. Magistrații pot vorbi public despre probleme de interes general, mai ales când democrația sau statul de drept sunt amenințate, și beneficiază de un nivel ridicat de protecție pentru astfel de declarații.

2. Obligația de rezervă a magistraților nu înseamnă tăcere absolută – aceștia pot și trebuie să își exprime îngrijorările când văd probleme sistemice în justiție.

3. Sancțiunile disciplinare trebuie să fie proporționale și justificate – nu pot fi folosite ca instrument de intimidare sau pentru a reduce la tăcere vocile critice din sistem.

4. Rețelele de socializare nu reprezintă o zonă fără reguli, dar magistrații pot folosi aceste platforme pentru a participa la dezbateri de interes public, cu respectarea unor standarde minime de circumspecție.

5. Caracterul disuasiv al sancțiunii contează – dacă o sancțiune are ca efect descurajarea altor magistrați de a-și exprima opiniile, aceasta devine problematică din punct de vedere al drepturilor omului.

Contextul politic: justiția română în criză de încredere

Decizia CEDO vine într-un moment în care justiția română traversează o criză profundă de încredere și legitimitate. Documentarul Recorder "Justiție Capturată" a scos la iveală probleme sistemice grave, iar sistemul judiciar s-a divizat între cei care consideră că e nevoie de transparență și reformă și cei care consideră că criticile aduse reprezintă un atac la adresa independenței justiției.

În acest context, decizia CEDO în favoarea lui Cristi Danileț trimite un mesaj clar: magistrații nu doar că au dreptul, dar au și datoria morală de a semnala problemele din sistem, iar tentativele de a-i reduce la tăcere prin sancțiuni disciplinare reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale.

Rămâne de văzut dacă această hotărâre va determina schimbări în modul în care Inspecția Judiciară și CSM abordează cazurile magistraților care își exprimă public opiniile, sau dacă va continua practica cercetărilor disciplinare pentru "delict de opinie" – o practică care acum a fost condamnată definitiv de cea mai înaltă instanță europeană în materie de drepturile omului.