România adoptă Legea femicidului: pedepse de până la închisoare pe viață pentru uciderea femeilor. 59 de victime doar în 2025

Camera Deputaților a adoptat miercuri, 25 martie, în calitate de cameră decizională, Legea privind prevenirea și combaterea femicidului — cel mai susținut proiect de lege din istoria recentă a Parlamentului României. România devine astfel una dintre puținele țări europene cu o definiție juridică explicită a femicidului, iar fapta va putea fi pedepsită cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau cu detenție pe viață. Legea merge acum la președintele Nicușor Dan pentru promulgare.

Cifrele care au dus la această lege

Contextul numeric este greu de ignorat. În 2025, în România au fost înregistrate 59 de cazuri de femicid — o femeie ucisă, în medie, o dată la șase zile, sau câte cinci în fiecare lună. Datele din expunerea de motive a proiectului de lege arată că, în primele opt luni ale anului 2025, din cele 33 de infracțiuni de omor comise asupra unui membru de familie înregistrate de IGPR, 69% au fost femicide comise de un bărbat din familie — adică 23 de femei și fete ucise de un partener, soț sau rudă.

România nu ducea lipsă de reglementare penală a omorului sau a violenței domestice. Lipsea însă recunoașterea explicită, în legislație, a faptului că uciderea unei femei ca urmare a genului ei este o crimă distinctă, cu o semnificație juridică și socială proprie.

Ce prevede legea

Proiectul definește pentru prima dată juridic femicidul în dreptul românesc ca „uciderea cu intenție a unei femei, precum și moartea unei femei survenită ca urmare a loviturilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte ori a altor infracțiuni săvârșite cu violență, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o terță parte."

Principalele prevederi ale legii sunt următoarele. Femicidul este tratat ca omor calificat și se pedepsește cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau cu detenție pe viață. Copiii rămași orfani în urma unui femicid sunt recunoscuți ca victime directe și beneficiază de măsuri de ocrotire imediată. Pedepsele sunt agravate atunci când violența are loc în prezența minorilor. Acțiunea penală va putea fi declanșată din oficiu — fără a fi necesară o plângere prealabilă din partea victimei sau a familiei acesteia, o prevedere esențială dat fiind că în multe cazuri de violență domestică presiunea familială sau teama împiedică formularea unor astfel de plângeri.

Un proiect aproape fără opoziție — și un vot unic

Legea a fost adoptată cu 284 de voturi „pentru", două abțineri și un singur vot „împotrivă". A fost semnată inițial de peste 270 de parlamentari din toate partidele — un consens politic extrem de rar în Parlamentul actual.

Totuși, votul din plen a produs una dintre situațiile cele mai neobișnuite ale sesiunii: singurul parlamentar care a apăsat butonul roșu a fost o femeie. Raisa Enachi, deputată neafiliată, a urcat la tribuna Camerei și a criticat proiectul pe motiv de suprareglementare. „Există deja reglementare în Codul Penal. Introducerea unor noi clauze agravante duce la confuzie juridică", a declarat ea în plen.

Inițiatoarea proiectului, senatoarea și fosta ministră a Justiției Alina Gorghiu, i-a răspuns scurt și direct: „Este foarte simplu să desființezi un proiect când nu ai lucrat la el și să arunci cu noroi de pe margine."

Argumentul juridic al singurei voci contra

Într-un comunicat publicat ulterior votului, Raisa Enachi și-a dezvoltat poziția, ridicând mai multe obiecții de tehnică legislativă pe care le consideră substanțiale.

Primul argument: instabilitatea textului. „Un text care și-a modificat în mod repetat definițiile, obiectul de reglementare și conceptele centrale pe parcursul întregului traseu legislativ nu mai poate pretinde coerență, stabilitate și previzibilitate", a scris Enachi, notând că proiectul a suferit 47 de amendamente în Comisia specială de fond din Senat și alte 61 în comisia similară din Camera Deputaților.

Al doilea argument: paralelismul normativ. „Proiectul creează o categorie paralelă, «femicidul», dublând inutil reglementarea existentă și generând confuzie juridică. Judecătorul va fi pus în situația de a alege între mai multe texte aplicabile aceleiași fapte", a scris deputata.

Al treilea argument, mai provocator: legea ar introduce, în opinia ei, o discriminare în plan juridic. Enachi a invocat principiul că o crimă rămâne o crimă indiferent de sexul victimei, susținând că legea afectează rolul instanței și introduce „concepte vagi și neconstituționale".

Această poziție nu este singulară la nivel european — unii juriști conservatori din mai multe state au ridicat obiecții similare la legile privind femicidul, argumentând că dreptul penal ar trebui să fie neutru din perspectiva genului. Adepții legii răspund că femicidul nu este un tip de omor pur și simplu mai grav, ci o formă specifică de violență cu rădăcini în inegalitate de gen, și că recunoașterea sa juridică are valoare atât preventivă, cât și simbolică.

Critica privind suprareglementarea a mai fost ridicată și în dezbaterile din Senat, inclusiv de senatori AUR, care au votat totuși pentru lege. Senatoarea AUR Cristina Dumitrescu a rezumat tensiunea: „AUR va vota pentru acest proiect legislativ, pentru că suntem un partid creștin, pentru că prețuim familia, pentru că nu ne dorim violență domestică, însă avem de a face cu o suprareglementare. Omorul calificat există în legislația românească, iar o crimă rămâne tot o crimă, indiferent că este vorba de o femeie, de un bărbat sau de un copil."

Drumul legii: de la petiție la Parlament, în cinci luni

Proiectul a fost depus pe 29 octombrie 2025, după ani de presiune din partea organizațiilor de apărare a drepturilor femeilor și în contextul unor cazuri de femicid care au generat reacții publice ample. Termenul de adoptare — cinci luni — este rapid pentru standardele parlamentare românești, ceea ce reflectă atât urgența percepută a problemei, cât și consensul politic larg construit în jurul ei.

Legea urmează acum procesul de promulgare de către Președintele Nicușor Dan, după care va fi publicată în Monitorul Oficial și va intra în vigoare.