CSM publică rezultatele preliminare ale sondajului în rândul magistraților: 98% consideră că justiția este ținta unei campanii publice

Consiliul Superior al Magistraturii a făcut publice marți seara primele date ale chestionarului adresat judecătorilor din întreaga țară, o inițiativă lansată în contextul tensiunilor generate de investigația Recorder „Justiție capturată" și de valul de reacții care a urmat.

Rezultatele preliminare arată o percepție aproape unanimă în rândul corpului magistraților: 98,1% dintre judecătorii care au răspuns au declarat că au resimțit în ultimul an existența unei campanii publice îndreptate împotriva justiției, în timp ce doar 1,9% au negat această percepție.

Chestionarul, lansat pe 16 decembrie și prelungit până pe 21 decembrie, a înregistrat o rată de participare de 56,5% – peste 2.580 de judecători din cele aproximativ 4.570 în funcție. Este cel mai amplu demers de consultare realizat vreodată de CSM, depășind semnificativ precedentele sondaje din sistemul judiciar.

Reacția față de CSM și cauzele prescripției

Când au fost întrebați cum apreciază reacția CSM față de această „campanie", 67% dintre respondenți au evaluat-o pozitiv, 25% au avut o poziție neutră, iar 8% au considerat-o negativă. Răspunsurile reflectă o oarecare divizare în corpul magistraților privind modul în care conducerea CSM a gestionat situația.

Un segment important al chestionarului a vizat problema prescripției penale – subiect central în dezbaterea publică declanșată de investigația Recorder. Întrebați care sunt cauzele care au condus la intervenirea prescripției în numeroase dosare penale, judecătorii au identificat, în ordine, următoarele: pasivitatea Parlamentului, durata urmăririi penale, deciziile Curții Constituționale a României (CCR), volumul ridicat de activitate, lipsa de dotări și deciziile obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Acestă ierarhizare plasează responsabilitatea primară în afara sistemului judiciar propriu-zis, subliniind că fenomenul prescripției masive este rodul unor disfuncționalități legislative și instituționale mai ample.

Contextul: investigația Recorder și dezbaterea publică

Chestionarul CSM vine după difuzarea, pe 9 decembrie, a documentarului „Justiție capturată", o investigație de peste un an și jumătate a jurnaliștilor Mihai Voinea și Andreea Pocotilă. Materialul prezintă mărturii ale unor magistrați, unii sub protecția anonimatului, care descriu mecanisme prin care dosare de mare corupție ar fi fost întinse deliberat până la prescriere prin schimbări ale completurilor de judecată și alte manevre procedurale.

Investigația analizează cazuri concrete – precum dosarele lui Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu – în care inculpați cu conexiuni politice sau afaceri importante au beneficiat de tergiversări până la prescrierea faptelor. Documentarul a generat proteste în mai multe orașe și a plasat problema funcționării justiției în centrul dezbatei publice.

Problematica prescripției: un haos juridic cu origini legislative

Fenomenul masiv al prescripției în dosarele penale are rădăcini în deciziile CCR din 2018 și 2022. În aprilie 2018, CCR a declarat neconstituțional articolul 155 alin. (1) din Codul Penal, care permitea întreruperea cursului prescripției prin „orice act de procedură în cauză". Curtea a considerat că formularea era lipsită de previzibilitate, nepermiţându-le inculpaților să știe când se întrerupe prescripția.

Parlamentul avea obligația să modifice legea în 45 de zile, dar nu a făcut-o. Situația s-a agravat în mai 2022, când CCR a emis o nouă decizie (nr. 358/2022), stabilind că între 2018 și 2022 nu a existat niciun caz valid de întrerupere a prescripției. În octombrie 2022, ÎCCJ a decis că aceste decizii se aplică retroactiv și reprezintă „lege penală mai favorabilă", extinzând efectele până în 2014.

Rezultatul? Mii de dosare penale, inclusiv cazuri de corupție la nivel înalt, au fost închise pe motiv de prescripție. În iulie 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a statuat că deciziile CCR trebuie aplicate doar pentru perioada 2018-2022, nu retroactiv până în 2014, dar aplicarea acestei hotărâri rămâne inconsecventă în instanțele românești.

Chiar în decembrie 2024, Avocatul General al CJUE a emis concluzii într-o nouă cauză (Lin II), avertizând că reactivarea răspunderii penale după ce prescripția a intervenit legal ar putea încălca principiul legalității și drepturile fundamentale.

Alte probleme semnalate de judecători

Dincolo de prescripție, chestionarul CSM a abordat și alte aspecte critice: volumul excesiv de activitate, lipsa de personal, instabilitatea cadrului legal privind salarizarea și pensiile, precum și efectele reorganizărilor administrative asupra continuității completurilor de judecată.

Doar 8,4% dintre judecători au declarat că au fost înlocuiți din completuri, majoritatea cu acordul lor și pentru motive pe care le-au considerat legitime. Un singur respondent a apreciat că schimbarea a fost făcută pentru a conduce la prescripție, în timp ce 159 de judecători au respins această ipoteză – o constatare care contrazice o parte din acuzațiile din spațiul public.

Documentul integral al CSM poate fi consultat pe site-ul instituției. Datele sunt preliminare, urmând ca o analiză detaliată să fie prezentată în etapele următoare.

Ce urmează

Rezultatele chestionarului CSM vor alimenta în continuare dezbaterea despre reforma justiției. Președintele Nicușor Dan a anunțat recent intenția de a organiza în ianuarie 2026 un „referendum" în rândul magistraților pentru a evalua dacă CSM acționează în interesul public sau al unui grup restrâns din sistem – o inițiativă care a generat deja controverse juridice și politice.

În paralel, premierul Ilie Bolojan a anunțat constituirea unui grup de lucru guvernamental pentru modificarea legilor justiției, iar ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că orice nereguli concrete trebuie investigate și sancționate.

Ceea ce este clar este că sistemul judiciar românesc se află într-un moment de răscruce, în care presiunea publică, disfuncționalitățile legislative și tensiunile interne din magistratură se întâlnesc într-un punct critic. Modul în care autoritățile vor răspunde acestor provocări va determina nu doar soarta unor dosare individuale, ci și credibilitatea justiției ca instituție fundamentală a statului de drept.

Documentul complet al CSM este disponibil aici: [consultați documentul CSM]