BREAKING Moment istoric la Curtea de Apel București: Judecătoarea Raluca Moroșanu îi contrazice pe șefii săi în direct și confirmă acuzațiile din documentarul Recorder. „Suntem terorizați pur și simplu. Tot ce a spus Beșu este adevărat"

În fața celor 13 membri ai conducerii Curții de Apel București și a zeci de jurnaliști, judecătoarea Raluca Moroșanu a luat cuvântul într-un gest fără precedent și a confirmat public acuzațiile grave din documentarul Recorder. La prima conferință de presă din istoria CAB, organizată pentru a răspunde anchetei jurnalistice „Justiție capturată", o magistrată cu 26 de ani de experiență a spus ce nimeni nu îndrăznea: „Conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizați cu acțiuni disciplinare. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera și în ce situație toxică și încordată suntem." Momentul a șocat sala - o judecătoare își acuză în direct conducerea, în timp ce președinta CAB, Liana Nicoleta Arsenie, încerca să prezinte o imagine complet diferită a instituției.

11 decembrie 2025

Prima conferință de presă din istoria Curții de Apel București

11 decembrie 2025, ora 12:00, Sala „Istrate Micescu" - Pentru prima dată în cei peste 100 de ani de existență, Curtea de Apel București convoacă o conferință extraordinară de presă.

Motivul: Răspunsul la documentarul Recorder „Justiție capturată", care a acumulat peste 2 milioane de vizualizări pe YouTube în primele 48 de ore și a fost urmărit de peste 300.000 de români la TVR1.

Anunțul fusese făcut cu o seară înainte, miercuri 10 decembrie, în timp ce documentarul Recorder era difuzat la TVR1:

„În data de 11.12.2025, la ora 12:00, la sediul Curţii de Apel Bucureşti din Splaiul Independenţei nr. 5 se va desfăşura o conferinţă extraordinară de presă având ca obiect prezentarea datelor factuale şi informaţiilor relevante privind acuzaţiile formulate în spaţiul public în ultima perioadă."

Scena: Toți șefii, față în față cu presa

La conferința de presă au venit toți cei 13 membri ai Colegiului de Conducere al Curții de Apel București:

• Liana Nicoleta Arsenie - președinta CAB (în funcție din iunie 2023, când a înlocuit-o pe Lia Savonea)

• Cei trei vicepreședinți

• Toți ceilalți membri ai conducerii

De cealaltă parte a sălii: zeci de jurnaliști și câmere de luat vederi de la toate televiziunile și publicațiile importante din România.

Între cei doi tabere: o tensiune palpabilă. CAB fusese atacată violent în documentarul Recorder, acuzată că schimbă judecătorii din completuri pentru a favoriza achitarea unor inculpați de corupție.

Liana Arsenie începe conferința: „Profesiile noastre sunt animate de aceeași nevoie"

Președinta Curții de Apel București, Liana Nicoleta Arsenie, ia cuvântul.

„Mă bucur să avem această întâlnire. Profesiile noastre, aceea de magistrat și jurnalist sunt animate de aceeași nevoie: de aflare a adevărului", începe Arsenie.

Tonul este calm, diplomatic. Arsenie anunță că vor prezenta „datele factuale" și „informațiile relevante" pentru a combate „narațiunile manipulative".

Dar imediat după aceste primele cuvinte...

Momentul șoc: O judecătoare o întrerupe pe președintă

Dintr-un colț al sălii, o voce de femei se ridică.

Arsenie se oprește. „Vă rog", spune, invitând-o pe vorbitoare să vină la microfon.

O femeie în robă de judecător se ridică și merge spre microfonul din fața conducerii. Sala încremenește.

„Sunt Raluca Moroșanu, judecător la Secția I penală, am 26 de ani în magistratură", se prezintă magistrata.

Apoi, în fața tuturor celor 13 membri ai conducerii CAB, spune:

Declarația care a zguduit sala: „Tot ce a spus Beșu este adevărat"

„Sunt aici pentru a-l susține pe Laurențiu Beșu. Tot ceea ce a spus Laurențiu Beșu este adevărat."

Pauză.

„Conducerea nu ne ajută de niciun fel. Suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare."

Altă pauză.

„Nu vreau să vă spun cum este atmosfera și în ce situație toxică și încordată suntem."

Apoi, răspunzând direct la acuzațiile CAB din ziua precedentă:

„O parte dintre colegi sunt de acord cu mine. Nu am fost nici ofițer acoperit, nici la Doi și-un sfert, nicăieri. Am fost toată viața mea magistrat. Colegii din țară mă cunosc, pentru că am fost și formator la Institutul Național al Magistraturii și la Școala Națională de Grefieri aproape 15 ani. Și ei vor ști că nu mint."

Încheierea, categorică:

„Dacă nu-l cred pe colegul Laurențiu, măcar să mă creadă pe mine. Atât am avut de spus."

Ce tocmai s-a întâmplat?

Pentru prima dată în istoria recentă a justiției românești, o judecătoare și-a acuzat public conducerea, în fața conducerii, în timp ce aceasta încerca să prezinte o imagine complet diferită a instituției.

Raluca Moroșanu nu a vorbit anonim, protejată de distorsionarea vocii și pixelarea feței, ca alți magistrați din documentarul Recorder.

A vorbit cu nume și prenume.

Cu cei 13 șefi ai săi la câțiva metri distanță.

Cu camerele îndreptate spre ea.

Știind foarte bine ce riscă.

Cine este Raluca Moroșanu?

Raluca Moroșanu este judecătoare la Secția I Penală a Curții de Apel București.

Are 26 de ani de magistratură, dintre care 19 ani la Curtea de Apel București.

A fost formator la Institutul Național al Magistraturii și la Școala Națională de Grefieri timp de aproape 15 ani.

Este cunoscută în mediul judiciar pentru experiența și profesionalismul său.

Nu este o judecătoare marginalizată sau contestată. Este, dimpotrivă, o figură respectată în magistratură.

Și tocmai această credibilitate face declarația ei atât de puternică.

Ce a urmat: Liana Arsenie continuă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat

După intervenția șocantă a Ralucăi Moroșanu, Liana Arsenie a mulțumit și a continuat conferința ca și cum nimic neobișnuit nu s-ar fi întâmplat.

Explicațiile președintei CAB despre cazul Vanghelie

Arsenie a trecut la prezentarea „dovezilor factuale" despre cazul Marian Vanghelie, unul dintre cele mai controversate dosare prezentate în documentarul Recorder.

„Cea mai gravă mistificare este cea privind schimbarea completurilor. Aș începe cu cel mai important: anume cazul Vanghelie", a spus Arsenie.

Explicațiile CAB pentru schimbările de judecători:

1. Judecătoarea Voica Valerica - „schimbare obiectivă pentru că a promovat un concurs"

2. Cealaltă judecătoare - același motiv: „a promovat un concurs"

3. Judecătorul Răileanu - „a solicitat el să își schimbe cariera"

4. Judecătoarea Andreea Ionescu - „a fost la cealaltă secție penală pentru echilibrarea dinamicii muncii"

Concluzia Lianei Arsenie: „Așadar factorul de decizie a fost exterior CAB. Este dreptul la carieră al judecătorilor."

Termenul de prescripție în cazul Vanghelie

„Termenul general de prescripție pentru luare de mită a fost îndeplinit în 2017", a declarat Arsenie.

Dosarul Vanghelie a fost înregistrat la CAB în 2021, deci după ce termenul general de prescripție trecuse deja.

Atacul CAB împotriva judecătorului Beșu: „Cerem clarificări despre trecut"

Arsenie a revenit asupra comunicatului dur pe care CAB îl publicase cu o zi înainte, în care sugera că judecătorul Laurențiu Beșu ar fi fost ofițer acoperit la serviciul de informații „Doi și-un sfert".

„În ceea ce privește activitatea sa la Doi și un Sfert, menționăm că am cerut detalii de la instituțiile abilitate", a spus Arsenie.

Ce ceruse CAB în comunicatul din 10 decembrie

Conducerea CAB îi ceruse lui Beșu să răspundă public la următoarele întrebări:

• „În ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale"

• „Care au fost atribuțiile reale"

• „Ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituții ale statului"

• „Dacă mai există astfel de raporturi în prezent"

• „Dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală"

CAB adăugase: „Aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept."

Dar pentru mulți observatori, insinuarea era clară: Beșu ar fi fost agent acoperit, deci declarațiile sale nu ar fi credibile.

Răspunsul Ralucăi Moroșanu: „Nu am fost nici ofițer acoperit"

Tocmai la această insinuație răspunsese Raluca Moroșanu în declarația sa de la începutul conferinței:

„Nu am fost nici ofițer acoperit, nici la Doi și-un sfert, nicăieri. Am fost toată viața mea magistrat."

Mesajul era clar: Dacă nu îl credeți pe Beșu, pe care îl acuzați că ar fi fost agent acoperit, atunci măcar pe mine să mă credeți. Și eu spun exact ce spune el.

Discursul final al Lianei Arsenie: „Legea nu se schimbă în stradă prin minciuni"

La finalul conferinței, Liana Arsenie a prezentat o apărare aprigă a independenței justiției și a atacat implicit protestele și presiunile publice:

„Am învățat cu toții, judecători și procurori, că justiția se realizează prin Înalta Curte și prin celelalte instanțe organizate conform legii. Așadar, nicio altă autoritate nu se poate erija în deținător al adevărului absolut și nici nu poate tranșa chestiuni litigioase de competența instanțelor de judecată sau să statueze, cu valoare de adevăr personal impus celorlalți, cine este de bună-credință sau nu, ori cine este onest sau nu."

Apoi, atacul direct:

„Am învățat că legea nu se schimbă în stradă prin minciuni, denaturări și manipulare. Că legea vine din cunoaștere juridică și respect pentru cetățean, nu din nevoia de capitalizare politică și nici din nevoia de preluare ostilă a unei puteri în stat care mai târziu să fie folosită în interes politic."

Contextul: De ce a organizat CAB această conferință?

Atacul din documentarul Recorder

În documentarul „Justiție capturată", judecătorul Laurențiu Beșu a făcut dezvăluiri grave despre modul în care funcționează Curtea de Apel București:

• Judecători transferați de la un dosar la altul fără explicații clare

• Complete de judecată schimbate în mod repetat în dosare importante

• Presiuni asupra magistraților care nu se conformează

• O atmosferă de teamă în cadrul instituției

Beșu a povestit propria experiență: transferat de la Tribunalul Giurgiu la CAB, unde, conform mărturiei sale, colegii i-au spus că mutarea fusese făcută pentru a-l îndepărta de dosarul medicului Mircea Beuran, care se afla pe rolul Tribunalului Giurgiu.

Dosarul Beuran s-a încheiat cu achitare după ce Beșu a fost înlocuit.

Mai târziu, când Beșu a avut o opinie diferită de cea a unui coleg într-un dosar important (cazul Nicolae Bădălău), delegarea sa la CAB nu a mai fost reînnoită.

Atacul CAB din 10 decembrie

Cu o zi înainte de conferința de presă, CAB a publicat un comunicat virulent împotriva lui Beșu, în care:

1. Califică declarațiile sale drept „denigratoare și fără acoperire faptică"

2. Acuză „mystificarea adevărului"

3. Insinuează că ar fi fost agent acoperit, citând articole de presă din 2024

4. Cere clarificări de urgență de la Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS

CAB a scris: „Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții."

Impactul declarației Ralucăi Moroșanu

Intervenția judecătoarei Moroșanu a avut un impact devastator pentru narațiunea pe care CAB încerca să o construiască.

De ce este atât de importantă declarația ei?

1. Confirmă acuzațiile din Recorder

Moroșanu nu spune „poate că Beșu are dreptate" sau „ar trebui investigat". Spune categoric: „Tot ceea ce a spus este adevărat."

2. Vine din interiorul sistemului

Nu este un politician, un jurnalist sau un activist. Este o judecătoare cu 26 de ani de experiență, una dintre cele mai respectate magistrate de la CAB.

3. Spune public ceea ce alții spun doar anonim

În documentarul Recorder, majoritatea magistraților au vorbit cu identitatea protejată. Moroșanu a făcut-o cu nume și prenume, în fața conducerii, știind perfect ce riscă.

4. Descrie o „situație toxică"

Nu vorbește despre probleme administrative minore. Vorbește despre „terorism cu acțiuni disciplinare" și despre o „atmosferă toxică" pe care nici măcar nu vrea să o descrie în detaliu.

5. Confirmă că Beșu NU a fost agent acoperit

Răspunde direct la insinuarea CAB și spune că nici ea, nici Beșu nu au fost ofițeri acoperiți.

Ce înseamnă „terorism cu acțiuni disciplinare"?

Când Moroșanu spune „suntem terorizați cu acțiuni disciplinare", se referă la una dintre cele mai eficiente metode de control al magistraților în România:

Cum funcționează „terorismul disciplinar"

1. Acțiunile disciplinare pot fi declanșate pentru aproape orice

Un judecător poate fi sancționat disciplinar pentru:

• „Comportament care aduce atingere onoarei sau probității profesionale"

• „Neglijență în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu"

• „Încălcarea secretului deliberării"

• Și multe alte formulări vagi

2. Simpla anchetă disciplinară este deja o pedeapsă

Chiar dacă ulterior judecătorul este achitat, procedura în sine:

• Creează un dosar disciplinar

• Afectează evaluarea profesională

• Generează stres și intimidare

• Trimite un mesaj altor magistrați

3. Cine controlează Inspecția Judiciară controlează magistrații

Inspecția Judiciară - organul care investighează abaterile disciplinare - a fost descrisă în documentarul Recorder ca un „factor de constrângere" al magistraților.

Daniela Panioglu, fosta judecătoare, a spus în documentar: „Inspecția Judiciară este un factor de constrângere enorm."

4. Sistemul piramidal

După cum a descris Panioglu: „Este o structură piramidală, cu Lia Savonea în vârf."

Controlul se exercită printr-o rețea de dependențe: cine numește, cine promovează, cine anchetează disciplinar.

Reacțiile după conferința de presă

În sală: Șoc și tăcere

Jurnaliștii prezenți au descris atmosfera ca fiind electrizantă.

Nimeni nu se aștepta ca o judecătoare să ia cuvântul chiar la începutul conferinței, înainte ca președinta să prezinte punctul de vedere oficial.

Nimeni nu se aștepta la acuzații atât de directe: „suntem terorizați", „situație toxică", „conducerea nu ne ajută de niciun fel".

Pe rețelele sociale: Susținere masivă

Declarația Ralucăi Moroșanu a devenit imediat virală pe rețelele sociale.

Mii de români au lăudat curajul magistratei.

Mulți au comparat-o cu judecătorul Laurențiu Beșu, care a îndrăznit să vorbească în documentarul Recorder.

În magistratură: Respect și admirație

Conform surselor din interiorul sistemului judiciar, mulți magistrați au văzut-o pe Moroșanu ca pe un erou.

Pentru prima dată, cineva a spus public, în fața conducerii, ceea ce mulți gândeau în privat.

Ce riscă Raluca Moroșanu?

1. Anchetă disciplinară

Este foarte probabil ca Inspecția Judiciară să deschidă o anchetă disciplinară împotriva Ralucăi Moroșanu.

Motivele posibile:

• „Declarații care aduc atingere onoarei instituției"

• „Comportament care compromite prestigiul justiției"

• Orice altă formulare vagă care să permită o sancțiune

2. Izolare profesională

Moroșanu ar putea fi:

• Mutată la o altă secție (mai puțin importantă)

• Exclusă din proiecte importante

• Evaluată negativ la inspecțiile periodice

• Izolată de conducere și de colegii apropiați de conducere

3. Presiuni psihologice

Simpla amenințare cu ancheta disciplinară este deja o formă de presiune psihologică.

Moroșanu știe că fiecare decizie pe care o va lua în continuare, fiecare termen pe care îl va acorda, fiecare interacțiunecu colegii va fi scrutată pentru a găsi o bază pentru sancționare.

4. Blocarea carierei

Dacă Moroșanu ar vrea să promoveze (de exemplu, să devină judecător la ÎCCJ), această declarație publică va fi folosită împotriva ei.

Dar de ce a făcut-o?

Știind toate aceste riscuri, de ce a luat Raluca Moroșanu această decizie?

În declarația ei, magistrata oferă un indiciu:

„O parte dintre colegi sunt de acord cu mine."

Moroșanu nu a vorbit doar pentru ea. A vorbit pentru zeci, poate sute de magistrați care se simt terorizați, dar nu îndrăznesc să vorbească public.

A vorbit pentru Laurențiu Beșu, care fusese atacat violent de CAB cu o zi înainte.

A vorbit pentru toți judecătorii care vor să facă justiție, dar se simt blocați de un sistem corupt.

Și poate, cel mai important, a vorbit pentru a spune adevărul, chiar dacă acest lucru îi va distruge cariera.

Cealaltă față a conferinței: Explicațiile CAB

În timp ce declarația Moroșanu a fost momentul cel mai mediatizat, conducerea CAB a prezentat și propriile explicațiidespre cazurile controversate.

Cazul Vanghelie - explicațiile oficiale

Marian Vanghelie - fost primar al Sectorului 5, acuzat de luare de mită - a beneficiat de 150 de amânări și 5 schimbări de complet înainte de a fi achitat în martie 2025.

Documentarul Recorder a arătat că fiecare schimbare de judecător a dus la noi amânări și, în final, la prescrierea faptelor.

Explicația CAB:

1. Judecătorii au fost schimbați pentru motive de carieră (promovări, concursuri)

2. „Factorul de decizie a fost exterior CAB"

3. Termenul general de prescripție pentru luare de mită fusese deja împlinit în 2017, înainte ca dosarul să ajungă la CAB (în 2021)

Problema cu explicația CAB

Chiar dacă termenul general de prescripție trecuse în 2017, termenul special de prescripție (care include perioada de judecată) nu trecea decât dacă dosarul era prelungit suficient.

Și tocmai această prelungire artificială prin amânări repetate și schimbări de complete este ceea ce Recorder a documentat.

CSM: „Amplificare a campaniei de destabilizare"

În paralel cu conferința CAB, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat și el o reacție la documentarul Recorder.

CSM acuză „o amplificare a campaniei de destabilizare a puterii judecătorești" și vorbește despre „un plan bine stabilit".

Conform CSM, acest „plan" ar include:

• Trivializarea discuțiilor despre pensii

• Organizarea de proteste

• Revoltă publică incitată de președinte (Nicușor Dan)

• Activarea magistraților pensionari

• Culminând cu reportajul jurnalistic (documentarul Recorder)

CSM mai spune: **„Anathema aruncată asupra întregului corp al judecătorilor pe baza unor aleg

ații."**

Ce urmează?

Pentru Raluca Moroșanu

Este foarte probabil că în următoarele săptămâni sau luni, Moroșanu va fi chemată la Inspecția Judiciară.

Va fi întrebată despre declarațiile sale.

Va trebui să justifice fiecare cuvânt.

Și cel mai probabil va primi o sancțiune disciplinară.

Pentru Laurențiu Beșu

Atacul CAB continuă. Curtea a cerut clarificări de la:

• Inspecția Judiciară

• Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)

• Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT)

• Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS)

Scopul declarat: să clarifice dacă Beșu a fost agent acoperit.

Scopul real, conform multor observatori: să-l compromită și să deturneze atenția de la acuzațiile grave pe care le-a formulat.

Pentru Curtea de Apel București

CAB se află acum într-o poziție extrem de dificilă.

Pe de o parte, a organizat o conferință de presă pentru a-și apăra imaginea.

Pe de altă parte, chiar în această conferință, o judecătoare respectată a confirmat public acuzațiile împotriva conducerii.

Credibilitatea CAB este la cel mai scăzut nivel din ultimii ani.

Pentru sistemul judiciar românesc

Conferința de la CAB a demonstrat ceea ce mulți suspectau: există o fractură profundă în magistratură.

Pe de o parte: magistrații care vor să facă justiție și se simt blocați de sistem.

Pe de altă parte: o conducere care încearcă să mențină controlul și să minimizeze criticile.

Întrebarea este: Cine va câștiga această bătălie?

Concluzii: Un moment de cotitură

Conferința extraordinară de presă de la Curtea de Apel București va rămâne în istoria justiției românești ca momentul în care tăcerea a fost spartă.

Raluca Moroșanu a făcut ceea ce nimeni nu îndrăznea: a spus adevărul în fața puterii, știind perfect ce va urma.

În fața celor 13 membri ai conducerii CAB.

În fața zecilor de jurnaliști și a camerelor de luat vederi.

În fața întregii țări.

„Tot ceea ce a spus Laurențiu Beșu este adevărat. Suntem terorizați pur și simplu. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera și în ce situație toxică și încordată suntem."

Aceste cuvinte vor răsuna mult timp în magistratura românească.

Și vor inspira, poate, alți judecători și procurori să îndrăznească să vorbească.

Pentru că, așa cum a demonstrat Raluca Moroșanu, curajul este contagios.

Și adevărul, oricât de incomod, trebuie spus.

Timeline-ul evenimentelor

9 decembrie 2025 - Recorder publică documentarul „Justiție capturată"

10 decembrie 2025, dimineață - CAB publică un comunicat virulent împotriva judecătorului Laurențiu Beșu

10 decembrie 2025, seară - CAB anunță conferința extraordinară de presă pentru 11 decembrie, ora 12:00

10 decembrie 2025, seară - TVR1 difuzează documentarul Recorder (peste 300.000 de telespectatori)

10 decembrie 2025, seară - Sute de români protestează în fața CSM

11 decembrie 2025, ora 12:00 - Începe conferința de presă la CAB

11 decembrie 2025, ora 12:05 - Raluca Moroșanu ia cuvântul și confirmă acuzațiile din documentarul Recorder

11 decembrie 2025, după-amiază - Declarația Moroșanu devine virală pe rețelele sociale

Notă pentru cititori: Această conferință de presă a fost transmisă în direct de majoritatea televiziunilor din România și poate fi revăzută integral pe platformele de streaming ale acestora. Declarația judecătoarei Raluca Moroșanu poate fi văzută în primele minute ale conferinței.