Sanatate

Sanatate

„Ultima dată era să nasc la PECO.” Gravidele din mediul rural parcurg zeci de kilometri până la maternitate, cu riscuri majore pentru viață

marți, 3 februarie 2026

3 feb. 2026

Timp de citire: 5 minute

Investigație Snoop: Cel puțin 75 de femei din rural au murit din cauze legate de sarcină între 2019–2024; distanțe de peste 60 km în multe zone, transferuri de 100–140 km în cazuri complicate; harta arată accesul real la spitalele publice cu secție de obstetrică-ginecologie

București, 3 februarie 2026 — Accesul limitat la servicii medicale de urgență obstetrică în mediul rural din România rămâne o problemă sistemică gravă, cu consecințe directe asupra vieții mamelor și copiilor. O investigație publicată pe 2 februarie 2026 de platforma Snoop relevă că gravidele din multe comune trebuie să parcurgă zeci de kilometri pentru consultații de rutină și peste 100 km în caz de complicații, ceea ce crește riscul de deces matern, nașteri premature sau complicații severe.

Titlul articolului – „Ultima dată era să nasc la peco.” – provine din mărturia unei femei din Beidaud (județul Tulcea), care a fost la un pas să nască la o benzinărie, în timp ce ambulanța parcurgea distanța de 63 km până la spitalul din Tulcea. Cazul nu este izolat: distanțe lungi, drumuri proaste, lipsa transportului public și întârzieri în intervenția ambulanței fac ca timpul critic în hemoragii sau nașteri premature să fie adesea depășit.

Mortalitatea maternă și accesul la servicii: date alarmante

Conform raportului Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) privind mortalitatea maternă în România (2024):

  • Cel puțin 75 de femei din mediul rural au murit între 2019 și 2024 din cauze legate de sarcină (sângerări, infecții, hipertensiune indusă de sarcină).

  • Peste 150 de decese materne în total (inclusiv urban), cu subraportare semnificativă.

  • Un sfert din decesele materne din 2023 au avut loc în afara spitalelor și fără asistență medicală.

  • România rămâne printre țările UE cu cea mai ridicată rată a mortalității materne (alături de Cipru, Ungaria, Letonia și Portugalia).

Doar 10% din cele 182 de spitale publice cu secție de obstetrică-ginecologie sunt de nivel III (capabile să gestioneze sarcini cu risc crescut): 7 în București, câte 2 în Timiș, și câte unul în Cluj, Oradea, Mureș, Sibiu, Brașov, Craiova, Bacău, Suceava, Iași, Galați și Constanța.

19% din posturile de medic obstetrică-ginecologie sunt vacante (date Ministerul Sănătății). În multe zone rurale, gravidele sunt monitorizate doar de medicii de familie, fără acces facil la ecografii sau specialiști.

Harta accesului: distanțe reale de la peste 3.000 de localități

Snoop a realizat o hartă interactivă care calculează distanțele rutiere de la toate orașele și comunele din România până la cel mai apropiat spital public cu secție/compartiment de obstetrică-ginecologie funcțional. Harta folosește date reale de rulare (cu diacritice pentru acuratețe) și evidențiază zone cu acces precar:

  • Zone cu risc ridicat (distanțe >60 km): comune precum Voineasa și Mălaia (județul Vâlcea – aproape 70 km), Beidaud și Stejaru (Tulcea – 60–63 km).

  • Transferuri complicate (peste 100 km): peste 470 de gravide transferate între ianuarie 2024 și august 2025 din 15 județe; exemple – 140 km de la Baia Mare la Cluj, peste 100 km de la Focșani la Bacău.

  • Cazuri extreme: în Delta Dunării (ex. Sulina), transportul se face cu ambulanța navală (peste 60 km pe apă, aproape 2 ore); în 2020, o gravidă din Sulina a murit în timpul transportului.

Harta este disponibilă pe site-ul Snoop și permite căutarea oricărei localități pentru a vedea distanța exactă și timpul estimat.

Mărturii și cazuri concrete

  • Maria Toia (38 ani, Măciuca, Vâlcea): După ce a pierdut o sarcină în 2025, parcurge 25 km la Drăgășani pentru ecografii private (300 lei) și 60 km până la spitalele din Craiova sau Râmnicu Vâlcea. A plătit 400 lei pentru morfologie fetală privată.

  • Femeie din Beidaud (Tulcea): Aproape a născut la benzinărie; ambulanța din Babadag (35 km) → total 63 km la Tulcea.

  • Gravide din Tulcea: 11 cazuri transferate la Constanța (125 km) în 2023 pentru complicații.

  • Femeie din Urziceni (Ialomița): A născut pe trotuar în 2023 după ce a fost trimisă să aștepte ambulanța pentru transfer la Slobozia (62 km); spital local fără medic de gardă.

  • Femeie din Giurgiu: Deces în octombrie 2025 după naștere la un spital privat fără ATI echipat; transfer tardiv la Spitalul Județean Constanța.

  • Alexandra Ivanov (25 ani, Botoșani): Gravidă lăsată fără intervenție; ultimul mesaj: „Nu mai am aer”.

În Beidaud (1.600 locuitori), 27 de copii s-au născut între 2024 și noiembrie 2025, mulți cu intervenție tardivă. Asistenții medicali comunitari recomandă internare timpurie iarna, din cauza riscului de blocare a drumurilor.

Cauzele profunde și consecințe

  • Lipsa infrastructurii medicale și a medicilor în rural (180 localități fără medic de familie în 2025).

  • Transport public limitat (ex. 4 autobuze/zi în unele comune).

  • Neîncredere în sistem din cauza violenței obstetricale și a abuzurilor raportate.

  • Lipsa ecografiilor gratuite suficiente (doar 106 decontate în ambulatoriu la nivel național).

  • Studii internaționale: transport de 30–60 minute dublează riscul nașterii în afara spitalului (studiu suedez); fiecare minut contează în hemoragii (OMS, Universitatea John Hopkins).

Recomandări și propuneri

  • Clinici mobile pentru screening și ecografii în zone izolate (Gabriela Alexandrescu, Salvați Copiii).

  • Telemedicină pentru conectarea medicilor de familie cu specialiști din centre universitare.

  • Stimulente financiare, locuințe și dotări pentru atragerea medicilor în rural.

  • Formare continuă pentru cadre medicale și integrare mai bună între sistemul medical și cel social.

  • Îmbunătățirea infrastructurii de transport și a substațiilor de ambulanță (solicitare nefinalizată către Ministerul Sănătății).

Problema rămâne prioritară de sănătate publică: fără intervenții urgente, distanțele lungi și lipsa accesului continuă să pună în pericol viețile femeilor și copiilor din mediul rural. Harta Snoop oferă o imagine clară a realității și poate servi ca instrument pentru decidenți și organizații care luptă pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale esențiale.

Share this article

Related Articles

Related Articles

Related Articles