Secțiile de urgență ale spitalelor, păzite de jandarmi? Lipsa de protecție și condițiile de lucru nesigure îi fac pe medici să plece

Un proiect de lege aflat în analiză propune ca unitățile de primiri urgențe din spitalele românești să poată solicita pază cu efective de jandarmi. Inițiativa vine pe fondul unor statistici alarmante: unul din zece medici a fost agresat fizic, iar peste jumătate dintre medicii tineri declară că vor să emigreze.

România se confruntă cu o criză profundă în sistemul de sănătate, iar secțiile de urgență au devenit punct de maximă tensiune. Potrivit unui proiect legislativ analizat recent, unitățile de primiri urgențe (UPU) și compartimentele de primiri urgențe (CPU) din spitalele de urgență vor putea beneficia, la cerere, de pază cu efective de jandarmi, serviciu prestat contra cost.

Inițiativa legislativă vine ca răspuns la o realitate îngrijorătoare: agresiunile asupra personalului medical au devenit un fenomen endemic, iar condițiile de lucru nesigure accelerează exodul specialiștilor din sistemul public.

Amploarea fenomenului: cifre care alarmează

Datele invocate de autorii proiectului sunt edificatoare. Un studiu recent realizat de cadre universitare din domeniul învățământului superior medical relevă că 22% din personalul medical se confruntă cu atitudini agresive din partea pacienților sau aparținătorilor. Această cifră, deja îngrijorătoare, subestimează însă dimensiunea reală a problemei: cel puțin jumătate dintre cei agresați nu raportează incidentele, conștienți că demersurile lor nu produc efecte substanțiale.

Situația devine și mai gravă când privim datele Colegiului Medicilor din România. Potrivit unui studiu realizat pe un eșantion de peste 8.000 de medici, unul din zece a suferit agresiuni fizice în legătură cu actul medical. Medicii tineri, cei sub 35 de ani, sunt cei mai expuși, cu o rată de 13%.

Specialitățile cu cel mai ridicat nivel de risc includ psihiatria (21%), anestezia și terapia intensivă (20%), pediatria (12%), precum și chirurgia generală, obstetrică-ginecologia și recuperarea medicală (câte 11%). Este vorba tocmai de acele ramuri medicale care necesită pregătire îndelungată și în care deficitul de personal este cel mai acut.

De ce pleacă medicii: dincolo de salariu

Autorii proiectului identifică lipsa de protecție și condițiile de lucru nesigure drept factori determinanți în decizia medicilor de a părăsi sistemul public. Aceștia migrează fie către sectorul privat, fie către alte țări, ori renunță cu totul la specialitățile din unitățile de primiri urgențe.

„Paza insuficientă, lipsa competențelor legale ale firmelor de pază în ceea ce privește prevenirea și aplanarea situațiilor ce pot genera agresiuni reprezintă un argument suplimentar pentru această măsură, fără a pune la îndoială competența acestor companii", susțin autorii proiectului.

Statisticile confirmă această evaluare. Potrivit unui studiu publicat în 2024 de Colegiul Medicilor din România, 57% dintre medicii tineri, cei sub 35 de ani, și-au declarat intenția de a emigra. Iar în 2024, numărul medicilor care au solicitat certificate profesionale pentru a profesa în străinătate a crescut cu 50% față de anul anterior, apropiindu-se de nivelurile din 2017-2018, când salariile mici determinau plecările în masă.

Specialitățile cele mai afectate de exod sunt tocmai cele din linia întâi: medicina de urgență (39,2% dintre medici declară că vor să plece), oncologia (39%) și chirurgia generală (35,2%). Este un cerc vicios: medicii pleacă pentru că condițiile sunt dificile, iar lipsa lor face condițiile și mai grele pentru cei rămași.

Jandarmeria: competențe și legitimitate

Proiectul legislativ propune Jandarmeria Română ca soluție pentru asigurarea ordinii în secțiile de urgență. Argumentul central: instituția are competențele legale și atribuțiile corespunzătoare în domeniul ordinii publice, fiind abilitată să gestioneze situații tensionate în mod eficient.

„Experiența și pregătirea Jandarmeriei în domeniul intervențiilor în situații de urgență și conflictelor violente o recomandă ca instituție responsabilă pentru asigurarea protecției unităților de primiri urgențe", se arată în expunerea de motive a proiectului.

Cadrul legal existent permite deja Jandarmeriei să asigure paza obiectivelor de importanță deosebită, conform Legii 550/2004 și HG 1486/2005. Noutatea constă în extinderea explicită a acestei posibilități către unitățile de primiri urgențe, recunoscându-le astfel statutul de infrastructură critică pentru sănătatea publică.

De altfel, Ministerul Afacerilor Interne a semnat recent un ordin ministerial privind Noul Concept de Pază al Jandarmeriei Române, care prevede o reorganizare radicală a modului de acțiune. Conform acestuia, aproximativ 3.000 de jandarmi vor fi redirecționați din posturile fixe interioare către activitatea din teren, crescând mobilitatea și capacitatea de reacție a instituției.

Context european: România nu e singură

Agresiunile asupra personalului medical nu sunt o problemă exclusiv românească. În Italia, de exemplu, sindicatele medicilor au cerut în 2024 protecția armatei după un val de atacuri în spitale. La Policlinico din Foggia, în regiunea sudică Puglia, aproximativ 50 de rude și prieteni ai unei paciente decedate au atacat personalul medical, forțându-l să se baricadeze într-o cameră.

Conform sindicatului italian ANAAO, până în 2022 aproape jumătate din posturile din medicina de urgență din Italia erau vacante. Frustrarea cauzată de timpii lungi de așteptare și deficitul de personal generează tensiuni care izbucnesc adesea violent.

Un review internațional italo-american citat de publicația Viața Medicală relevă că 47% dintre urgentiștii americani au fost victime ale agresiunilor fizice, iar 45% din personalul spitalelor italiene a fost expus la violență. În Bosnia și Herțegovina, proporția ajunge la 90%, iar în Sudan la 92%.

Burnout și teama de malpraxis: alte fațete ale crizei

Agresiunile reprezintă doar o parte din tabloul complet al crizei. Studiul Colegiului Medicilor din România arată că 36% dintre medici prezintă risc crescut de sindrom burnout, iar femeile și medicii tineri sunt cei mai afectați. Epuizarea profesională alimentează la rândul ei intenția de emigrare.

Tot studiul CMR relevă că 70% dintre medici resimt teamă privind posibilitatea de a fi angrenați într-o procedură de malpraxis. Pentru categoriile de vârstă sub 49 de ani, proporția urcă la 78%. Această teamă conduce la „medicina defensivă" – medici care prescriu investigații sau proceduri mai degrabă pentru a se proteja de acuzații decât pentru nevoile reale ale pacientului.

Un studiu lansat în noiembrie 2025, care a inclus peste 4.200 de studenți și medici rezidenți, confirmă această realitate: peste 80% dintre tinerii medici se tem să refuze gărzile neplătite, aproape jumătate nu au încredere în calitatea pregătirii primite, iar 70% dintre cei care iau în calcul plecarea nu cred că își pot construi o carieră satisfăcătoare în România.

Deficitul structural: „Două Românii" medicale

România avea, la sfârșitul anului 2023, aproximativ 72.740 de medici, dintre care peste 92% lucrează în mediul urban. Colegiul Medicilor descrie situația drept „două Românii": peste jumătate dintre medici profesează în București și alte cinci județe cu centre universitare (Iași, Mureș, Cluj, Timiș și Dolj), în timp ce restul de 36 de județe împart cealaltă jumătate.

Cu 357 de medici la suta de mii de locuitori, România se situează sub media europeană și sub țări precum Bulgaria (480 de medici la suta de mii). Sistemul cheltuiește 44% din resursele de sănătate pe îngrijiri spitalicești – cel mai mare procent din UE – și doar 18% pe îngrijiri ambulatorii, cel mai mic din Uniune. Această structură dezechilibrată reflectă tocmai slaba acoperire cu medici în comunitate, care împinge cazurile ușoare către urgențe și spitale.

Conform estimărilor, peste 40.000 de medici formați în România lucrează în prezent în străinătate, majoritatea în Germania, Franța și Marea Britanie. În perioada 2016-2023, au plecat din țară 7.430 de doctori, potrivit datelor Colegiului Medicilor. Dacă s-ar întoarce cu toții, numărul medicilor din România ar crește cu 37%.

Ce urmează

Proiectul privind paza cu jandarmi în secțiile de urgență reprezintă o tentativă de a răspunde unei probleme imediate. Însă soluțiile de fond – îmbunătățirea condițiilor de muncă, reformarea sistemului de pregătire a rezidenților, clarificarea cadrului legal privind malpraxisul, creșterea atractivității profesiei – rămân provocări pe termen lung.

Colegiul Medicilor din România a inițiat demersuri pentru o nouă lege a profesiei medicale și o lege a malpraxisului integrată în Legea drepturilor pacienților. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat intenția de a diferenția tipurile de gardă în funcție de complexitate și de a actualiza remunerația, care a rămas la nivelul anului 2018.

Între timp, în camerele de gardă ale spitalelor românești, medicii continuă să profeseze sub presiune, între ture epuizante și interacțiuni potențial violente. Jandarmii ar putea oferi o măsură de siguranță. Întrebarea este dacă aceasta va fi suficientă pentru a opri exodul celor care, în cele din urmă, sunt singurii capabili să salveze vieți.