Bacterie modificată genetic: o nouă abordare promițătoare în tratamentul cancerului, cu potențial testare la copii cu leucemie

O bacterie periculoasă, Listeria monocytogenes – cunoscută pentru riscul de infecții grave prin contaminarea alimentelor – a fost transformată de cercetători într-un instrument potențial împotriva cancerului. Compania de biotehnologie Laguna Bio, fondată pe baza cercetărilor de la Universitatea din California, Berkeley, intenționează să solicite autorizația de la Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) pentru inițierea unui studiu clinic. Terapia, bazată pe o tulpină modificată genetic denumită QUAIL (Quadruple Attenuated Intracellular Listeria), ar urma să fie testată inițial la copii cu leucemie care au suferit transplant de măduvă osoasă, cu scopul de a stimula răspunsul imunitar, de a preveni infecții severe și de a reduce riscul de recidivă.

După aproape patru decenii de studii fundamentale asupra modului în care Listeria manipulează celulele gazdă și evită sistemul imunitar, echipa condusă de microbiologul Daniel Portnoy de la UC Berkeley a reușit să elimine capacitatea bacteriei de a provoca boală, păstrând în același timp proprietatea de a activa puternic anumite celule imunitare. QUAIL este o tulpină cu patru atenuări, lipsită de enzime esențiale pentru sinteza cofactorilor derivați din riboflavină (vitamina B2), ceea ce o face incapabilă să se replice în afara celulelor gazdă. În experimente pe șoareci, bacteria a fost eliminată rapid din sânge și ficat, dar a indus o stimulare durabilă a celulelor T gamma delta – un tip de limfocite cu rol de „ucigași” generali împotriva celulelor canceroase sau infectate, asociat cu prognostic mai bun în unele cancere.

Studiile preclinice au arătat că QUAIL activează și extinde aceste celule T gamma delta endogene, oferind un mecanism nou pentru imunoterapie, potențial complementar altor abordări. Laguna Bio planifică inițial utilizarea QUAIL pentru a stimula direct răspunsul imunitar la pacienții pediatrici cu leucemie post-transplant, unde riscul de infecții și recidivă rămâne ridicat. Dacă FDA va aproba protocolul, studiul clinic ar putea începe în lunile următoare, reprezentând un pas important în repurposing-ul bacteriilor attenuate ca vectori imunostimulatori.

În România, accesul la astfel de terapii inovatoare rămâne limitat. Potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cancerul reprezintă a doua cauză de mortalitate după bolile cardiovasculare, cu peste 45.866 de decese înregistrate în 2022. Pacienții români așteaptă în medie peste 800 de zile pentru acces la medicamente inovatoare aprobate în Uniunea Europeană, față de media europeană de 578 de zile, conform Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC). Aproape 81% dintre medicamentele oncologice inovatoare aprobate la nivel UE nu sunt disponibile în țară, ceea ce subliniază decalajul în privința imunoterapiilor avansate și a terapiilor personalizate.

Pe plan internațional, ultimii ani – în special 2025 și începutul lui 2026 – au adus progrese accelerate în multiple direcții ale tratamentului cancerului. Imunoterapia continuă să domine, cu rate de supraviețuire la cinci ani în creștere semnificativă pentru cancere metastatice precum melanomul (de la 16% la 35% în ultimele decenii, datorită inhibitorilor de checkpoint PD-1/CTLA-4). Au fost aprobate noi medicamente de către FDA, inclusiv anticorpi conjugati (ADC-uri) precum trastuzumab deruxtecan pentru cancere HER2-pozitive, sacituzumab govitecan pentru cancer mamar triplu-negativ, și combinații pentru cancere ovariene rare sau esofagiene. Progresele în vaccinuri personalizate împotriva cancerului (bazate pe neoantigene), terapii CAR-T mai sigure și accesibile în ambulatoriu, precum și țintirea mediului tumoral (inclusiv prin modificarea microbiomului) au fost evidențiate în rapoarte ale American Association for Cancer Research (AACR) și Memorial Sloan Kettering Cancer Center. În 2025, au fost aprobate peste 10 noi medicamente oncologice bazate pe studii clinice majore, iar pentru 2026 experții anticipează accelerarea în imunoterapiile inginerești, vaccinuri cu platforme mRNA extinse și utilizarea inteligenței artificiale pentru diagnostic precoce și selecție terapeutică. Aceste evoluții oferă speranță, dar subliniază necesitatea investițiilor în cercetare și echitate în acces global, inclusiv în țări precum România, unde prevenția (până la 40% din cazuri ar putea fi evitate, conform OMS) și accesul rapid la inovații rămân prioritare.