International
22 oct. 2025
Declarație comună istorică: Zelenski și liderii europeni susțin poziția lui Trump – negocierile de pace cu Rusia să înceapă de la actuala linie a frontului
Timp de citire: 5 minute
Președintele american Donald Trump a escaladat marți tensiunile cu Spania, afirmând că țara „trebuie să fie pedepsită” pentru că nu își majorează bugetul de apărare la nivelul de 5 % din PIB, stabilit drept nou obiectiv de către NATO. Declarațiile, făcute de la Casa Albă cu o zi înaintea reuniunii miniștrilor apărării din alianță la Bruxelles, marchează cel mai dur avertisment transmis până acum de Washington unui aliat european.
„Sunt foarte nemulțumit de Spania. Sunt singura țară care nu și-a crescut cifra la 5 %. Trebuie să fie pedepsită”, a spus Trump, potrivit presei americane. „Mă gândeam să-i pedepsesc pe plan comercial cu tarife vamale din cauza a ceea ce au făcut.”
Remarcile vin într-un moment în care alianța atlantică se confruntă cu incursiuni repetate ale dronelor și avioanelor rusești în spațiul aerian al Europei — de la Polonia și România până la Estonia — și pe fondul dezbaterilor tot mai tensionate privind împărțirea poverii financiare între statele membre.
Guvernul spaniol condus de premierul Pedro Sánchez a anunțat că va menține cheltuielile militare la aproximativ 2 % din PIB, argumentând că obiectivul de 5 % este „excesiv și incompatibil cu modelul social spaniol”. Madridul subliniază că, în pofida nivelului relativ redus de alocare, contribuie activ la misiuni NATO în Marea Neagră, Marea Baltică și în Orientul Mijlociu, oferind sprijin logistic și umanitar Ucrainei.
Ministrul de Externe José Manuel Albares a reacționat la declarațiile lui Trump spunând că Spania este „un aliat depline drepturi” și că „retorica amenințătoare nu schimbă acest fapt”. Vicepremiera Yolanda Díaz a avertizat, la rândul său, că impunerea de tarife „ar lovi și economia americană”, întrucât Spania are un deficit comercial față de SUA.
Reuniunea miniștrilor apărării din NATO, programată la Bruxelles în 16–17 octombrie, are loc într-un context de alertă sporită. În ultimele săptămâni, drone rusești au fost doborâte deasupra Poloniei, iar altele au pătruns în spațiul aerian al României. În Estonia, avioane de luptă rusești au fost interceptate și escortate de aeronave NATO, în timp ce în Danemarca, Franța, Germania, Lituania, Norvegia și Suedia au fost observate drone „misterioase” în apropierea unor instalații energetice și militare.
Ca răspuns, Uniunea Europeană a propus crearea unui „zid antidronă” continental, un scut tehnologic menit să apere infrastructurile critice. NATO sprijină ideea, dar insistă să păstreze conducerea strategiei. „Santinela Estică”, operațiunea de monitorizare aeriană a flancului estic, va fi extinsă, iar unele state membre cer relaxarea regulilor de ripostă în caz de intruziune.
Comisia Europeană a reacționat rapid la declarațiile lui Trump, reamintind că politica comercială este competență comunitară și că orice tarif vamal impus unilateral împotriva Spaniei ar fi tratat drept o măsură îndreptată împotriva întregii Uniuni Europene.
„Uniunea nu negociază sub amenințare”, a transmis un purtător de cuvânt al Executivului european, adăugând că solidaritatea internă între statele membre „nu va fi fracturată prin presiuni externe”.
Potrivit datelor NATO, Spania a crescut cheltuielile pentru apărare de la 0,9 % din PIB în 2017 la circa 2,02 % în 2025, echivalentul a peste 32 de miliarde de euro — o creștere constantă, dar insuficientă față de noul prag convenit de SUA.
Surse apropiate administrației Trump afirmă că președintele consideră atitudinea Madridului „un test pentru credibilitatea alianței”. Oficialii americani susțin că angajamentul de 5 % a fost convenit „în unanimitate” la Summitul NATO de la Haga din iunie 2025, iar orice derogare subminează principiul de echitate.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat pentru El País că „nu există excepții de la acordul de la Haga”. El a mai spus că „solidaritatea între aliați se măsoară în contribuții, nu în declarații politice”.
Criza diplomatică dintre Washington și Madrid ridică întrebări mai profunde despre viitorul alianței nord-atlantice și despre rolul Europei în propria sa securitate.
Echilibrul fragil între autonomie și alianță.
Spania reflectă dilema multor state europene care încearcă să-și mențină echilibrul între presiunile americane și prioritățile sociale interne.
Politizarea apărării colective.
Amenințarea cu sancțiuni comerciale transformă apărarea în instrument de negociere economică, o strategie care riscă să fragmenteze NATO.
Riscul de reacție în lanț la nivelul UE.
O eventuală aplicare a tarifelor ar forța Bruxellesul să răspundă unitar, riscând un nou conflict transatlantic — de data aceasta nu pe tema comerțului, ci a securității.
Implicații pentru flancul estic.
Țări ca România și Polonia, care ating deja 2,5–3 % din PIB în cheltuieli militare, privesc disputa ca pe un precedent periculos ce ar putea diviza efortul comun în fața Rusiei.
Evaluarea progreselor către obiectivul de 5 % va avea loc abia în 2029, însă tensiunile dintre SUA și Spania ar putea persista ani de zile. În lipsa unui compromis diplomatic, riscul unei confruntări comerciale reale rămâne deschis.
Deocamdată, Madridul insistă că își va menține politica actuală, mizând pe sprijinul Uniunii Europene. Washingtonul, în schimb, pare hotărât să folosească pârghiile economice pentru a impune disciplina în alianță.
În cuvintele unui diplomat european de la Bruxelles:
„Dacă NATO devine o alianță în care solidaritatea se cumpără, atunci nu mai vorbim despre apărare colectivă, ci despre un contract comercial.”
Reuniunea miniștrilor apărării NATO are loc la Bruxelles pe 16–17 octombrie 2025.
Obiectivul de 5 % din PIB pentru cheltuieli de apărare a fost stabilit la Summitul de la Haga, iunie 2025.
Spania alocă în prezent aproximativ 2 %, față de media europeană de 3,7 %.
Declarațiile lui Trump coincid cu o creștere a activităților militare ruse în apropierea granițelor NATO.