Criza economică se adâncește: Standard & Poor's retrogradează ratingul Franței pe fondul instabilității politice

Tensiunile fără precedent din Franța au consecințe majore și în plan economic. Agenția de rating Standard & Poor's a retrogradat vineri, 18 octombrie, ratingul de țară al Franței, invocând "incertitudinea privind finanțele publice" care persistă în contextul unei crize politice profunde.

Decizia, luată într-o mișcare neplanificată care a surprins piețele financiare, marchează a treia retrogradare a Franței într-un singur an și plasează cea de-a doua economie a zonei euro într-o categorie de risc crescut, alături de țări care au fost la centrul crizei datoriilor europene din 2011.

Retrogradarea ratingului avut de Franța s-a făcut cu o treaptă, de la AA-/A-1+ la A+/A-1. Perspectiva asociată ratingului este una stabilă, potrivit anunțului făcut de agenția americană de rating.

Decizia S&P: Un semnal de alarmă pentru finanțele publice franceze

"În ciuda prezentării în această săptămână a proiectului de buget pentru 2026 în parlament, incertitudinea legată de finanțele guvernului francez rămâne ridicată. Incertitudinea privind finanțele publice rămâne ridicată înaintea alegerilor prezidențiale din 2027. Un exemplu în acest sens este decizia noului guvern de a suspenda reforma istorică a pensiilor, introdusă inițial în lege în 2023", au precizat reprezentanții Standard & Poor's, citați de Politico.

Agenția de rating a subliniat că Franța traversează "cea mai severă instabilitate politică" din ultimii aproape 70 de ani, citând "fragmentarea politică intensificată" și o succesiune de șase prim-miniștri în trei ani. Această turbulență politică fără precedent în Republica a Cincea franceză pune sub semnul întrebării capacitatea guvernului de a implementa reforme economice esențiale.

Potrivit evaluării S&P, datoria publică a Franței este pe o traiectorie ascendentă îngrijorătoare, urmând să crească de la aproximativ 112% din PIB la sfârșitul anului 2024 la aproximativ 121% până în 2028. La sfârșitul primului trimestru al anului 2025, datoria publică franceză a atins 3,346 trilioane de euro, reprezentând 114% din PIB - un nivel care o plasează pe a treia poziție în Uniunea Europeană, după Grecia și Italia.

Contextul politic: Reforma pensiilor sacrificată pentru supraviețuire

Noul premier al Franței, Sébastien Lecornu, a trecut cu bine joi, 17 octombrie, peste două moțiuni de cenzură, după ce a suspendat legea privind creșterea vârstei de pensionare, o măsură extrem de contestată în ultimele luni.

Suspendarea aplicării legii pensiilor până la următoarele alegeri prezidențiale din 2027 reprezintă o concesie majoră făcută Partidului Socialist. Reforma pensiilor fusese considerată una dintre realizările emblematice ale președintelui francez Emmanuel Macron, care ridica treptat vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani.

Cele două moțiuni de cenzură prezentate de extrema stângă France Unbowed și extrema dreaptă Rassemblement National au obținut doar 271 și, respectiv, 144 de voturi - mult sub pragul de 289 de voturi necesare pentru a răsturna guvernul Lecornu. Oferta premierului de a suspenda reforma pensiilor până după alegerile prezidențiale din 2027 a convins socialiștii să acorde guvernului o șansă de supraviețuire în Adunarea Națională profund fragmentată.

Prin punerea reformei pensiilor pe masa de sacrificiu, Lecornu riscă să anuleze una dintre principalele realizări economice ale lui Macron într-un moment în care finanțele publice ale Franței se află într-o stare precară, lăsând președintele cu puține realizări domestice după opt ani la putere.

Criza fiscală: Cifre alarmante și perspective sumbre

Cât privește perspectivele economiei franceze, Standard & Poor's anticipează o creștere de doar 0,7 la sută în 2025, după care se prefigurează o "revenire modestă" în 2026.

"Riscurile suplimentare la adresa prognozei noastre de creștere sunt considerabile, mai ales având în vedere posibilitatea ca dobânzile mai mari la împrumuturile guvernamentale să se transmită în costurile de finanțare pentru restul economiei franceze", se arată în raportul agenției de rating.

Agenția subliniază că, deși ținta guvernului privind un deficit bugetar general de 5,4% din PIB în 2025 va fi probabil atinsă, procesul de consolidare bugetară pe termen mediu va fi mai lent decât se estima anterior, în absența unor măsuri suplimentare semnificative de reducere a deficitului.

Deficitul bugetar al Franței a atins 5,8% din PIB anul trecut, depășind cu mult ținta oficială a UE de 3%. În ciuda eforturilor de consolidare fiscală, datoria Franței era de 60% din PIB la începutul anilor 2000, dar s-a umflat pentru a atinge 116% în 2025.

Costul serviciului datoriei a crescut dramatic: în 2021, rambursările datoriei Franței costau 25 de miliarde de euro, iar în 2025 se estimează că vor costa 63 de miliarde de euro, potrivit șefului organismului de supraveghere fiscală al Franței, Pierre Moscovici.

Reacția guvernului și implicațiile pentru piețe

După retrogradarea ratingului de țară, ministrul Economiei din Franța, Roland Lescure, a reafirmat obiectivul privind deficitul bugetar pentru 2025 și a precizat că proiectul de buget pentru 2026, transmis parlamentului la începutul săptămânii, ar trebui să reducă deficitul la 4,7 la sută din PIB anul viitor.

Ministrul Lescure a declarat pentru Franceinfo că "trei agenții ne-au retrogradat și nu putem ignora acest nor", adăugând că "în mod fundamental, este un nor suplimentar la o prognoză meteo care era deja destul de întunecată. Este un apel la luciditate și responsabilitate, un apel la seriozitate".

Retrogradarea a avut impact imediat asupra piețelor: spreadul dintre obligațiunile franceze și cele germane pe 10 ani s-a extins la aproximativ 78 de puncte de bază. În mod alarmant, investitorii consideră acum Franța un debitor mai riscant decât Grecia, Italia, Portugalia și Spania - țări care au fost în centrul crizei datoriilor europene din 2011.

Un precedent îngrijorător: Fitch a retrogradat Franța în septembrie

Cu această retrogradare, Franța a pierdut ratingul dublu-A de la două dintre cele trei mari agenții de rating internaționale, după ce Fitch Ratings a luat o decizie similară în septembrie 2025, reducând și ea ratingul Franței la A+. Moody's, care încă evaluează Franța la Aa3 (echivalent cu AA-), urmează să își anunțe decizia vineri, 25 octombrie, într-o mișcare care ar putea consolida această tendință descendentă.

Fitch a justificat retrogradarea din septembrie prin faptul că "proiectează creșterea datoriei la 121% din PIB în 2027 de la 113,2% în 2024, fără un orizont clar pentru stabilizarea datoriei în anii următori".

Provocările imediate: Bugetul 2026 și stabilitatea politică

Deși Lecornu a supraviețuit moțiunilor de cenzură, el se confruntă acum cu provocarea și mai dificilă de a obține aprobarea unui buget de austeritate pentru 2026 într-un parlament profund divizat. Premierul și-a asumat angajamentul de a nu utiliza Articolul 49.3 din Constituție, care permite forțarea adoptării legislației fără vot parlamentar - instrumentul utilizat pentru impunerea reformei pensiilor în 2023.

După obținerea concesiei privind pensiile, socialiștii și-au îndreptat atenția miercuri spre includerea unei taxe pe miliardari în bugetul pe 2026, subliniind cât de slabă este poziția lui Lecornu în negocieri. Franța se află în mijlocul celei mai grave crize politice din ultimele decenii, pe măsură ce o succesiune de guverne minoritare încearcă să împingă bugete de reducere a deficitului printr-o legislatură reticentă, împărțită în trei blocuri ideologice distincte.

Poziția fragilă a guvernului ar putea să se prăbușească în săptămânile sau lunile următoare dacă Partidul Socialist sau conservatorii de la Les Républicains își vor schimba poziția și vor susține viitoare moțiuni de cenzură, în cazul în care nu vor obține ce doresc în negocierile privind bugetul.

Perspectiva economică sumbră pentru Franța și zona euro

Economiștii de la Goldman Sachs au declarat că "alunecarea bugetară" probabilă în Franța i-a determinat să ridice previziunea deficitului bugetar pentru 2025 la 5,5% din PIB și pentru 2026 la 5,3% din PIB. Ambele niveluri sunt cu mult peste regulile UE care impun ca deficitele membrilor individuali să nu depășească 3% din PIB, în timp ce datoria publică nu ar trebui să depășească 60% din producția economică.

Franța a fost plasată sub "procedura de deficit excesiv" a UE, aplicată statelor membre care nu respectă regulile stabilite în "Pactul de Stabilitate și Creștere". Țara are termen până în 2029 pentru a-și pune ordine în finanțe, dar nu există niciun semn că Franța va putea să-și îndeplinească obligațiile în viitorul apropiat.

Criza din Franța evidențiază fragilitatea structurală a celui de-al doilea cel mai mare stat membru al zonei euro și ridică întrebări serioase despre capacitatea sa de a implementa reforme economice necesare într-un context politic profund divizat. Pentru investitori și pentru partenerii europeni ai Franței, provocarea va fi să navigheze prin această perioadă de incertitudine prelungită, în așteptarea alegerilor prezidențiale din 2027, care ar putea reshufla complet peisajul politic francez.