Dilema lui Putin: Cum va ajunge liderul rus la Budapesta pentru întâlnirea cu Trump pe fondul restricțiilor aeriene și al mandatului de arestare internațional

Președintele rus Vladimir Putin se confruntă cu provocări logistice și juridice complexe pentru a ajunge la Budapesta, unde este programată o a doua întâlnire de vârf cu președintele american Donald Trump privind încheierea războiului din Ucraina. Între interdicția de zbor a UE asupra aeronavelor rusești și mandatul de arestare internațional al Curții Penale Internaționale, călătoria liderului de la Kremlin devine un exercițiu diplomatic fără precedent.

Putin nu are voie în Uniunea Europeană și nici în SUA în urma invadării Ucrainei în februarie 2022. Pentru întâlnirea cu Trump din Alaska, avionul său a primit autorizație specială, însă acum, la revederea celor doi care ar urma să aibă loc în Ungaria, lucrurile sunt mult mai complicate.

Traseul imposibil: Peste 5.000 de kilometri în loc de 1.500

Avionul prezidențial al lui Putin nu va putea zbura la Budapesta pe traseul cel mai scurt, deoarece acesta presupune survolarea spațiului aerian al UE, unde ar avea nevoie de o derogare specială. Potrivit Agenției Europene pentru Siguranța Aviației (EASA), interdicția de zbor se aplică aeronavelor operate de un transportator aerian rus, înregistrate în Rusia și deținute sau închiriate de orice persoană sau entitate rusă, precum și zborurilor "neplanificate" care pot transporta cetățeni ruși la întâlniri de afaceri sau destinații de vacanță în UE.

În aceste condiții, liderul de la Kremlin va trebui să zboare pe o rută mult mai lungă. Potrivit analizelor de specialitate, avionul prezidențial al Rusiei ar urma să evite spațiul aerian al majorității țărilor din UE, iar zborul spre sud ar putea fi o opțiune viabilă. Georgia, al cărei partid de guvernământ Georgian Dream a suspendat oferta de aderare la Uniunea Europeană, este semnatară a Statutului de la Roma, dar ar putea fi dispusă să închidă ochii.

Ruta posibilă pentru a ajunge la Budapesta include survolarea Mării Caspice, Iranului, Turciei, Mării Mediterane, Muntenegrului, Serbiei și, în cele din urmă, Ungariei, cu un total estimat de aproximativ 5.000 de kilometri. Acest traseu ar prelungi zborul cu aproape trei ore. Pe ruta directă, care nu este posibilă fără derogare, Putin ar avea de zburat doar 1.500 de kilometri.

Pentru a ajunge la Budapesta, Putin ar trebui să zboare peste spațiul aerian al aliatului său Belarus și apoi peste Polonia sau Slovacia - ambele membre ale Uniunii Europene și NATO - o rută potențial riscantă având în vedere tensiunile politice actuale și proximitatea ambelor țări față de Ucraina. România este o altă opțiune posibilă, dar este, de asemenea, membră NATO și UE.

Precedentul Lavrov: Șapte ore de ocol pentru Malta

Anul trecut, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a călătorit la Malta pentru o întâlnire a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care s-a dovedit extrem de controversată. Ministrul a fost nevoit să facă un ocol de șapte ore pentru a evita spațiul aerian european până când a ajuns pe insulă, care i-a permis să aterizeze din motive diplomatice.

În schimb, purtătoarea sa de cuvânt, Maria Zaharova, care se află sub interdicție de călătorie și îngheț de active, a primit refuz pentru o excepție după ce mai multe capitale europene au ridicat obiecții.

Deși avionul prezidențial al lui Putin este pe deplin capabil să facă zboruri pe distanțe lungi, ruta extinsă va necesita o coordonare atentă cu controlul traficului aerian turc și sârb și potențiale planuri de urgență în cazul unor complicații meteorologice sau diplomatice. Potrivit experților în securitate, zborul peste Marea Neagră prezintă în continuare riscuri operaționale, mai ales având în vedere activitatea militară din regiune.

Deocamdată, nu a fost publicat niciun plan de zbor oficial, însă coridorul turco-sârb pare a fi cea mai practică rută pentru ca președintele rus să ajungă în Ungaria.

"Kremlinul zburător": Avionul prezidențial rus

Președintele Rusiei folosește un avion de linie Iliușin Il-96 modificat, supranumit "Kremlinul zburător", care are patru motoare și este dotat cu sisteme de apărare avansate. Această aeronavă este special concepută pentru a rezista zborurilor de lungă durată și dispune de facilități complete pentru desfășurarea activităților prezidențiale în timpul călătoriei.

Mandatul ICC: O problemă juridică fără soluție evidentă

La aterizarea în Ungaria, Vladimir Putin ar risca o altă problemă semnificativă. Curtea Penală Internațională (CPI) a emis pe numele său în martie 2023 un mandat de arestare internațional pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni în timpul războiului din Ucraina. Semnatarii Statutului de la Roma din 1998, care a înființat curtea cu sediul la Haga în 2002, sunt obligați să aresteze pe cei vizați de mandate de îndată ce intră pe teritoriul lor - ceea ce include teoretic și spațiul aerian.

Însă Guvernul Ungariei a decis să se retragă din CPI. În aprilie 2025, premierul de dreapta Viktor Orbán a anunțat că țara sa va părăsi documentul fondator al ICC atunci când premierul israelian Benjamin Netanyahu a efectuat o vizită la Budapesta. Netanyahu se află, de asemenea, pe lista celor mai căutați de ICC pentru crime de război în Gaza.

Autoritățile ungare au notificat oficial secretarul general al ONU la 2 iunie 2025 că Ungaria se retrage din Statutul de la Roma, tratatul fondator al ICC, în urma unei decizii din 20 mai 2025 a parlamentului. Retragerea Ungariei va intra în vigoare la un an după notificare. Până atunci, Ungaria rămâne obligată de obligațiile sale față de ICC, inclusiv executarea mandatelor de arestare ale curții.

Retragerea Ungariei din ICC va intra în vigoare la un an după notificarea către secretarul general al ONU. Ungaria a trimis o astfel de notificare la 2 iunie 2025. Până atunci, Ungaria rămâne obligată de obligațiile sale față de ICC, inclusiv executarea mandatelor de arestare.

Orbán garantează securitatea lui Putin

De altfel, premierul maghiar Viktor Orbán i-a garantat lui Vladimir Putin asigurarea condițiilor pentru noua întâlnire cu Donald Trump și pentru deplasarea la această întâlnire, în pofida mandatului de arestare internațional, a transmis vineri agenția Reuters, citată de Digi24.

Autoritățile ungare au promis deja să-l primească pe Putin. "Ne vom asigura că intră în Ungaria, are negocieri de succes aici și apoi se întoarce acasă", a declarat ministrul de Externe Peter Szijjarto jurnaliștilor pe 17 octombrie. Mai devreme, premierul Ungariei Viktor Orbán a scris pe Facebook că a vorbit cu Putin și că pregătirile pentru summit-ul cu Trump "merg în ritm alert".

Putin și-a limitat în mod clar călătoriile de la emiterea mandatului ICC. Anul trecut, el a trecut granița spre Mongolia, membră ICC, unde a fost primit cu o ceremonie fastuoasă cu soldați călare de către președintele mongol Ukhnaagiin Khurelsukh. Mongolia are relații foarte prietenoase cu Rusia, de care depinde pentru combustibil și electricitate. Țara s-a abținut să condamne ofensiva Rusiei în Ucraina și s-a abținut la voturile privind conflictul la ONU.

În mod critic, ICC nu dispune de mijloace pentru a-și aplica mandatele: se bazează exclusiv pe bunăvoința guvernelor individuale. Anul trecut, Mongolia, parte a ICC, s-a confruntat cu recriminări europene după ce l-a găzduit pe Putin pentru o vizită de stat fără nicio consecință. Un scenariu similar s-a desfășurat când Orbán l-a primit pe Netanyahu în aprilie.

Contextul diplomatic: A doua încercare Trump-Putin

Președintele Trump a anunțat joi, după un apel cu Vladimir Putin, că el și liderul rus au convenit să se întâlnească în capitala ungară, Budapesta. Întâlnirea va avea loc probabil în următoarele două săptămâni, a spus Trump mai târziu la o conferință de presă. Apelul a venit cu o zi înainte ca Trump să se întâlnească cu președintele Volodymyr Zelenski la Washington, DC.

Potrivit Kremlinului, Trump a propus ideea de a organiza întâlnirea la Budapesta, pe care Putin a "susținut-o imediat". Putin nu a mai vizitat Europa din 2021, când s-a întâlnit cu președintele de atunci al SUA, Joe Biden, la Geneva.

Trump și Putin s-au întâlnit în Alaska în august pentru o rundă inițială de discuții privind încheierea războiului, dar summit-ul nu a dus la nicio mișcare către pace. Liderii au petrecut aproape trei ore în întâlnirea foarte așteptată, în care Trump i-a oferit lui Putin o primire cu covor roșu - atrăgându-și critici din partea oponenților lui Trump.

Autoritarul prim-ministru ungur a numit anterior Budapesta "singurul loc din Europa astăzi unde o astfel de întâlnire poate fi organizată" din cauza a ceea ce a descris ca fiind poziția "consecventă" a Ungariei pentru pace. Uniunea Europeană a salutat întâlnirea propusă, a declarat un purtător de cuvânt la un briefing vineri, adăugând că Putin face obiectul îngheței activelor, nu al unei interdicții de călătorie.

Implicațiile geopolitice și riscurile juridice

Un diplomat senior al UE, vorbind sub condiția anonimatului, a declarat: "Dacă Putin aterizează (la Budapesta), arestarea ar trebui să fie consecința logică. Nimeni nu va fi surprins dacă ungurii nu-l arestează pe Putin. Nu este prima dată când Ungaria își încalcă obligațiile față de ICC. Deci da, este problematic".

Guvernul maghiar nu a asumat totuși un risc prea mare primind pe Netanyahu sau acum, pregătindu-se să-l primească pe Putin. În astfel de cazuri, ICC poate iniția proceduri, poate declara o încălcare a obligațiilor și poate condamna țara în cauză pentru că și-a încălcat angajamentul. Am văzut un exemplu similar: cel mai recent toamna trecută cu Mongolia, când președintele rus a vizitat țara și, desigur, nu a fost arestat. Același lucru s-a întâmplat și în cazul Ungariei cu Netanyahu. ICC a lansat proceduri la mijlocul lunii aprilie și la sfârșitul lunii iulie s-a concluzionat că Ungaria și-a încălcat obligațiile.

Pentru Viktor Orbán, găzduirea unei întâlniri la nivel înalt între cei doi președinți este cu siguranță o chestiune de mare prestigiu. Capitala ungară a fost menționată anterior de mai multe ori ca posibilă locație pentru o întâlnire între cei doi șefi de stat, iar într-un interviu acordat unui post de televiziune francez în iunie, Viktor Orbán a indicat că "dacă vrea să vină în Ungaria, îl vom primi pe președintele rus cu respect".

Întâlnirea planificată subliniază rolul tot mai controversat al Ungariei în arhitectura de securitate europeană și ridică întrebări despre eficiența mecanismelor internaționale de justiție în fața realităților geopolitice contemporane.