Revoltă în educație: Peste 1.200 de oameni semnează împotriva noii programe la limba română pentru clasa a IX-a. Mircea Cărtărescu, Radu Jude și sute de profesori acuză Ministerul că propune o „programă ceaușistă reciclată" care va amplifica analfabetismul funcțional

Noua programă școlară de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în dezbatere publică de Ministerul Educației, a declanșat cea mai amplă revoltă din mediul academic și cultural din ultimii ani. Peste 200 de personalități din educație, literatură și teatru au lansat o scrisoare deschisă care a strâns rapid peste 1.200 de semnături, acuzând că programa va descuraja tinerii să citească și va întări analfabetismul funcțional. În centrul criticilor: propunerea ca adolescenții de 14-15 ani să studieze cronicari din secolul al XVII-lea și literatură veche, fără contextualizare istorică adecvată.

11 decembrie 2025

O scrisoare deschisă care a devenit mișcare de protest

Ceea ce a început ca o scrisoare deschisă semnată de peste 200 de cercetători ai Academiei Române, profesori universitari și din învățământul preuniversitar, scriitori și regizori s-a transformat rapid într-o mișcare de protest de amploare. Până la publicarea acestui material, aproape 1.300 de persoane din întreaga țară au semnat petiția prin care cer Ministerului Educației și Cercetării „regândirea integrală" a programei propuse pentru limba și literatura română la clasa a IX-a.

Scrisoarea, intitulată sugestiv „NU programei de ieri pentru elevii de mâine!", conține acuzații grave la adresa documentului pus în dezbatere publică pe 25 noiembrie 2025, cu termen până pe 12 decembrie 2025. Autorii memoriului avertizează că „noua programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a readuce în școli un model depășit, complet rupt de realitățile elevilor și de lumea în care trăiesc."

„Programa ignoră toate deschiderile științifice și didactice ale disciplinei din ultimele decenii, conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional", se arată în memoriu.

Cine sunt semnatarii: De la Mircea Cărtărescu la Radu Jude

Printre semnatarii de marcă ai scrisorii deschise se numără:

Din literatură:

• Mircea Cărtărescu - scriitor, laureat al numeroase premii internaționale

• Radu Vancu - scriitor și profesor universitar

• Ioana Nicolaie - scriitoare

• Dan Lungu - scriitor

• Ioana Pârvulescu - scriitoare și critic literar

Din cinematografie și teatru:

• Radu Jude - regizor, laureat al Ursului de Aur la Berlinale

• Gianina Cărbunariu - regizoare

• Mihaela Michailov - dramaturgă

Din mediul academic:

• Liviu Papadima - profesor universitar, una dintre cele mai dure voci critice

• Peste 20 de cercetători ai Academiei Române

• Sute de profesori din învățământul preuniversitar și universitar

Printre autorii străini recomandați în programă se numără Niccolò Machiavelli, Victor Hugo, Montesquieu, Molière, Alphonse de Lamartine și Stendhal - autori clasici, dar departe de preocupările și contextul adolescenților din 2025.

Ce propune noua programă: Întoarcere în trecut sau „salt mortal fără plasă"?

Ministerul Educației și Cercetării, condus de Daniel David, propune prima actualizare curriculară majoră la nivel de liceu după mai bine de două decenii. Schimbarea fundamentală constă în trecerea de la modelul tematic (introdus în anii 2000, centrat pe teme precum iubirea, familia, școala, adolescența) la un model diacronic (cronologic), centrat pe evoluția istorică a limbii și literaturii române.

Ce înseamnă concret această schimbare?

În loc să studieze literatură contemporană și teme relevante pentru vârsta lor, elevii de clasa a IX-a (14-15 ani) vor trebui să:

1. Studieze cronicari din secolul al XVII-lea: Programa recomandă opere precum „Letopisețul de la Aron Vodă încoace" de Miron Costin - texte scrise într-o limbă română arhaică, greu de înțeles fără pregătire filologică serioasă.

2. Citească literatură din secolul al XIX-lea: Autorii români din programă includ Ion Neculce, Anton Pann, Dinicu Golescu, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Ion Ghica, Radu Ionescu, Nicolae Filimon, Ion Creangă și Ioan Slavici.

3. Studieze în ordine cronologică, nu tematică: Elevii vor trebui să înțeleagă concepte precum „Renaștere", „Iluminism" sau „Romantism" - perioade istorice pe care le vor învăța la istorie abia la sfârșitul clasei a IX-a sau în anii școlari următori.

Cel mai „tânăr" autor din programă este I.L. Caragiale, născut în 1852 - cu aproape 175 de ani înainte de elevii care vor trebui să îl studieze.

Lipsa totală a diversității

Una dintre cele mai dure critici vizează absența completă a:

• Autoarele feminine - programă nu include nicio scriitoare sau poetă

• Literatura minorităților - zero referințe la literatura comunităților maghiare, rome, germane sau altor minorități din România

• Literatura contemporană relevantă - tinerii care se uită la „Stranger Things" și „Euphoria" vor trebui să citească exclusiv texte din secolul al XIX-lea

Zece motive pentru care programa e considerată „un dezastru"

Criticii au publicat o listă cu „zece motive pentru care proiectul de programă de limba și literatura română îi va face pe elevi să deteste lectura și va spori analfabetismul funcțional":

1. Programă învechită și anacronică

Un elev de clasa a IX-a nu poate înțelege concepte precum „Renaștere", „Iluminism" sau „Romantism" pentru că acestea se învață la istorie abia la sfârșitul primei clase de liceu sau în anii școlari următori. Elevii vor trebui să studieze texte fără să aibă contextul istoric necesar.

2. Lipsesc complet autoarele feminine și perspectivele diverse

În plus față de absența totală a autoarele feminine importante, programa ignoră și orice referire la literatura minorităților. În programă sunt doar bărbați, iar cel mai „tânăr" este I.L. Caragiale, născut în 1852.

3. Forțează memorarea din „comentarii-șablon"

Elevii vor fi nevoiți să memoreze din nou „comentarii-șablon" și interpretări stereotipe, ceea ce contribuie „direct la analfabetismul funcțional". Modelul actual îi obligă pe elevii de clasa a IX-a să citească doar literatură română veche, greu de înțeles fără cunoștințe lingvistice și istorice pe care încă nu le au. În loc să le apropie de literatură, acest lucru riscă să îi descurajeze, făcându-i dependenți de „comentarii prefabricate" sau îndepărtându-i complet de literatură.

4. Nu are fundamente didactice

Criticii spun că programa nu are fundamente didactice solide, diferă de cadrele europene și poate ajunge să alimenteze extremismul. În plus, ignor

ă evoluțiile recente din literatura și din lume.

5. O programă „ceaușistă reciclată"

Memoriul „NU programei de ieri pentru elevii de mâine!" a fost lansat de mai mult de 200 de personalități din educație, literatură și teatru. Ei acuză că este o „programă ceaușistă reciclată" care îi va face pe elevi să urască lectura.

Peste 200 de personalități din cultură au criticat programa, spunând că „îi va descuraja pe tineri să citească și chiar că va încuraja analfabetismul funcțional."

6. Ministerul vrea ca elevii să studieze literatura cronologic, nu tematic, ca în anii 2000

Peste 1.200 de persoane au semnat până marți la ora publicării acestei știri. Scrisoarea deschisă a strâns până acum aproximativ 1.300 de semnături și de la alte persoane din țară.

7. Descurajează lectura prin texte prea complexe

Printre semnatarii importanți se numără scriitorul Mircea Cărtărescu, regizorul Radu Jude, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie și scriitorul și profesorul Radu Vancu. Scrisoarea deschisă a strâns până acum aproape 1.300 de semnături și de la alte persoane din țară.

8. Concepție confuză, anacronică și autosuficientă

„Din păcate, toate cele trei coordonate constitutive ale proiectului de programă LLR9TC – [Limba și literatura română, clasa a IX-a, Trunchiul comun – adică materia obligatorie pentru toți elevii] (principiul diacronic, raportul dintre național și transnațional și practicarea interdisciplinarității) indică o concepție confuză, anacronică și autosuficientă, care nu poate sta la baza studiului limbii și literaturii române la nivel liceal", spun autorii memoriului.

9. Se bazează pe informații eronate din punct de vedere științific

Noua programă pentru Limba și Literatura Română de clasa a IX-a are o „concepție confuză, anacronică și autosuficientă" și se bazează pe „informații eronate din punct de vedere științific", arată peste 20 de cercetători ai Academiei Române și peste 200 de profesori și scriitori.

10. Niciun sistem educațional european modern nu folosește acest model

„Niciunul dintre sistemele europene nu apelează la factorul cronologic drept principiu structurant, întrucât acesta comportă riscul major de a transforma elevii în receptori ai unor conținuturi istoricizate, imposibil de corelat cu orizontul preocupărilor vârstei", subliniază memoriul.

„În sisteme educaționale precum cel francez, italian sau britanic, abordarea diacronică este utilizată parțial și doar pentru a realiza decupaje ale unor teme sau forme literare reprezentative în contemporaneitate. În schimb, în state al căror sistem educațional este recunoscut ca generator de bune practici la nivel global (Finlanda, Norvegia, Suedia, Danemarca, Germania), principiul diacronic apare doar incidental, în interiorul unor unități tematice sau pentru a susține dezvoltarea unor competențe."

„Resuscitarea în 2025 a unui model defunct în toate practicile educaționale moderne reprezintă un risc major pentru o disciplină cu rol strategic în combaterea analfabetismului funcțional și în dezvoltarea competențelor culturale."

Vocea criticilor: „Un dezastru", „salt mortal fără plasă"

Reacțiile din mediul academic și artistic au fost extrem de dure.

Profesorul Claudiu Turcuș, decanul Facultății de Teatru și Film din cadrul Universității Babeș-Bolyai, spune că „noua programă pentru clasa a IX-a de Limba şi literatura română, aflată în dezbatere publică, este un dezastru".

„Ni se propune o programă de-a dreptul retrogradă, pare că în ultimii 50 de ani nu s-a întâmplat nimic, nici în metodologiile domeniului, nici în modul în care ne raportăm la noile generații de adolescenți. E o programă opacă la lumea contemporană, protocronist-naționalistă, ignorantă în raport cu toată literatura academică a domeniului, care le propune elevilor care se uită la Stranger Things și Euphoria să citească cronicarii moldoveni, să proceseze genuri & mituri literare fără nicio perspectivă critică, să învețe istorie literară ca afirmare a identității naționale", a scris Turcuș.

Profesoara Adriana Bogatu a descris situația ca pe „o întoarcere în timp. Salt mortal. Fără plasă".

Scriitorul Radu Vancu atrage atenția: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă."

Profesorul de Limba și literatura română Emil Munteanu, co-fondator Alecart, apreciază că „o programă de Română care transformă literatura în muzeu riscă să îndepărteze adolescenții. Clasa a IX-a ar trebui să fie despre descoperire, identitate și sens personal."

Dana Papadima, profesor, editor de manuale, specialist în educație și director educațional al Avenor College, scrie într-o postare publică pe Facebook despre „bubuiala" provocată de proiect și avertizează că documentul riscă să îndepărteze elevii de literatura română, să reactiveze reflexe naționaliste și să ignore complet competențele europene și nevoile reale ale adolescentului din 2025.

Profesorul universitar Liviu Papadima a oferit cea mai dură critică la adresa noii programe școlare propuse de Minister pentru elevii abia intrați în liceu.

Apărarea programei: Ioan Aurel Pop și „toboșarii vremurilor noi"

Într-o mișcare surprinzătoare, Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, a luat poziție în apărarea reorganizării pe criterii cronologice a materiei de literatură română.

„Nu se poate imagina «epoca clasicilor literaturii» – nume devenit acum odios «toboșarilor vremurilor noi» – fără acumulările anterioare", spune Ioan Aurel Pop într-un „punct de vedere privind programele și manualele de limba și literatura română" trimis presei.

Pop a folosit sintagma „toboșarii vremurilor noi" pentru a-i descrie pe profesorii și scriitorii care critică programa, o expresie care a stârnit, la rândul ei, controverse.

Este important de menționat că Ioan Aurel Pop este și cel care a prezidat lansarea noului curriculum de la Ministerul Educației. Concret, efortul de înnoire curriculară așteptată pentru nivelul liceu de 20 de ani a fost lansat public printr-o serie de prezentări organizate de Ministerul Educației, prezentări care au debutat cu lansarea noilor programe școlare de Istorie de către președintele Academiei Române.

Mai mult, în luna august 2025, același Ioan Aurel Pop a fost numit de Ministerul Educației și Cercetării în funcția de coordonator științific al grupului de lucru care concepe programa școlară la Istorie – liceu, pentru elevii care intră în clasa a IX-a în 2026.

Această dublă poziție - atât ca președinte al Academiei Române, cât și ca coordonator al grupului de lucru pentru programa de Istorie - ridică întrebări despre independența poziției sale în această dezbatere.

Reacția ministrului Daniel David: „Nu știu, dar mă gândesc..."

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a avut o serie de intervenții publice controversate în legătură cu programa propusă.

Întrebat direct dacă un adolescent de clasa a IX-a este pregătit sau suficient „echipat" să studieze vechii cronicari, ministrul a răspuns: „Nu știu. Dar mă gândesc că aceiași elevi au făcut la un moment dat latina, un an. Cronicarii sunt 3-4 ore."

Răspunsul a fost considerat de mulți ca evaziv și lipsit de fundamentare pedagogică solidă.

Daniel David a subliniat că propunerea pentru programa de limbă și literatură română de la clasa a IX-a „aparține unui grup de specialiști și nu ministerului" și că documentul este pus în „consultare publică" tocmai pentru a primi feedback.

„Paradoxal, poate pentru unii... mi se pare absolut normal, pentru că lucrăm la programele pentru Limba și literatura română, programa este făcută de specialiști care vin din mai multe zone: preuniversitar, universitar și în zona Academiei Române. Acești specialiști au venit cu o idee pe care au pus-o, atenție, în consultare publică. Ce înseamnă consultare publică? Înseamnă că ceilalți, care dacă nu au mai avut acces, și specialiști la rândul lor se uită și se exprimă: dacă ești de acord, dacă nu ești de acord, dacă vrei să modifici ceva", a declarat ministrul.

Pe 2 decembrie 2025, ministrul Daniel David a spus că va lua o decizie „săptămâna viitoare" privind programa de clasa a IX-a. Până la momentul redactării acestui articol (11 decembrie 2025), decizia nu a fost anunțată public, iar perioada de consultare publică se apropie de final (12 decembrie 2025).

Săptămâna trecută, ministrul a transmis că „la sfârșitul perioadei de consultare, voi trage linie și voi vedea ce decizie voi lua."

Ce spun datele: Analfabetismul funcțional în creștere

Contextul în care apare această controversă este alarmant. România se confruntă cu o creștere îngrijorătoare a analfabetismului funcțional, iar rezultatele testărilor internaționale de tip PISA evidențiază formarea deficitară a competenței de literație.

Ironic, autorii programei au susținut că modelul actual (tematic, introdus în anii 2000) este responsabil pentru această creștere. Însă criticii răspund că „această teză nu are nicio bază științifică, întrucât testele PISA măsoară competențele școlare până la nivel gimnazial" - deci problema apare înainte ca elevii să ajungă la liceu și la programa actuală.

„De aceea, înlocuirea unei programe de clasa a IX-a deschisă spre literatura contemporană și spre problematici specifice vârstei (iubire, școală, familie, adolescență) cu o abordare diacronică concentrată asupra studiului în sine a formelor literare din secolele XVI-XIX este un gest iresponsabil, care poate afecta generații întregi de cititori tineri și poate spori efectiv gradul de analfabetism funcțional", avertizează autorii memoriului.

Alte probleme semnalate: Reducerea numărului de ore

Pe lângă controversa legată de conținut, există și o problemă legată de numărul de ore alocat disciplinei.

Asociația profesorilor de Limba și literatura română Ioana Em. Petrescu a transmis ministrului Educației, Daniel David, o scrisoare deschisă prin care solicită minimum trei ore pe săptămână, obligatorii pentru toate clasele de liceu, indiferent de profil, filieră sau specializare.

Profesorii argumentează că cele 2 ore/săptămână prevăzute în noile planuri-cadru pentru clasele a XI-a și a XII-a sunt insuficiente pentru a acoperi cele cinci domenii de conținut: comunicare orală, lectură, redactare, elemente de construcție a comunicării, elemente de interculturalitate.

„În ceea ce privește transferul de achiziții dinspre gimnaziu spre liceu, acesta este imposibil de realizat prin diminuarea numărului de ore. În acest caz, prevederile proiectelor de planuri-cadru intră în contradicție cu Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023", au transmis profesorii.

„Din perspectiva noilor proiecte de plan-cadru, limba română, ca limbă maternă, studiată 2 ore/săptămână, este depreciată sever și are, la clasele a XI-a și a XII-a, un statut similar cu o limbă străină/modernă (L1)."

„Combaterea analfabetismului funcțional, în toate formele de manifestare, nu poate fi realizată prin diminuarea numărului de ore alocat limbii și literaturii române", subliniază profesorii.

Din perspectiva examenului de bacalaureat, cele 2 ore/săptămână nu pot asigura o pregătire eficientă la singura disciplină unde se susțin două probe distincte (proba orală - comunicare în limba maternă - și proba scrisă).

Ce așteptau profesorii și experții de la reforma curriculară

„În raport cu ce se studiază acum, așteptările de reformă vizau:

• Angajarea disciplinei în contexte și fenomene contemporane (studiul sistematic al literaturii se oprea la anii '70 ai secolului trecut)

• Sporirea dimensiunii transnaționale și comparatiste (în măsura în care literatura română nu a fost niciodată o insulă, ci o răscruce)

• Branșarea culturalului la formele și provocările comunicaționale ale lumii de azi (articole, știri, bloguri, reclame, podcasturi, social media)

Or, niciuna dintre aceste dimensiuni nu este prezentă în experiențele culturale propuse elevilor în momentul-cheie al trecerii dinspre gimnaziu spre liceu, ceea ce ne face să ne întrebăm cu îngrijorare cât de mult se va îndepărta această programă de realitățile societății contemporane peste 10-15 ani, când progresul digital se va desfășura într-un ritm și mai accelerat", explică autorii memoriului.

Cine a elaborat programa controversată

Programa la care au lucrat 30 de profesori este coordonată de Oana Fotache, decana Facultății de Litere din cadrul Universității București.

Documentul conține recomandări de autori precum:

• Cronicarul Miron Costin cu „Letopisețul de la Aron Vodă încoace"

• Costache Negruzzi

• Ioan Slavici

• Marin Preda

• Mihail Sadoveanu

Programa marchează prima actualizare curriculară majoră la nivel de liceu după mai bine de două decenii, dar mulți consideră că schimbarea merge în direcția greșită.

Comparația internațională: Ce fac alte țări europene

Unul dintre cele mai puternice argumente ale criticilor se bazează pe comparația cu sistemele educaționale din Europa:

„Niciunul dintre sistemele europene nu apelează la factorul cronologic drept principiu structurant, întrucât acesta comportă riscul major de a transforma elevii în receptori ai unor conținuturi istoricizate, imposibil de corelat cu orizontul preocupărilor vârstei."

În Franța, Italia și Marea Britanie, abordarea diacronică este utilizată parțial și doar pentru a realiza decupaje ale unor teme sau forme literare reprezentative în contemporaneitate.

În țările nordice (Finlanda, Norvegia, Suedia, Danemarca) și în Germania - state al căror sistem educațional este recunoscut ca generator de bune practici la nivel global - principiul diacronic apare doar incidental, în interiorul unor unități tematice sau pentru a susține dezvoltarea unor competențe.

Ce urmează: Decizia finală și implicațiile pe termen lung

Perioada de consultare publică se încheie pe 12 decembrie 2025. Ministrul Daniel David a promis că va „trage linie" și va lua o decizie după ce analizează feedback-ul primit.

Întrebarea crucială este: Va asculta ministerul vocile a peste 1.200 de semnatari, printre care se numără unii dintre cei mai respectați scriitori, cercetători și profesori din România?

Sau va merge înainte cu programa așa cum a fost propusă inițial, riscând să alieneze o generație întreagă de tineri față de literatura română?

Miza este uriașă

Dacă programa va fi implementată în forma actuală, prima generație de elevi care o va studia va intra în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027. Efectele se vor vedea abia peste câțiva ani, când acești elevi vor da examenul de bacalaureat și, mai important, când vor dezvolta (sau nu) o relație cu lectura și cu cultura română.

Criticii avertizează că riscul este prea mare pentru a fi ignorat:

„Înlocuirea unei programe de clasa a IX-a deschisă spre literatura contemporană și spre problematici specifice vârstei cu o abordare diacronică concentrată asupra studiului în sine a formelor literare din secolele XVI-XIX este un gest iresponsabil, care poate afecta generații întregi de cititori tineri și poate spori efectiv gradul de analfabetism funcțional."

Concluzie: O dezbatere fundamentală despre educație și identitate

Controversa în jurul noii programe de limba și literatura română depășește o simplă dispută tehnică despre curriculum. Este o dezbatere fundamentală despre:

• Ce înseamnă educația în secolul XXI - memorare sau gândire critică?

• Cum formăm cititori - prin impunere sau prin relevanță?

• Ce rol are literatura - muzeu al trecutului sau oglindă a prezentului?

• Cum construim identitate culturală - prin naționalism exclusivist sau prin deschidere și diversitate?

Peste 1.200 de oameni - cercetători, profesori, scriitori, regizori - au spus clar: modelul propus de Ministerul Educației este greșit. Rămâne de văzut dacă vocea lor va fi auzită sau ignorată.

În următoarele zile, România va afla dacă viitoarea generație de adolescenți va citi Mircea Cărtărescu și Gabriela Adameșteanu sau va fi forțată să memoreze cronicari din secolul al XVII-lea. Diferența între aceste două scenarii poate determina dacă tinerii români vor deveni cititori pasionați sau vor fugi pentru totdeauna de literatură.

UPDATE: Articolul va fi actualizat după ce ministrul Daniel David va anunța decizia finală privind programa de limba română pentru clasa a IX-a.

Notă pentru cititori: Scrisoarea deschisă „NU programei de ieri pentru elevii de mâine!" poate fi citită integral online, iar lista semnăturilor este deschisă pentru toți cei care doresc să își exprime susținerea pentru regândirea programei propuse de Ministerul Educației.