Timp de citire: 12 minute
România face un pas important către construcția primului drum de mare viteză care va lega direct capitala de Bulgaria. CNIR a semnat miercuri, 11 decembrie 2025, contractul în valoare de 33 de milioane de lei pentru studiul de fezabilitate al drumului București-Giurgiu, o investiție strategică care va decide dacă traseul va fi autostradă sau drum expres. Proiectul include elemente inovatoare: modelarea 3D prin tehnologia BIM (Building Information Modelling) - un concept din 1970 folosit pentru prima dată în România la această amploare - și amenajarea unei piste olimpice de canotaj. În 18 luni, proiectanții vor stabili traseul optim și conexiunea cu viitorul pod peste Dunăre de la Giurgiu-Ruse, deschizând drumul românilor spre principalele stațiuni bulgărești de pe Marea Neagră.
11 decembrie 2025
11 decembrie 2025, ora 11:30 - Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a semnat contractul pentru realizarea Studiului de Fezabilitate al Drumului de mare viteză București-Giurgiu.
„Am semnat astăzi contractul pentru realizarea Studiului de Fezabilitate al Drumului de mare viteză București-Giurgiu, primul obiectiv major de infrastructură rutieră care se proiectează la frontiera cu Bulgaria", a anunțat ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.
Este prima investiție majoră care vizează conectarea directă între capitala României și Bulgaria, după decenii de planificare și amânări.
Contractul a fost atribuit unei asocieri româno-turce:
ACTIV PROIECTARE INFRASTRUCTURĂ S.R.L. (România) - liderul asocierii
EMAY Uluslararası Mühendislik ve Müşavirlik Anonim Şirketi (Turcia)
33 milioane lei (fără TVA) - aproximativ 6,6 milioane euro
Durată totală: 18 luni, din care:
16 luni pentru realizarea efectivă a studiului de fezabilitate
2 luni pentru asistență tehnică necesară pregătirii contractului de proiectare și execuție
Dacă contractul a fost semnat pe 11 decembrie 2025, studiul de fezabilitate ar trebui să fie gata în iunie 2027.
Fonduri europene nerambursabile (Programul Transport 2021-2027)
Bugetul de stat (complement)
Drumul către semnarea acestui contract nu a fost deloc lin.
Pe 9 mai 2025, CNIR a desemnat inițial drept câștigătoare Asocierea Proiect Construct Regiunea Transilvania (lider) – Roads Design, cu o ofertă de 31,2 milioane lei (fără TVA).
Pe 20 mai 2025 (în ultima zi a termenului legal), ACTIV PROIECTARE INFRASTRUCTURĂ - unul dintre cei 11 ofertanți - a depus contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC).
În iulie 2025, CNSC a admis contestația și a dispus reevaluarea ofertelor.
Pe 27 august 2025, după reevaluarea ofertelor, CNIR a desemnat câștigătoare Asocierea ACTIV PROIECTARE INFRASTRUCTURĂ (România) - EMAY (Turcia), cu o ofertă de 33 milioane lei (fără TVA).
Diferența: 1,8 milioane lei mai mult decât oferta inițială (sau aproximativ 350.000 euro).
După încheierea perioadei legale de contestații, contractul a fost semnat pe 11 decembrie 2025.
Cea mai importantă decizie pe care o va lua studiul este tipul de infrastructură:
AUTOSTRADĂ:
Două benzi pe sens (minim)
Viteza maximă: 130 km/h
Separare totală între sensuri
Fără treceri la nivel
Costuri mai mari
DRUM EXPRES:
O bandă pe sens (posibil două în anumite sectoare)
Viteza maximă: 100-120 km/h
Separare între sensuri
Fără treceri la nivel
Costuri mai mici
Decizia va depinde de:
Traficul estimat
Bugetul disponibil
Urgența proiectului
Fondurile europene accesibile
Studiul va analiza 4-5 variante de traseu.
Varianta 1: Desprindere din A1 București-Pitești
Zona Corbii Mari (limita județelor Giurgiu/Dâmbovița)
Avantaj: Conectare cu A1, trafic dinspre vest
Dezavantaj: Mai lung până la București
Varianta 2: Desprindere din A1 București-Pitești
Zona Bolintin Vale (județul Giurgiu)
Avantaj: Mai aproape de Giurgiu
Dezavantaj: Trafic mai mic
Varianta 3: Desprindere din viitoarea A6 București-Alexandria
Nodul rutier Ghimpați (județul Giurgiu)
Avantaj: Conectare cu A6 (când va fi gata)
Dezavantaj: Depinde de finalizarea A6
Varianta 4: Conexiune cu DR10 Măgurele Expres și A0 Sud
Viitorul Drum Radial 10 și Autostrada A0 București Sud
Avantaj: Legătură directă cu centura Bucureștiului
Dezavantaj: Depinde de finalizarea acestor proiecte
Varianta preferată de specialiști: Desprinderea din A1 sau A0 Sud, pentru a asigura conectivitate maximă.
Una dintre cele mai importante funcții ale drumului este conectarea cu viitorul pod peste Dunăre de la Giurgiu-Ruse.
Podul actual (construit în 1954):
Un singur sens de circulație alternantă
Capacitate depășită
Cozi uriașe în sezon
Noul pod (în proiectare):
Două sensuri separate
Capacitate mult mai mare
Viteza de trecere crescută
Drumul de mare viteză București-Giurgiu va fi proiectat să se conecteze direct cu noul pod, eliminând blocajele actuale de la frontieră.
Distanța aproximativă: 65-80 km (în funcție de traseu)
Structura va include:
Noduri rutiere (intersecții moderne cu alte drumuri)
Poduri și viaducte
Pasaje supraterane și subterane
Stații de servicii
Stații de taxare (dacă va fi autostradă)
Building Information Modelling (BIM) este o tehnologie de modelare 3D a construcțiilor, care permite:
Vizualizarea completă a proiectului înainte de construcție
Detectarea conflictelor (de exemplu, unde o țeavă se intersectează cu un pilon)
Simularea diferitelor scenarii
Colaborarea între toți proiectanții în timp real
Reducerea costurilor prin evitarea greșelilor
Ideea de modelare 3D a construcțiilor există din anii 1970, dar a devenit practică curentă abia după lansarea software-ului Autocad în 1982 și a instrumentelor BIM moderne în anii 2000.
În România, utilizarea BIM la scară largă în infrastructura rutieră este relativ nouă.
Profit.ro a anunțat anterior că autoritățile au decis ca, pentru studiul de fezabilitate al drumului de mare viteză București-Giurgiu, să ceară prezența unui soft de proiectare de construcții pe conceptul Building Information Modelling (BIM).
Aceasta este prima dată când BIM este folosit la această amploare pentru un proiect de drum în România.
Beneficiile:
Precizie sporită în proiectare
Coordonare mai bună între diferitele componente (drum, poduri, utilități)
Reducerea costurilor în faza de execuție
Transparență - autoritățile pot vedea exact ce se construiește
Într-o mișcare neașteptată, CNIR a anunțat că va include în proiect amenajarea unei piste olimpice de canotaj.
„În România, nu există nicio pistă de canotaj amenajată la standarde internaționale în adevăratul sens al cuvântului. Pentru acest proiect, am luat legătura cu președinta Agenției Naționale pentru Sport, doamna Elisabeta Lipă, și am primit detaliile tehnice necesare amenajării unei piste de canotaj", a declarat Gabriel Budescu, directorul general al CNIR.
Elisabeta Lipă - legendă a canotajului românesc, cu 8 medalii olimpice (5 de aur) - este acum președinta Agenției Naționale pentru Sport.
România nu are nicio pistă de canotaj olimpică la standarde internaționale, ceea ce afectează pregătirea sportivilor.
Zona dintre București și Giurgiu are condiții naturale ideale pentru o pistă de canotaj:
Terenul plat
Proximitatea de Dunăre
Accesibilitate (după construirea drumului de mare viteză)
Amenajarea pistei de canotaj alături de drum ar putea:
Reduce costurile (lucrările se fac simultan)
Crește atractivitatea proiectului pentru fonduri europene
Diversifica utilizarea terenului
„Este un obiectiv în care am avut în vedere, încă de la început, realizarea unor proiecte complementare, precum amenajarea unei piste olimpice de canotaj, cât și posibilitatea implementării prin parteneriat public-privat, aspecte ce sunt de natură să crească competitivitatea proiectului pentru obținerea finanțărilor europene", a declarat Gabriel Budescu.
În loc să construiască și să gestioneze drumul exclusiv statul, ar putea fi implicată și o companie privată care:
Investește capital
Construiește drumul
Operează și întreține drumul pentru o perioadă (de exemplu, 25-30 de ani)
Încasează taxe de utilizare (roviniete sau taxe de trecere)
La final, transferă drumul către stat
Reduces costurile inițiale pentru stat
Accelerează construcția (companiile private sunt mai rapide)
Transferă riscurile către privat
Asigură întreținerea (compania are interes să mențină drumul în stare bună)
Costuri pe termen lung mai mari (compania privată trebuie să profite)
Taxe pentru utilizatori (românii plătesc pentru a folosi drumul)
Complexitate juridică (contractele PPP sunt foarte complicate)
Pentru milioane de români, stațiunile bulgărești de pe Marea Neagră (Nisipurile de Aur, Sunny Beach, Albena) sunt destinația de vacanță principală.
În prezent, drumul către Bulgaria este:
DN5 (București-Giurgiu) - drum național obișnuit, cu trafic dens
Podul vechi de la Giurgiu-Ruse - blocaje uriae în sezon
Drumuri bulgărești - de calitate variabilă
Cu drumul de mare viteză București-Giurgiu și noul pod peste Dunăre, timpul de călătorie către stațiunile bulgărești ar putea scădea cu 1-2 ore.
Drumul București-Giurgiu face parte din Coridorul de Transport TEN-T (Trans-European Transport Network), care leagă:
Europa de Vest (Germania, Austria)
Europa Centrală (Ungaria, România)
Europa de Sud-Est (Bulgaria, Grecia, Turcia)
Este o arteră vitală pentru transportul de mărfuri și călători.
Județul Giurgiu și zona de sud a României sunt relativ subdezvoltate economic.
Un drum de mare viteză ar putea:
Atrage investiții (companii care vor să fie aproape de frontieră și de București)
Crea locuri de muncă
Dezvolta turismul (românii care se opresc în drum spre Bulgaria)
Crește valoarea terenurilor
Drumul București-Giurgiu se va conecta cu:
A1 București-Pitești (și mai departe spre Brașov, Sibiu, Deva, Timișoara)
A0 Centura București Sud (când va fi gata)
A6 București-Alexandria (în construcție)
Viitorul pod Giurgiu-Ruse (și apoi cu autostrăzile bulgărești)
Astfel, se va crea o rețea integrată care leagă România de Europa.
Ideea unui drum rapid București-Giurgiu există de peste 50 de ani, dar nu s-a concretizat niciodată din cauza:
Lipsei de fonduri
Lipsei de voință politică
Prioritizării altor proiecte
În perioada 2020-2024, proiectul a început să capete contur:
Alocarea de fonduri europene
Pregătirea documentației de atribuire
Lansarea licitației
9 mai 2025: CNIR atribuie contractul asocierii Proiect Construct Regiunea Transilvania - Roads Design pentru 31,2 milioane lei.
20 mai 2025: ACTIV PROIECTARE INFRASTRUCTURĂ contestă atribuirea.
Iulie 2025: CNSC admite contestația și dispune reevaluarea ofertelor.
27 august 2025: CNIR desemnează câștigătoare asocierea ACTIV PROIECTARE INFRASTRUCTURĂ (România) - EMAY (Turcia) pentru 33 milioane lei.
11 decembrie 2025: Contractul este semnat oficial.
16 luni (ianuarie 2026 - aprilie/iunie 2027): Proiectanții lucrează la:
Analiza terenului
Variantele de traseu
Modelarea 3D (BIM)
Costurile estimate
Impactul de mediu
După aprobarea studiului de fezabilitate, va urma proiectarea tehnică detaliată (12-18 luni).
Atribuirea contractului de construcție (6-12 luni).
Estimare: 3-4 ani pentru construcția efectivă a drumului.
Dacă totul merge bine, drumul de mare viteză București-Giurgiu ar putea fi deschis traficului în 2033-2034.
Atenție: Acesta este un scenariu optimist. În realitate, pot apărea:
Întârzieri în proiectare
Contestații la licitațiile de construcție
Probleme în execuție
Lipsa fondurilor
Un scenariu realist ar putea fi 2035-2037 pentru deschiderea drumului.
Bulgaria a investit masiv în autostrăzi în ultimii 15 ani și are acum:
Autostrada A1 (Sofia-Burgas) - legătură la Marea Neagră
Autostrada A2 (Sofia-Varna) - în construcție
Autostrada A4 (Sofia-granița cu Grecia) - parțial finalizată
Dar la granița cu România, Bulgaria are doar:
Podul vechi Giurgiu-Ruse
Drumuri naționale de calitate medie
România și Bulgaria au semnat un acord pentru construirea unui nou pod peste Dunăre la Giurgiu-Ruse.
Noul pod va avea:
Două sensuri separate
Capacitate mărită
Viteza de trecere crescută
Pentru România, legătura cu Grecia este strategică:
Porturile grecești (Salonic) sunt mai aproape decât porturile din Europa de Vest
Grecia este gateway către Turcia și Asia
Drumul București-Giurgiu, conectat cu infrastructura bulgară și apoi cu cea greacă, devine parte a Coridorului Europa-Asia.
Ministrul Transporturilor Ciprian Șerban:
„Proiectul primului drum de mare viteză care facilitează legătura cu Bulgaria devine unul strategic și va contribui la un transport rutier modern și conectivitatea între cele două țări."
Directorul CNIR Gabriel Budescu:
„Apreciem interesul deosebit pentru această investiție, iar toate propunerile și solicitările primite sunt centralizate și vor fi înaintate proiectantului."
Mulți români care au văzut zeci de proiecte anunțate și abandonate sunt sceptici:
„Au mai promis și alte autostrăzi care nu s-au făcut niciodată"
„În 2027 o să fie gata studiul, apoi încă 2 ani pentru proiectare, apoi încă 2 ani pentru licitație, apoi încă 5 ani pentru construcție... O să vedem autostrada în 2037"
„Pentru 70 de kilometri le trebuie 18 luni de studiu? În China fac 100 de kilometri în 6 luni"
Specialiștii în infrastructură recunosc că:
România are un istoric prost la autostrăzi
Dar situația s-a îmbunătățit în ultimii ani
Fondurile europene sunt esențiale și disponibile
Proiectul București-Giurgiu este prioritar pentru UE
Semnarea contractului pentru studiul de fezabilitate al drumului de mare viteză București-Giurgiu este un pas concret înainte, dar doar un prim pas.
Contract semnat pentru studiul de fezabilitate
Finanțare asigurată (fonduri europene + buget de stat)
Proiectant desemnat (asociere româno-turcă)
Termen clar: 18 luni pentru studiu
Tehnologie modernă: BIM 3D
Viziune largă: inclusiv pistă de canotaj
Elaborarea studiului de fezabilitate (16 luni, până în 2027)
Aprobarea studiului de către autorități
Proiectarea tehnică (12-18 luni)
Licitația pentru construcție (6-12 luni)
Construcția efectivă (3-5 ani)
Finanțarea completă a construcției
Scenariu optimist: Drumul deschis în 2033-2034
Scenariu realist: Drumul deschis în 2035-2037
Scenariu pesimist: Proiectul întârziat sau abandonate din cauza lipsei de fonduri sau a schimbărilor politice
Cel mai important factor pentru reușita proiectului nu este tehnologia, fondurile sau proiectanții.
Este voința politică de a duce proiectul până la capăt, indiferent de schimbările de guvern, presiunile bugetare sau tentațiile de a redirectiona fondurile către alte proiecte.
Dacă această voință există, drumul București-Giurgiu se va construi.
Dacă nu, va rămâne încă un vis amânat al infrastructurii românești.
Verdictul: Un proiect important, cu potențial real, dar cu un drum lung și plin de obstacole până la realizare. Românii așteaptă și speră. Acum este rândul autorităților să livreze.
UPDATE: Articolul va fi actualizat pe măsură ce proiectul avansează și sunt disponibile noi informații despre studiul de fezabilitate și traseul ales.
