Opoziție republicană în Congresul SUA față de retragerea trupelor americane din România: "Decizia Pentagonului contrazice strategia lui Trump"

Doi lideri republicani de rang înalt din Congresul american - senatori din propriul partid al președintelui Donald Trump - au criticat miercuri, 29 octombrie 2025, decizia Pentagonului de a retrage parțial trupele americane din România, susținând că măsura este în contradicție directă cu strategia președintelui și transmite "un semnal greșit" Rusiei.

Senatorul Roger Wicker, republican din Mississippi și președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, și reprezentantul Mike Rogers, republican din Alabama și președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Camerei Reprezentanților, au emis miercuri o declarație publică prin care își exprimă ferma opoziție față de anunțul Pentagonului privind întreruperea rotației brigăzii americane din România.

Declarația celor doi lideri republicani vine în aceeași zi în care Pentagonul a confirmat oficial decizia de a retrage aproximativ 1.200-1.500 de militari americani din România, parte a unei reorganizări mai ample a prezenței militare SUA în Europa de Est.

Critica conducerii republicane din Congres

"Ne opunem ferm deciziei de a nu menține brigada americană rotațională în România și procesului prin care Pentagonul își revizuiește în prezent postura forțelor, proces care ar putea duce la reduceri suplimentare ale trupelor americane din Europa de Est", au declarat Wicker și Rogers în comunicatul comun.

Cei doi oficiali republicani au subliniat că pe 19 martie 2025 au avertizat deja că nu vor accepta modificări semnificative ale structurii forțelor de luptă americane "care sunt făcute fără un proces interinstituțional riguros, fără coordonare cu comandanții de teatre de operații și cu Statul Major Întrunit, și fără colaborare cu Congresul".

"Din păcate, exact acest lucru pare să fie în curs de desfășurare", au adăugat cei doi congresmani, sugerând că Pentagonul, condus de secretarul Apărării Pete Hegseth, a acționat unilateral.

"În contradicție directă cu strategia președintelui Trump"

Într-un aspect remarcabil al declarației, cei doi lideri republicani - membri ai propriului partid al președintelui Trump - au sugerat că decizia Pentagonului contravine însuși strategiei anunțate de președinte.

"Acum două săptămâni, președintele Trump a declarat că Statele Unite nu vor retrage forțele americane din Europa, ci 'ar putea doar să le mute puțin'. Președintele are dreptate când spune că postura forțelor americane din Europa trebuie actualizată, pe măsură ce NATO își asumă o parte mai mare din responsabilități și caracterul războiului se schimbă. Însă această actualizare trebuie coordonată pe scară largă, atât în cadrul guvernului american, cât și cu NATO", au precizat Wicker și Rogers.

Cei doi oficiali au subliniat că decizia Pentagonului "pare necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui", subliniind existența unei aparente fisuri în cadrul administrației Trump între Pentagon și linia politică anunțată de Casa Albă.

"Transmite un semnal greșit Rusiei"

Wicker și Rogers au avertizat că retragerea trupelor americane din România intervine într-un moment critic, când președintele Trump încearcă să exercite presiuni asupra Rusiei pentru negocieri de pace în Ucraina.

"Această decizie transmite, de asemenea, un semnal greșit Rusiei, exact în momentul în care președintele Trump exercită presiuni pentru a-l forța pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor pentru a obține o pace durabilă în Ucraina. Președintele are perfectă dreptate: acum este momentul ca America să își demonstreze hotărârea împotriva agresiunii ruse. Din păcate, decizia Pentagonului pare necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui", au subliniat cei doi congresmani.

Mai mult, cei doi lideri republicani au atras atenția că "retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic al NATO, la doar câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian românesc, subminează descurajarea și riscă să invite o agresiune rusă suplimentară".

România - aliatul strategic loial

În comunicatul lor, Wicker și Rogers au evidențiat contribuțiile semnificative ale României la securitatea NATO și sacrificiile pe care țara noastră le-a făcut pentru alianță.

"România a fost un aliat puternic, făcând investiții majore pentru a găzdui forțele americane și a moderniza infrastructura care le sprijină. România a cheltuit de mulți ani peste 2% din PIB pentru apărare și s-a angajat să atingă pragul de 5% din PIB", au declarat cei doi oficiali americani.

Ei au subliniat de asemenea un aspect crucial al contribuției României: "În mod notabil, din 2016, România găzduiește un detașament american Aegis Ashore pentru apărare antirachetă, asumându-și riscuri politice, militare și economice semnificative pentru a desfășura sisteme concepute în principal pentru apărarea aliaților NATO, nu a propriului teritoriu."

Aceste investiții și contribuții, au argumentat cei doi congresmani, "subliniază rolul central al României în securitatea Alianței".

Lipsa consultării Congresului

Un alt punct de critică exprimat de Wicker și Rogers vizează faptul că Pentagonul nu a consultat Congresul înainte de a lua această decizie.

"Este îngrijorător faptul că Congresul nu a fost consultat înaintea acestei decizii, mai ales având în vedere sprijinul clar, bipartizan și bicameral pentru o prezență americană solidă în Europa, exprimat în versiunile atât ale Camerei, cât și ale Senatului pentru Legea de Autorizare a Apărării Naționale pentru anul fiscal 2026", au declarat cei doi lideri republicani.

Legislația la care fac referire cei doi congresmani "precizează, de asemenea, intenția clară a Congresului ca nicio modificare a posturii americane în Europa să nu fie făcută în absența unui proces complet de revizuire".

Cereri de clarificări și asigurări

În finalul declarației lor, Wicker și Rogers au anunțat că vor cere clarificări oficiale din partea Pentagonului.

"Cerem clarificări din partea Pentagonului cu privire la modul în care intenționează să atenueze impactul acestei decizii asupra posturii de descurajare și apărare a NATO și dacă a existat o coordonare cu aliații pentru a minimiza aceste consecințe", au transmis cei doi oficiali.

De asemenea, ei au cerut "asigurări că, așa cum a afirmat anterior președintele, cele două brigăzi blindate din Polonia vor rămâne pe poziții și că Statele Unite vor continua să mențină o prezență rotațională constantă în Polonia, statele baltice și România".

Contextul retragerii trupelor

Decizia Pentagonului, anunțată oficial miercuri, 29 octombrie 2025, prevede retragerea a aproximativ 1.200-1.500 de militari americani din România, care făceau parte din Brigada 2 Infanterie de Luptă a Diviziei 101 Aeropurtate, staționată rotațional la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu.

Ministrul Apărării din România, Ionuț Moșteanu, a confirmat că "efectivele americane de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate. Singura modificare este la Mihail Kogălniceanu, unde acea brigadă rotațională, care venea, pleca, nu o să mai stea aici". El a precizat că brigada respectivă nu se află în prezent în România, având plecat la exerciții de aproximativ o lună.

Potrivit autorităților române, aproximativ 1.000 de militari americani rămân în continuare în România, la bazele de la Deveselu (sistemul Aegis Ashore de apărare antirachetă), Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu.

Retragerea face parte dintr-o reevaluare mai amplă a posturii globale a forțelor militare americane, Pentagonul urmărind să concentreze mai multe resurse în Emisfera Vestică și zona Indo-Pacific, pentru a contracara mai eficient China.

Reacția președintelui României

Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat miercuri pe rețelele sociale, precizând că numărul trupelor americane revine la "nivelul dinaintea războiului din Ucraina" și că securitatea României și a flancului estic nu va fi în niciun fel diminuată.

"Infrastructura strategică dezvoltată împreună la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu va continua să fie pe deplin operațională, trupele americane vor continua să fie localizate în aceste baze, iar transferul de echipament militar va continua", a declarat președintele Dan, subliniind că parteneriatul strategic dintre România și SUA rămâne neschimbat.

Perspectivele politice

Nu este clar deocamdată dacă opoziția expresă a celor doi lideri republicani din Congres - Roger Wicker și Mike Rogers - va conduce la un vot în Congresul american care să blocheze sau să răstoarne decizia Pentagonului. Totuși, poziția lor publică demonstrează existența unor tensiuni semnificative în cadrul Partidului Republican privind strategia militară în Europa și angajamentele față de NATO.

Declarația celor doi oficiali reprezintă cea mai recentă fisură într-o dispută tot mai amplă între republicani privind menținerea unei prezențe militare sporite în Europa și prioritizarea reînarării europene față de angajamentele militare americane.

În același timp, faptul că liderii celor două comisii de apărare din Congres - ambii republicani - critică deschis o decizie a Pentagonului dintr-o administrație republicană, subliniază complexitatea dezbaterilor strategice din interiorul partidului de guvernământ și tensiunile între diferitele centre de putere ale administrației Trump.

Cine sunt Roger Wicker și Mike Rogers

Roger Wicker (născut pe 5 iulie 1951 în Pontotoc, Mississippi) este senator american din Mississippi din 2007, fiind în prezent președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului pentru cel de-al 119-lea Congres. A servit anterior în Camera Reprezentanților (1995-2007) și în Senatul statului Mississippi (1988-1995). Wicker a fost ofițer în Forțele Aeriene ale SUA și s-a retras din Rezerva Forțelor Aeriene în 2004 cu gradul de locotenent-colonel. Este cunoscut pentru poziția sa conservatoare fermă și pentru sprijinul activ acordat industriei de apărare.

Mike Rogers (republican din Alabama) este președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Camerei Reprezentanților și un susținător vocal al menținerii unei prezențe militare americane puternice în Europa.

Ambii oficiali au emis în martie 2025 o declarație similară împotriva oricăror "modificări semnificative ale structurii de luptă care sunt făcute fără un proces interinstituțional riguros", demonstrând o poziție consecventă privind necesitatea consultării Congresului în deciziile strategice militare majore.