Nou mandat de arestare pentru Sorin Oprescu după reducerea pedepsei: Ministerul Justiției intensifică eforturile de extrădare din Grecia

Pedeapsa fostului primar al Capitalei a fost redusă de la 10 ani și 8 luni la 9 ani și 8 luni de închisoare, după ce instanța a constatat dezincriminarea abuzului în serviciu

Ministerul Justiției a anunțat duminică, 12 octombrie 2025, că va emite de urgență un nou mandat european de arestare pe numele fostului primar general al Bucureștiului, Sorin Oprescu, după ce Curtea de Apel București i-a redus pedeapsa cu un an. Decizia vine în contextul în care autoritățile române continuă demersurile pentru aducerea în țară a fostului edil, care se află în Grecia sub control judiciar.

Reducerea pedepsei: Decizia Curții de Apel București

Joi, 9 octombrie 2025, Curtea de Apel București a admis contestația formulată de Sorin Oprescu și a decis reducerea pedepsei de la 10 ani și 8 luni de închisoare la 9 ani și 8 luni. Decizia este definitivă.

Magistrații au constatat că infracțiunea de abuz în serviciu, pentru care Oprescu fusese condamnat la 3 ani de închisoare, a fost dezincriminată în urma deciziilor Curții Constituționale. Această modificare legislativă a permis reexaminarea și recalcularea pedepsei totale.

Pedepsele componente mențin condamnările pentru:

• Luare de mită: 6 ani și 6 luni închisoare

• Constituirea unui grup infracțional organizat: 6 ani închisoare

• Spălare de bani: 3 ani și 6 luni închisoare

După contopit pedepselor rămase și aplicarea sporului legal, instanța a stabilit noua pedeapsă rezultantă la 9 ani și 8 luni de închisoare, din care se deduce perioada executată în arest preventiv și la domiciliu între 6 septembrie 2015 și 14 ianuarie 2016.

Poziția Ministerului Justiției: Emiterea urgentă a noului mandat

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat într-un interviu difuzat duminică la Antena 3 CNN că, în ciuda reducerii pedepsei, România nu intenționează să renunțe la procedurile de extrădare.

„Este o soluție care este pronunțată într-o contestație în ceea ce privește intervenirea unei legi mai favorabile. Este o procedură juridică care este în conformitate cu dispozițiile din Codul de procedură penală. Hotărârea a rămas una de condamnare la o pedeapsă semnificativă, astfel încât din perspectiva cooperării judiciare europene, procedura noastră va continua", a explicat Radu Marinescu.

Ministrul a precizat că se va emite de urgență un nou mandat european de arestare, care va fi comunicat autorităților elene: „Se emite de urgență, acestea sunt prevederile legale, un nou mandat de arestare care se comunică autorităților din țara în care a fost identificat cetățeanul care este urmărit în vederea executării pedepsei și practic mandatul european de arestare își va urma circuitul."

Contextul juridic: De ce Grecia a refuzat anterior extrădarea

Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv pe 13 mai 2022 la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat, luare de mită și spălare de bani. La scurt timp după pronunțarea sentinței, fostul primar a părăsit România și s-a refugiat în Grecia.

În mai 2022, autoritățile elene l-au reținut pe Oprescu, însă l-au eliberat după doar patru zile, pe o cauțiune, iar Curtea de Apel din Atena a respins cererea de extrădare a României. Motivul principal invocat de magistrații greci a fost legat de condițiile de detenție din penitenciarele românești, considerate necorespunzătoare standardelor europene.

Hotărârea CJUE care schimbă situația

Ministerul Justiției susține că situația s-a schimbat fundamental din mai multe perspective:

1. Îmbunătățirea condițiilor de detenție

„Apreciem că în ceea ce privește condițiile de detenție, în momentul de față România are standarde care permit predarea acestei persoane", a declarat ministrul Marinescu, subliniind că argumentul principal al autorităților elene din 2022 nu mai este valabil.

2. Jurisprudența CJUE

Radu Marinescu a invocat o hotărâre recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2024, în cazul Breian, care stabilește că „un mandat european de arestare poate să fie menținut și solicitarea de predare menținută, chiar dacă a existat o respingere inițială, în condițiile în care anumite condiții inițiale s-au modificat."

Această decizie CJUE creează cadrul legal pentru reluarea procedurilor de extrădare, chiar după un refuz anterior bazat pe motive care între timp s-au remediat.

Reținerea din octombrie 2025: Cum a fost prins Oprescu

Sâmbătă, 4 octombrie 2025, Sorin Oprescu a fost reținut de autoritățile elene lângă aeroportul din Salonic, într-o operațiune comună desfășurată de Poliția Capitalei – Serviciul Investigații Criminale, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (IGPR) și autoritățile grecești, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

Situația actuală a lui Oprescu în Grecia:

Luni, 6 octombrie 2025, fostul primar a fost prezentat în fața magistraților din Tribunalul Salonic și eliberat sub control judiciar, cu următoarele condiții restrictive:

• Plata unei cauțiuni de 5.000 de euro

• Interdicția de a părăsi teritoriul Greciei

• Obligația de a se prezenta la poliție de trei ori pe lună

Curtea de Apel din Salonic urmează să se pronunțe în perioada următoare cu privire la cererea de extrădare formulată de România.

Dosarul de corupție: Faptele pentru care a fost condamnat

Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv în mai 2022 pentru fapte de corupție comise în perioada în care conducea Primăria Capitalei (2008-2015).

Principalele acuzații dovedite:

Luarea de mită: Conform rechizitoriului DNA, Oprescu a primit 25.000 de euro la domiciliul său din Ciolpani de la Bogdan Popa, fost șef al Administrației Cimitirelor București.

Constituirea unui grup infracțional organizat: Procurorii au dovedit că fostul primar a format o rețea de complicitate care colecta comisioane ilegale din proiecte și contracte ale municipalității. Oprescu era acuzat că știa de existența organizației și beneficia de o parte din banii obținuți ilegal.

Spălarea banilor: Sumele obținute ilicit au fost introduse în circuitul financiar legal prin diverse mecanisme de spălare.

Cazul a ieșit la iveală în 2013 și a evoluat într-unul dintre cele mai mediatizate dosare de corupție din România, marcând un punct de cotitură în percepția publică asupra corupției la nivel înalt în administrația locală.

Tentativele anterioare de reducere a pedepsei

Sorin Oprescu a încercat în mai multe rânduri să obțină reducerea pedepsei, invocând modificări legislative și decizii ale Curții Constituționale.

Respingeri anterioare:

Pe 5 iunie 2025, Tribunalul București a respins o cerere similară a lui Oprescu de constatare a intervenirii unei legi penale noi. Fostul edil a contestat decizia, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, care a admis cererea în octombrie 2025.

Alte tentative:

În aprilie 2023, apărătorii lui Oprescu au cerut instanțelor să suspende executarea mandatului european de arestare, argumentând că pedeapsa ar fi disproporționată. Avocații au susținut că fostul primar este „blocat în Grecia" și că nu poate călători în alte state membre UE de teama arestării. Cererea a fost respinsă.

Implicațiile anulării vechiului mandat

Specialiștii în drept consultați de presa românească explică că anularea vechiului mandat european de arestare și emiterea unuia nou creează o situație juridică complexă.

Consecințe procedurale:

Potrivit juriștilor, retragerea mandatului european de arestare anterior înseamnă tehnic încheierea actualei proceduri în Grecia. Autorităților române le revine sarcina de a iniția rapid o nouă procedură pe baza noului mandat.

„Dacă România ar fi fost stat de executare a MEA, în caz de revocare a hotărârii de condamnare, România ar fi revocat arestarea preventivă. Există prevedere clară în lege. Desigur, există posibilitatea ca autoritățile române să se miște rapid și să nu fie probleme în procesul de extrădare", a declarat un jurist pentru PRESShub.

Riscuri și oportunități:

Această situație creează o fereastră de timp în care procedura de extrădare este tehnic suspendată până la comunicarea noului mandat către autoritățile elene. Cu toate acestea, Ministerul Justiției a asigurat că actele necesare vor fi întocmite și transmise cu celeritate.

Variante procedurale pentru extrădare

Ministrul Marinescu a explicat că există două scenarii posibile pentru continuarea procedurilor:

Scenariul 1: Consimțământul voluntar

Sorin Oprescu poate fi de acord cu extrădarea, caz în care procedura se simplifică considerabil și transferul în România se poate realiza rapid.

Scenariul 2: Contestarea extrădării

Dacă fostul primar se opune, va invoca argumentele pe care le consideră relevante, iar magistratul elen va trebui să se pronunțe având în vedere toate circumstanțele, inclusiv noile elemente: îmbunătățirea condițiilor de detenție în România și jurisprudența CJUE.

„Judecătorul este cel care decide asupra executării mandatului european de arestare. Persoana vizată poate fie să fie de acord și atunci se simplifică procedura, fie, dacă se opune, să invoce argumentele pe care le consideră oportune și judecătorul se pronunță având în vedere toate circumstanțele", a precizat ministrul Justiției.

Poziția lui Oprescu: Afirmații despre motivații politice

De-a lungul procesului, Sorin Oprescu a susținut în mod constant că condamnarea sa are motivații politice.

„Nu cred, sunt convins" că procesul a avut caracter politic, declara fostul primar în trecut. El a încercat să se poziționeze ca victimă a unui sistem judiciar care ar fi fost influențat politic pentru a-l elimina din viața publică.

Cu toate acestea, instanțele române au respins în mod repetat aceste afirmații, iar condamnarea a devenit definitivă în mai 2022, după parcurgerea tuturor căilor legale de atac.

Reacții și perspective

Până în prezent, nici Partidul Social Democrat (din care Oprescu făcea parte când era primar), nici alte formațiuni politice nu au comentat public decizia recentă a Curții de Apel București sau demersurile de extrădare.

Opinia publică

Cazul Sorin Oprescu rămâne unul dintre cele mai urmărite dosare de corupție din România, fiind perceput ca un test al capacității sistemului judiciar de a asigura executarea pedepselor pentru infracțiuni grave de corupție, chiar și atunci când condamnații încearcă să se sustragă justiției prin refugiere în alte state membre UE.

Perspectiva extrădării

Ministerul Justiției se arată optimist că, de această dată, extrădarea va avea succes, având în vedere:

• Îmbunătățirea demonstrabilă a condițiilor de detenție din România

• Jurisprudența recentă a CJUE care susține menținerea mandatelor europene de arestare

• Cooperarea consolidată între autoritățile judiciare române și elene

Cu toate acestea, decizia finală va aparține magistraților greci, care vor trebui să evalueze în mod independent dacă sunt îndeplinite toate condițiile pentru extrădare.

Context mai larg: Fugarii români în spațiul UE

Cazul Sorin Oprescu se înscrie într-un pattern mai larg de persoane condamnate în România care încearcă să se sustragă executării pedepselor prin refugiere în alte state membre ale Uniunii Europene.

Alte cazuri notabile:

• Alina Bica, fostă șefă DIICOT, care a fost în Costa Rica și a revenit ulterior în România

• Sebastian Ghiță, om de afaceri și fost parlamentar, care s-a refugiat în Serbia

• Radu Mazăre, fost primar al Constanței, care a fost extrădat din Madagascar

Aceste cazuri au evidențiat necesitatea:

• Îmbunătățirii continue a standardelor din sistemul penitenciar românesc

• Consolidării cooperării judiciare internaționale

• Eficientizării procedurilor de executare a mandatelor europene de arestare

Pașii următori

În perioada următoare, procesul juridic va urmări următoarele etape:

1. Emiterea noului mandat (urgent) Autoritățile române vor finaliza și emite noul mandat european de arestare cu pedeapsa actualizată de 9 ani și 8 luni.

2. Transmiterea către Grecia Noul mandat va fi comunicat prin canalele oficiale autorităților elene și va fi înregistrat în sistemele internaționale de cooperare polițienească.

3. Procedura în fața instanțelor grecești Curtea de Apel din Salonic va trebui să se pronunțe asupra cererii de extrădare, evaluând:

• Legalitatea și validitatea noului mandat

• Condițiile de detenție din România

• Eventualele apărări invocate de Oprescu

• Jurisprudența relevantă, inclusiv hotărârile CJUE

4. Decizia finală și executarea În funcție de decizia instanței elene, Sorin Oprescu va fi fie extrădat în România pentru executarea pedepsei, fie va rămâne în Grecia sub control judiciar, dacă se vor identifica motive legale care să împiedice predarea.

Calculul efectiv al pedepsei de executat

Deși pedeapsa stabilită este de 9 ani și 8 luni de închisoare, durata efectivă pe care Oprescu ar trebui să o execute în penitenciar este mai mică, conform legislației române privind executarea pedepselor.

Reduceri posibile:

Potrivit Codului penal, condamnații pot beneficia de:

• Liberare condiționată după executarea a două treimi din pedeapsă (în cazul pedepselor de până la 10 ani)

• Reduceri de pedeapsă pentru bună purtare și participare la programe de reintegrare

Perioada deja executată:

Din pedeapsa totală se scade automat perioada în care Oprescu a fost în arest preventiv și la domiciliu (6 septembrie 2015 - 14 ianuarie 2016), aproximativ 4 luni și 8 zile.

Specialiștii în drept estimează că, în cazul în care Oprescu ar fi extrădat și ar începe executarea pedepsei, timpul efectiv petrecut în penitenciar ar putea fi semnificativ mai mic decât cei 9 ani și 8 luni stabiliți prin hotărâre, în funcție de comportamentul său în detenție și de aplicarea prevederilor legale privind liberarea condiționată.

Concluzii

Cazul Sorin Oprescu continuă să fie un test important pentru sistemul judiciar românesc și pentru mecanismele de cooperare judiciară europeană. Reducerea pedepsei cu un an nu schimbă fundamental situația juridică a fostului primar, care rămâne condamnat definitiv pentru infracțiuni grave de corupție.

Ministerul Justiției a transmis un mesaj clar că România nu va renunța la eforturile de aducere în țară a fugarilor, indiferent de dificultățile procedurale. Succesul sau eșecul acestor demersuri va depinde în ultimă instanță de evaluarea făcută de magistrații greci și de capacitatea autorităților române de a demonstra că îndeplinesc standardele europene în ceea ce privește condițiile de detenție.

În săptămânile următoare, atenția se va concentra pe rapiditatea cu care noul mandat european de arestare va fi emis și comunicat, precum și pe decizia Curții de Apel din Salonic privind extrădarea.

Articol actualizat la 13 octombrie 2025, pe baza declarațiilor oficiale ale Ministerului Justiției și a hotărârii definitive a Curții de Apel București din 9 octombrie 2025.