Lia Savonea majorează salariile a sute de magistrați printr-un ordin administrativ: cum funcționează „sporul SIIJ" și ce impact bugetar are decizia Liei Savonea

Judecătoarea Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a semnat pe 18 martie 2026 două ordine administrative cu impact direct asupra veniturilor magistraților. Prin primul ordin, sporul salarial asociat fostei Secții Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este introdus permanent în salariul de bază al judecătorilor care îndeplineau condițiile de a activa la SIIJ. Prin al doilea, se uniformizează retroactiv, începând cu 2018, o majorare salarială de 25% acordată anterior doar parțial. Cel puțin 700 de magistrați ar putea câștiga 12.000–13.000 de lei net suplimentar lunar, potrivit estimărilor unor foști înalți magistrați citați de G4Media.

Contextul: ce era SIIJ și de ce contează acum

Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a funcționat în cadrul Parchetului General între octombrie 2018 și martie 2022, când a fost desființată în contextul presiunilor Comisiei Europene și ale societății civile românești, care o considerau un instrument de intimidare a magistraților ce instrumentau dosare de corupție la nivel înalt.

Pe durata funcționării sale, procurorii din SIIJ au beneficiat de o diurnă sau un spor de 2% din brut pe zi calendaristică— echivalentul a aproximativ 60% din salariul brut lunar. Sporulera justificat oficial prin condițiile speciale de muncă. Ulterior desființării SIIJ, judecătorii care judecaseră dosarele acestei secții s-au considerat discriminați față de foștii colegi-procurori, argumentând că îndeplineau aceleași condiții de vechime și grad profesional: minimum 18 ani vechime și grad de Curte de Apel.

Disputa salarială a ajuns în fața instanței supreme. Prin Decizia nr. 13/2023 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ÎCCJ, s-a stabilit că judecătorii care îndeplineau condițiile de activare la SIIJ au dreptul la acel spor de 2% pe zi — dar numai pentru perioada în care SIIJ a existat, respectiv 2018–2022.

Primul ordin: sporul SIIJ devine parte permanentă a salariului

Noutatea adusă de ordinul Liei Savonea din 18 martie 2026 este semnificativă din punct de vedere juridic și financiar: sporul SIIJ nu mai este acordat doar pentru perioada 2018–2022, ci este contopit în indemnizația de încadrare — adică în salariul de bază — al tuturor judecătorilor care, la momentul funcționării SIIJ, aveau cel puțin 18 ani vechime și grad de Curte de Apel.

Textul ordinului prevede că drepturile se acordă „prin reflectarea acestora în indemnizația de încadrare a judecătorilor", formulare pe care sursele G4Media o califică drept sintagma-cheie a întregului document. Practic, prin această formulare administrativă, sporul de 2% pe zi — echivalent cu 60% din brut lunar — devine o componentă permanentă a salariului, nu un drept excepțional acordat retrospectiv pentru o perioadă limitată.

Potrivit estimărilor unor foști înalți magistrați consultați de G4Media, cel puțin 700 de judecători intră în această categorie. Impactul financiar individual ar fi de 12.000–13.000 de lei net în plus pe lună, adăugat unor salarii deja consistente — salariul de bază al unui judecător la Curtea de Apel se situează în prezent între 20.000 și 23.000 de lei brut lunar, potrivit datelor publice.

O chestiune juridică încă nesoluționată

Momentul semnării ordinului este cu atât mai sensibil cu cât, pe 20 aprilie 2026, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ÎCCJ urmează să judece o sesizare a Curții de Apel București (CAB). Sesizarea ridică o întrebare cu implicații și mai largi: dacă sporul de 2% pe zi ar trebui primit de toți magistrații care împlinesc 18 ani vechime, indiferent dacă existau sau nu la momentul funcționării SIIJ — deci inclusiv judecătorii care au ajuns la această vechime după 2022.

Ordinul Savonea anticipează, în parte, această dezlegare, ceea ce alimentează întrebări despre oportunitatea și legalitatea unui act administrativ emis cu o lună înainte ca instanța să se pronunțe pe fondul chestiunii.

Al doilea ordin: uniformizarea retroactivă a majorării VRS din 2023

Cel de-al doilea ordin semnat pe 18 martie 2026 vizează o altă dispută salarială cu o istorie proprie. În 2023, ÎCCJ — condusă atunci de judecătoarea Corina Corbu — și Parchetul General au decis majorarea salariilor magistraților cu 25%, prin creșterea valorii de referință sectoriale (VRS) de la 484 de lei la 605 de lei. Modificarea, aplicată retroactiv, a generat obligații de plată pentru stat începând cu 2018.

Problema: retroactivitatea completă din 2018 a fost recunoscută inițial doar pentru judecătorii ÎCCJ. Restul magistraților din sistem — judecători de la curți de apel, tribunale și judecătorii, dar și procurori — au primit această majorare retroactivă doar pe o perioadă de trei ani, adică din 2020.

Ordinul semnat acum de Lia Savonea uniformizează această diferență, extinzând plata retroactivă de la 2018 pentru toți magistrații din sistem, nu doar pentru cei ai Curții Supreme.

Contextul mai larg: pensii tăiate, salarii majorate

Deciziile vin în mijlocul unui conflict profund între conducerea ÎCCJ și Guvernul Bolojan pe tema pensiilor magistraților. În luna februarie 2026, Curtea Constituțională a declarat constituțională legea Guvernului privind reforma pensiilor speciale — lege care reduce pensia magistraților de la 80% la maximum 70% din ultimul salariu net și crește vârsta de pensionare treptat până la 65 de ani, până în 2042. Lia Savonea a contestat ferm această lege și a anunțat sesizarea instituțiilor europene competente, afirmând că „independența justiției nu este negociabilă".

„După tăierea pensiilor magistraților, Savonea le majorează salariile. Asta se întâmplă", a rezumat ironic un fost magistrat pentru G4Media.

Tensiunea financiară este reală: bugetul ÎCCJ pe 2026 prevede cheltuieli de personal de 4,94 miliarde de lei — cu aproape 48% mai mult față de 2025 — suma urmând să acopere plata drepturilor salariale restante acumulate în ultimii ani. Premierul Ilie Bolojan a declarat public că în ultimii ani au existat peste 20.000 de acțiuni în instanță ale magistraților pentru drepturi salariale, iar statul a fost obligat să plătească prin titluri executorii circa 10 miliarde de lei.

Ce se poate întâmpla în continuare

Ordinele Liei Savonea pot fi atacate în contencios administrativ, potrivit surselor G4Media. Există, de asemenea, posibilitatea ca sesizarea Curții de Apel București din 20 aprilie 2026 să producă o dezlegare care să modifice sau să extindă și mai mult sfera beneficiarilor sporului SIIJ — sau, dimpotrivă, să limiteze aplicarea sa.

Deocamdată, prin două acte administrative semnate în aceeași zi, președinta celei mai înalte instanțe din România a decis unilateral o creștere salarială cu potențial impact de sute de milioane de lei la bugetul de stat — într-un moment în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar și să respecte jaloanele PNRR.

Surse: G4Media, Ziare.com, Europa Liberă România, Știri de Cluj, HotNews