Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European: "Am avut dosare în care s-au plătit sute de mii de euro ca să fie omorâți procurorii și șefii lor"

În exclusivitate pentru Libertatea, Laura Codruța Kovesi dezvăluie detalii inedite despre viața sa la Luxemburg, provocările construirii de la zero a primei instituții europene de urmărire penală transfrontalieră și despre adversarii puternici pe care și i-a făcut în lupta împotriva fraudei cu fonduri europene. Cu aproape 440 de angajați, dintre care 97 sunt români, și peste 2.600 de anchete active pentru prejudicii estimate la 24,8 miliarde de euro, Parchetul European a devenit un actor major în arhitectura juridică a Uniunii.

La Luxemburg, în inima juridică a Europei, între Curtea de Justiție a Uniunii Europene și emblematica sală de concerte Philarmonie, se află sediul Parchetului European (EPPO). Aici, Laura Codruța Kovesi (52 de ani) conduce prima instituție europeană de acest gen, construită practic de la zero începând din octombrie 2019.

Pilonii justiției europene, la doar 100 de metri distanță

Pentru a ajunge la sediul Parchetului European, trebuie să iei tramvaiul ultramodern și gratuit - ca tot transportul public din Luxemburg - și să cobori la stația Philarmonie, denumită după sala de concerte cu un look futurist aflată vizavi de instituția condusă de Laura Codruța Kovesi.

Sediul EPPO se află la doar 100 de metri de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Practic, pilonii justiției din UE se învecinează, separați doar de un centru comercial cu supermarket și restaurante. Parchetul European are birouri în 44 de sedii răspândite în cele 24 de state membre participante, unde 24 de procurori europeni și procurorul-șef european din Luxemburg supraveghează anchetele inițiate de procurorii europeni delegați.

"Pentru mine este important să nu trăiesc într-o bulă"

De cum intri la parterul clădirii de aproape 20 de etaje, te frapează pozitiv faptul că toți oamenii zâmbesc și sunt amabili - de la agenții de pază până la pompieri, femeile de serviciu și angajații de la diferitele departamente.

"Mereu am fost de părere că oamenii sunt fericiți în viață dacă merg cu plăcere acasă și la muncă, de aceea avem o atmosferă frumoasă. E mult de lucru și contează să-i ținem aproape pe oameni. Echipa face totul. Și pentru mine este important să nu trăiesc într-o bulă", declară Laura Codruța Kovesi.

Descrisă de mulți dintre colaboratori drept un interlocutor empatic și cu un fin simț al umorului, procurorul-șef al Parchetului European demontează propriile mituri: "Sunt doar un om normal. Vorbesc cu toată lumea. Deși sunt mituri despre mine, eu sunt sociabilă cu oamenii", surâde ea.

Prima zi: construind o instituție europeană de la zero

Laura Codruța Kovesi povestește cum a fost prima zi la Parchetul European și cum a decurs adaptarea la o instituție nou-creată, pe care practic a construit-o de la zero.

"Prima zi aici a fost cea mai diferită primă zi din viața mea, pentru că întotdeauna, și atunci când m-am angajat ca procuror și în toate pozițiile pe care le-am avut ulterior, m-am dus într-o instituție care funcționa, care avea angajați. În prima zi după ce am fost numită, am mers la sediul Comisiei Europene, unde mi-a fost prezentată o echipă mică, formată din patru oameni, și mi s-a spus că aceștia sunt angajați ai comisiei și că mă vor ajuta să înființez Parchetul European", povestește Kovesi.

"Practic, nu exista aproape nimic - nu exista sediu, era un buget estimativ făcut, așa ca pentru orice altă agenție a Uniunii Europene, nu erau angajați, nu exista nimic. Mie mi s-a părut extrem de mic și de nerealist. Adică, teoretic, Parchetul European ar fi trebuit să funcționeze în 22 de state membre la acel moment, cu un buget de 8 milioane de euro și cu 32 de angajați despre care mi s-a spus că o să lucreze part-time pentru autoritățile naționale și part-time pentru EPPO."

Inițial, Parchetului European i-au fost alocate doar cinci etaje în clădirea în care funcționează și în prezent. Însă Laura Codruța Kovesi le-a spus de la început oficialilor Comisiei Europene că va avea nevoie de toată clădirea, deoarece personalul EPPO va crește. Și i-a convins.

Românii care au renovat sediul: "Stați liniștită, doamna Kövesi, noi ne facem treaba!"

Actualul procuror-șef al EPPO se declară bucuros că sediul Parchetului European a fost stabilit în Luxemburg, deoarece autoritățile luxemburgheze au fost extrem de eficiente. Guvernul luxemburghez a renovat clădirea pe cheltuiala proprie, oferind arhitecți și materiale.

"Îmi amintesc că veneam să văd lucrările la sediu și când treceam prin șantier auzeam din când în când «Bună dimineața, doamna Kövesi!». Erau români care lucrau la renovare pe șantier și întotdeauna glumeam cu ei și le spuneam că noi trebuie să începem să fim operaționali într-un an și că îi rog frumos să nu întârzie lucrările. Și îmi spuneau: «Stați liniștită, doamna Kövesi, noi ne facem treaba!». Și într-adevăr au lucrat bine și am fost și eu mândră că au fost români care au contribuit la finalizarea sediului", povestește Laura Codruța Kovesi.

Marea problemă a fraudei transfrontaliere: de la 200 de cazuri estimate la peste 2.600

Parchetul European este operațional din 2021. În 2019, în prima zi după ce a fost numită procuror-șef european, reprezentanții Comisiei Europene i-au spus că estimează că va avea 200 de cazuri după 5 ani. Laura Codruța Kovesi i-a contrazis argumentat, spunând că este imposibil un număr atât de mic de cazuri în condițiile în care era vorba de 22 de țări (acum sunt 24). Și a avut dreptate.

În primul an în care a fost operațional, Parchetul European a înregistrat 1.500 de dosare în doar câteva luni. La sfârșitul anului 2024, Parchetul European avea 2.666 de anchete active, pentru un total de prejudicii estimate la peste 24,8 miliarde de euro. Bugetul EPPO este finanțat integral de UE, sub forma unui grant - în 2024 a fost alocat un buget de 76,4 milioane de euro.

Procurorii au scos la iveală că infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt mai numeroase decât s-a recunoscut în mod public. Frauda la nivelul UE a devenit extrem de atractivă pentru infractori foarte periculoși. Peste jumătate din prejudiciul estimat ce face în prezent obiectul anchetelor EPPO se referă la frauda transfrontalieră în materie de TVA, fapt ce înseamnă implicarea aproape sistematică a grupurilor infracționale organizate, reprezentând o problemă majoră de securitate pentru UE.

97 de români din 440 de angajați: "Cei mai mulți ca naționalitate"

Dacă la început Parchetul European avea doar patru oameni angajați, acum a ajuns la aproximativ 440, dintre care în jur de 260 în structura centrală. Dintre aceștia, 97 sunt români.

"Primul angajat al Parchetului European am fost eu. Evoluția a fost treptată, pentru că am început să recrutăm în diverse domenii, nu doar polițiști și procurori, dar și pentru resurse umane, pentru IT, pentru administrație, în general juriști cu pregătire. Au început să vină foarte mulți colegi, inclusiv români. Unii dintre ei au lucrat în România, alții au lucrat prin alte instituții sau erau deja în străinătate", explică Kovesi.

"Ca naționalități, cei mai mulți la Parchetul European sunt românii, urmați de colegii italieni și greci. Avem români în absolut toate structurile Parchetului European. Să știți că mulți dintre ei au fost și foarte motivați, pentru că am avut inclusiv recrutări în care am avut 300 de candidați pe un loc și au fost recrutați români, adică s-au prezentat foarte bine, au fost foarte competenți, sunt foarte bine pregătiți."

Printre românii care lucrează la Parchetul European se numără și Mihai-Alexandru Fulga, graphic designer, cel care răspunde de imaginea și toate elementele de grafică ale instituției și care realizează fotografiile la diversele evenimente.

"Numărul de dușmani este mai mare, iar aceștia sunt mai puternici"

Întrebată care a fost evoluția numărului prietenilor și dușmanilor de când conduce Parchetul European, Laura Codruța Kovesi spune că are aceiași prieteni de ani buni și că prietenii adevărați au rămas indiferent de cum au evoluat lucrurile. În același timp, și-a făcut câțiva și în Luxemburg, mai ales printre colegii cu care lucrează.

"Numărul de dușmani este mai mare, iar aceștia sunt constanți și consecvenți. Avem acum și adversari noi, poate ușor mai puternici din punct de vedere financiar și din punctul de vedere al influenței pe care o au. Am avut dosare în care s-au plătit sute de mii de euro ca să fie omorâți procurorii și șefii lor care aveau legătură cu acest dosar. Avem destul de multe încercări din punctul ăsta de vedere. Însă nu vorbim despre chestiunile de securitate niciodată în public. Sunt colegi care trebuie să aibă protecție și sunt dosare în care am deranjat foarte mult și oameni foarte puternici", a declarat Laura Codruța Kovesi.

Viața personală: dorul de România și sarmale din varză murată de la magazinul românesc

Laura Codruța Kovesi mărturisește că îi place foarte mult Luxemburgul și că arhitectura este aceeași pe care o regăsim în câteva dintre orașele din Transilvania. A fost impresionată de piesa "Scaunele" de Eugen Ionescu, în care a jucat Oana Pellea la teatrul local.

Însă dorul de România natală este o constantă: "Îmi lipsesc multe legat de România – familia, prietenii, obiceiurile, mersul la biserică. Avem două magazine românești aici, din când în când mai mergem și cumpărăm provizii ca să facem sarmale și mâncare românească. Avem o biserică aici, este deschisă în fiecare duminică și putem merge, dar sunt foarte multe lucruri care ne lipsesc. Avem o comunitate destul de mare de români, sunt peste 6.000 care locuiesc în Luxemburg."

"Îmi place să gătesc, mai gătesc mâncare românească. Câteodată trebuie să merg la magazinul românesc să iau, de exemplu, varză murată ca să fac sarmale. Cumva suntem obișnuiți cu gusturile din România. Câteodată, în weekenduri sau când mai sunt sărbători, obișnuiesc să mai invit colegi din alte țări și încerc să le arăt care sunt tradițiile și ce mâncăm", se destăinuie procurorul-șef.

"Luxemburghezii sunt foarte prietenoși și amabili, sunt obișnuiți să aibă rezidenți din alte țări. Dar cel puțin eu, personal, tot nu mă simt ca acasă. Adică este un sentiment care persistă în suflet. Îmi lipsește foarte mult România."

Europarlamentari investigați și independența față de Comisia Europeană

Procurorul-șef al Parchetului European a dezvăluit că în prezent mai mulți membri ai Parlamentului European sunt investigați.

"Sunt câteva dosare în lucru în acest sens. Din punct de vedere procedural, nu este nimic diferit față de o anchetă în care investighez, spre exemplu, un funcționar public, este același lucru. Ceea ce face mai dificilă munca noastră este acest sistem al imunităților și privilegiilor. Deci sunt aceste proceduri specifice referitoare la imunități și la privilegii", explică procurorul-șef al EPPO.

Conform declarațiilor mai multor foști europarlamentari, Comisia Europeană a dorit să controleze de la început Parchetul European. Laura Codruța Kovesi a explicat cum a reușit să-i facă pe înalții oficiali europeni să înțeleagă că EPPO este cu adevărat independent:

"Simplu: doar a trebuit să le aduc aminte de dispozițiile și de articole din regulament în care scrie că Parchetul European este independent. Și au înțeles repede. La început, când am început să devenim operaționali, au vrut să afle despre anumite anchete și le-am spus că acest lucru nu este posibil. Sunt anumite limite. În mare parte aș putea spune că n-au fost probleme deosebite."

Ce spun colegii străini: "Un semn de speranță" și "tricoul cu LCK"

Francesco Caracciolo, coordonatorul echipei care investighează cazurile de crimă organizată și spălare de bani, lucrează din 2020 la Parchetul European, după 19 ani la Guarda di Finanza în Italia.

"Nu o știam pe doamna Kövesi înainte să aplic pentru postul de la Parchetul European. Ulterior am făcut mai multe căutări și am aflat că a fost inclusă în topul celor mai puternice femei din Europa. I-am trimis un mesaj și am felicitat-o. Mi-a răspuns că o pot felicita când va fi prima. Dar asta este atitudinea sa, este un profesionist de excepție. Întotdeauna își dorește să fie totul făcut foarte bine, să fie foarte bună. Și ceea ce face la Parchetul European este cu adevărat impresionant. Nu are teamă, are un caracter foarte puternic, este o persoană cu care îți place să lucrezi."

Nelson Macedo da Cruz, coordonatorul echipei care investighează fraudele cu TVA, se declară și el impresionat: "Este o persoană foarte deschisă, care vorbește cu toată lumea și care te inspiră. Ne dă curajul și puterea de a merge mai departe, de a nu avea teamă. În plus, ne face să ne simțim în siguranță și că putem face tot ceea ce este necesar pentru a face dreptate."

El arată un tricou special pe care îl are în birou, pe care scrie "EPPO Band. LCK" (Echipa EPPO și inițialele Laurei Codruța Kövesi) și care are un portret stilizat al procurorului-șef european peste care este un fulger de culoare roșie.

Andon Tashukov, coordonatorul echipei ce investighează cazurile de corupție și de fraude cu fonduri europene, a rezumat admirația conaționalilor săi: "Laura este un semn de speranță pentru bulgari. De fiecare dată când apare un caz, chiar dacă nu este de competența Parchetului European, bulgarii cer ca dosarul să fie trimis la Laura Codruța Kövesi, pentru că au foarte mare încredere în ea."

2026: "Nu știu ce voi face, n-am decis nimic"

În 2026, Laura Codruța Kovesi termină mandatul de 7 ani în fruntea EPPO. Spune că n-a stabilit încă dacă va rămâne să lucreze la vârful instituțiilor UE sau dacă ia în calcul o revenire în România.

"Deocamdată nu mă gândesc ce voi face după 2026. Doar la ce trebuie să fac săptămâna viitoare. Sunt un om muncitor și obișnuită să lucrez foarte mult. Deci până în ultima zi o să lucrez la fel de mult aici. Vedem după 2026 ce va fi, nu am decis nimic", conchide Laura Codruța Kovesi.