BRAKING: CCR respinge reforma pensiilor magistraților a Guvernului Bolojan: Decizie pe motive de procedură, jalon PNRR de 231 milioane euro în pericol

Curtea Constituțională a admis luni, 20 octombrie 2025, sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind legea care modifica sistemul de pensii pentru judecători și procurori, pentru care Guvernul Bolojan își asumase răspunderea în Parlament la 1 septembrie. Decizia a fost luată cu cinci voturi pentru și patru împotrivă, pe motive de procedură - lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii - și pune sub semnul întrebării un jalon PNRR de 231 milioane de euro.

Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost admisă, a anunțat CCR. Contestația a fost admisă în integralitate, au declarat pentru HotNews surse din Curtea Constituțională.

Votul în CCR: 5 la 4 pentru neconstituționalitate

Votul în CCR a fost de 5/4 pentru admiterea sesizării instanței supreme, au declarat pentru HotNews surse din Curtea Constituțională. Curtea Constituțională este formată din nouă judecători. Dintre aceștia, patru au fost propuși de PSD, doi de către fostul președinte Klaus Iohannis, unul de PNL, unul de UDMR și unul de către primarul Nicușor Dan.

Potrivit surselor HotNews, cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților sunt: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc.

Cei patru judecători care au votat împotriva admiterii sesizării ICCJ, adică pentru constituționalitatea legii, sunt: Simina Tănăsescu (președinte), Laura-Iuliana Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș.

Este prima decizie cu miză majoră pronunțată de CCR în actuala formulă, cu Simina Tănăsescu președinte și trei noi judecători: Mihai Busuioc, Dacian Cosmin Dragoș și Csaba Asztalos.

Motivul respingerii: Lipsa avizului CSM

Motivele invocate de CCR vizează lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ceea ce ar putea însemna motive extrinseci, adică de formă, ci nu de conținut (motive intrinseci), conform surselor HotNews. CCR nu a comunicat oficial motivele respingerii acestei legi ca fiind neconstituțională, până în acest moment.

"Dacă admiterea sesizării este pe motive extrinseci de procedură, cum ar fi, de exemplu probleme de aviz al CSM-ului, atunci Parlamentul poate relua legea și să o adopte, respectând procedura. Dacă vor fi neconstituționalități de fond intrinseci, atunci soluțiile legislative declarate neconstituționale nu pot fi reluate, pentru că există un principiu de rang constituțional", a explicat fostul judecător CCR Tudorel Toader.

Ce prevedea legea respinsă de CCR

Legea declarată neconstituțională de către CCR prevedea ca pensia magistraților să nu poată fi mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat, față de 80% din ultimul salariu brut încasat, cum este acum.

Actul normativ prevedea și stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani. Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vechime de 25 de ani, iar în legea Bolojan prevederea era că pentru a intra la pensie magistrații trebuie să aibă 35 de ani vechime.

Jalon PNRR de 231 milioane euro, în pericol

Un jalon PNRR de sute de milioane de euro depinde de reforma pensiilor magistraților, respinsă luni de Curtea Constituțională (CCR), a spus recent premierul Ilie Bolojan, care a fost acuzat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de minciună pentru această declarație.

Replica a venit de la ministrul investițiilor, Dragoș Pîslaru, care a spus că afirmațiile CSM sunt "nefondate și periculoase". El a întărit afirmația premierului și a spus că de decizia CCR depind fonduri europene de 231 milioane de euro.

Jalonul 215 din PNRR prevede „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale" (indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza unor legi cu caracter special).

Argumentele lui Bolojan pentru reformă

Proiectul de modificare a sistemului de pensii ale magistraților a fost inițiat de către Guvernul Bolojan, care și-a asumat răspunderea în Parlament pe această lege la 1 septembrie.

"Trebuie să restabilim dreptatea, păstrăm respectul pentru magistrați, dar trebuie să asigurăm o doză de echitate. Magistrații români ies astăzi la pensie la 48-49 de ani, o pensie medie trece de 24.000 de lei, dar numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere", declara Bolojan în plenul reunit al Parlamentului.

Bolojan, despre o eventuală demisie

La o zi după ce a angajat răspunderea Guvernului pe pachetul de măsuri, premierul Ilie Bolojan a fost întrebat de HotNews într-o conferință de presă dacă își va da demisia în cazul în care proiectul de lege privind pensiile magistraților va pica la CCR.

"Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii", a răspuns Bolojan.

"Nu are niciun motiv să își dea demisia", a afirmat luni președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, în contextul deciziei Curții Constituționale privind respingerea proiectului de lege ce prevedea reforma pensiilor magistraților, referitor la posibila plecare a liderului PNL, Ilie Bolojan, de la șefia Guvernului.

"Este decizia unilaterală a premierului (dacă își dă demisia, n.r.)", a spus Abrudean luni, cu puțin timp înaintea deciziei CCR.

George Simion cere demisia lui Bolojan

Liderul AUR, George Simion, îi cere demisia premierului Ilie Bolojan, după ce Curtea Constituțională a admis pe formă sesizarea de neconstituționalitate depusă de Înalta Curte în legătură cu legea privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament.

"DEMISIA – Un gest onorabil din partea domnului Bolojan", a scris George Simion pe pagina sa de Facebook.

Ce a reclamat ICCJ în sesizarea către CCR

Înalta Curte de Casație și Justiție – condusă de Lia Savonea – a reclamat, în sesizarea către CCR, că legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și "numeroase principii fundamentale ale statului de drept".

Înalta Curte spunea că prin decizia de a sesiza CCR "judecătorii instanței supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii".

"Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept. Legea încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept", a acuzat Înalta Curte de Casație și Justiție.

În opinia ICCJ, principalele motive de neconstituționalitate vizează: încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă.

"Înalta Curte reafirmă, printr-o voce unitară, că statutul constituțional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanție esențială a statului de drept, a democrației, care nu poate fi desconsiderat", mai spunea ICCJ.

Protestele magistraților și criticile CSM

Legea a fost criticată dur inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, care a reclamat de mai multe ori "climatul de ostilitate creat împotriva magistraților, prin luări de poziție ale factorului politic și prin campanii mediatice care au urmărit discreditarea sistemului judiciar și culpabilizarea acestuia pentru situația economică și socială în care se află România".

Mai mult, toate instanțele și parchetele din țară protestează, din luna august, ocupându-se doar de "dosarele urgente".

Reacția jurnalistului Cătălin Tolontan

Jurnalistul Cătălin Tolontan a scris că "Să optimizezi nu se poate. Ai nevoie de aviz. Să cheltuiești merge. Nu e necesar dosarul cu șină ca să ajungi la situații nemaiîntâlnite. Cum au arătat filtrele legale prin care magistrații s-au putut pensiona la 48-50 de ani? Legile succesive au avut toate ștampilele, desigur".

"La 48-50 de ani oamenii mileniului III sunt în plină putere profesională. Construiești sisteme care să-i scoată pe tușă doar dacă ești o societate irațională. Pentru sminteală nu e nevoie de prea multe formalități".

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Digoiu, a spus că Guvernul va emite un punct de vedere după ce Curtea Constituțională va transmite comunicatul prin care să facă oficial anunțul privind declararea legii drept neconstituțională.

Decizia de neconstituționalitate a fost luată de Curtea Constituțională după două amânări, în 24 septembrie și 8 octombrie, și reprezintă un eșec major pentru Guvernul Bolojan în încercarea de a reforma sistemul pensiilor speciale din magistratură.

Paralele cu Franța: Când reformele pensiilor devin teste politice majore

Eșecul reformei pensiilor magistraților din România vine în contextul în care, la nivel european, astfel de reforme devin teste politice majore pentru stabilitatea guvernelor. În Franța, premierul Sébastien Lecornu a fost nevoit să suspende marți, 14 octombrie, controversata reformă a pensiilor din 2023 până după alegerile prezidențiale din 2027, sacrificând una dintre realizările emblematice ale președintelui Emmanuel Macron pentru a-și salva guvernul minoritar. Reforma franceză, care ridica vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, a fost pusă pe masa de sacrificiu pentru a obține sprijinul crucial al Partidului Socialist și pentru a evita moțiunile de cenzură care amenințau să răstoarne guvernul. Similar situației din România, unde reforma pensiilor magistraților pune în joc legitimitatea Guvernului Bolojan și un jalon PNRR de 231 milioane euro, suspendarea reformei franceze va costa 400 de milioane de euro în 2026 și 1,8 miliarde de euro în 2027, demonstrând că, în ambele țări, costul politic al reformelor sistemelor de pensii poate fi la fel de mare ca și costul fiscal al menținerii status quo-ului.

De ce reforma pensiilor rămâne misiunea imposibilă a Europei

Eșecurile simultane ale reformelor pensiilor din România și Franța expun o tensiune fundamentală în centrul guvernanței europene: necesitatea fiscală intră în coliziune cu realitatea politică. Ecuația economică este simplă—magistrații români care se pensionează la 48 de ani cu pensii lunare care ajung la 8.000 de euro reprezintă o absurditate fiscală, la fel cum vârsta de pensionare de 62 de ani din Franța contribuie la un raport al datoriei publice care se apropie de 121% din PIB.

Totuși, ambele cazuri subliniază o lege de fier a politicii democratice: nu te lupți cu sistemele de pensii decât dacă ai puterea de foc necesară pentru a câștiga. Guvernul Bolojan, guvernând cu o majoritate fragilă și ocolind consultarea obligatorie cu Consiliul Superior al Magistraturii, a oferit Curții Constituționale un pretext procedural—nu unul de fond—pentru a ucide reforma. Similar, Lecornu a fost forțat să sacrifice reforma emblematică a lui Macron pentru a supraviețui politic, demonstrând că în Franța pensiile rămân ultimul al treilea șină.

Paradoxul este că aceste eșecuri nu rezolvă problema de fond—o agravează. Fiecare tentativă ratată de reformă discreditează eforturile viitoare, consolidează rezistența corporatistă și consumă capitalul politic necesar pentru alte reforme urgente. În cazul Franței, Standard & Poor's a avertizat că datoria publică va urca la 121% din PIB până în 2028, în absența unor măsuri semnificative de reducere a deficitului. Pentru România, prețul este imediat: 231 de milioane de euro din fondurile de redresare UE în pericol și credibilitatea unui guvern care și-a angajat autoritatea pe o lege pe care nu avea forța s-o livreze.

Lecția pentru viitorii reformatori este limpede: pensiile pot fi reformate doar în trei condiții—o majoritate zdrobitoare, o criză economică acută care face schimbarea inevitabilă, sau un consens social construit în timp. Fără aceste condiții prealabile, reformele pensiilor devin misiuni sinucigașe care lasă problema de fond nu doar nerezolvată, ci și mai toxică politic de abordat. În absența curajului politic autentic sau a forței numerice necesare, poate că era mai onest să nu începi deloc bătălia decât să o pierzi și să lași sistemul mai fragil decât l-ai găsit.

Atât România, cât și Franța se confruntă acum cu o dilemă europeană familiară: toată lumea știe că sistemele actuale sunt nesustenabile, toată lumea știe că reforma este necesară, și toată lumea știe că tentativa de reformă fără capital politic suficient este fatală. Rezultatul este o criză fiscală în derulare lentă, punctată de tentative eșuate de reformă care fac următoarea încercare și mai dificilă. Este o mărturie a slăbiciunilor structurale ale guvernării prin coaliții și a puterii rezistenței organizate că chiar și reforme evident necesare—magistrați care se pensionează la 48 de ani, la urma urmei—se dovedesc imposibil de implementat. Întrebarea nu este dacă aceste sisteme se vor schimba, ci dacă vor fi reformate deliberat sau vor ajunge în colaps sub propria greutate.