Afacere controversată: Statul român preia controlul total al Fondului Român de Contragarantare plătind doar 13% din valoarea de piață

Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de act normativ prin care propune achiziția unui pachet de 1.280.000 acțiuni deținute de Fundația Post-Privatizare la Fondul Român de Contragarantare S.A. (FRC), în cadrul procedurii de faliment a fundației. Tranzacția atrage atenția prin prețul semnificativ sub valoarea de piață și prin modul în care statul român gestionează acest patrimoniu public strategic.

Licitațiile eșuate și trecerea la negociere directă

Acțiunile Fundației Post-Privatizare reprezentând 32% din capitalul social al Fondului Român de Contragarantare au fost scoase anterior la mai multe licitații publice organizate de lichidatorul judiciar al fundației aflate în procedură de faliment, însă acestea nu au reușit să atragă oferte ferme la prețurile aprobate de adunarea creditorilor.

Ultimul preț aprobat pentru vânzarea pachetului de acțiuni în cadrul licitațiilor publice a fost de 47,72 milioane lei, dar nici la acest nivel nu s-a manifestat interes din partea investitorilor privați.

În lipsa totală a interesului pentru achiziție prin licitație publică, proiectul de act normativ elaborat de Ministerul Finanțelor propune acum o procedură de negociere directă cu potențiali cumpărători, procedură aprobată de Adunarea Creditorilor Fundației Post-Privatizare.

Potrivit documentației oficiale disponibile, procedura de negociere directă pornește de la un preț minim de doar 15,5 milioane lei, mult sub valoarea nominală și de piață a pachetului de acțiuni, oferind astfel o fereastră semnificativă de oportunitate pentru stat și pentru eventualii alți investitori interesați.

Valoarea reală a acțiunilor: 136 milioane lei

Raportul de evaluare independent întocmit de societatea de evaluare A.M.T. SERVICE SRL a stabilit valoarea de piață corectă a pachetului de 1.280.000 acțiuni la suma de 136,36 milioane lei, echivalentul a aproximativ 27,71 milioane euro la cursul actual de schimb.

Prin procedura de negociere directă propusă în proiectul de act normativ, Statul Român va achiziționa acest pachet strategic de acțiuni plătind suma de 17,85 milioane lei, adică aproximativ 13% din valoarea reală de piață stabilită prin raportul de evaluare independent.

Aceasta reprezintă o reducere substanțială de aproximativ 87% față de valoarea de piață, situație care evidențiază importanța deosebită a unei analize financiare riguroase și a unei strategii prudente și transparente în gestionarea patrimoniului public al statului român.

Justificările oficiale ale Ministerului Finanțelor

Ministerul Finanțelor Publice justifică această achiziție la preț redus prin analiza economico-financiară ex-ante realizată conform metodologiei testului investitorului privat prudent, test obligatoriu pentru orice tranzacție cu implicații asupra patrimoniului public.

Conform acestei analize prezentate în nota de fundamentare, tranzacția propusă:

1. Permite recuperarea fondurilor pentru creditorii Fundației Post-Privatizare – în lipsa altor oferte credibile, vânzarea către stat asigură recuperarea parțială a creanțelor creditorilor într-o procedură de faliment care altfel s-ar putea prelungi pe durată nedeterminată.

2. Protejează capitalul public și contribuie la finalizarea eficientă și rapidă a procedurii de faliment a Fundației Post-Privatizare, evitând astfel prelungirea costisitoare a procedurii de insolvență.

3. Respectă legislația în vigoare privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și regulile europene privind ajutorul de stat.

4. Se realizează în condiții comparabile cu deciziile unui investitor privat prudent, fără a afecta în mod negativ mediul concurențial de pe piața serviciilor financiare.

5. Reprezintă o oportunitate economică strategică, achiziționând un pachet valoros de acțiuni într-o instituție financiară strategică la un preț semnificativ redus, generând potențial câștig pentru patrimoniul public pe termen lung.

Impactul achiziției asupra Fondului Român de Contragarantare

După finalizarea acestei achiziții, Statul Român va deține 100% din capitalul social al FRC S.A., consolidând astfel controlul complet asupra tuturor deciziilor strategice și operațiunilor curente ale societății.

Până în prezent, Ministerul Finanțelor Publice deținea deja 68% din capitalul social al FRC, iar Fundația Post-Privatizare – aflată în procedură de faliment – deținea restul de 32%.

Ministerul Finanțelor precizează în nota de fundamentare că tranzacția propusă:

• Nu afectează mediul concurențial de pe piața serviciilor financiare, deoarece FRC funcționează ca instituție publică de sprijin pentru IMM-uri, nu ca un actor comercial concurențial

• Se desfășoară într-o procedură transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu legislația privind insolvența și cu regulile europene privind ajutorul de stat

• Permite recuperarea eficientă a capitalului și fondurilor investite anterior de stat în această instituție financiară strategică

• Respectă principiile fundamentale de transparență, eficiență și economicitate în gestionarea patrimoniului public

Context istoric: Fundația Post-Privatizare și banii PHARE

Fundația Post-Privatizare este una dintre cele mai ciudate și controversate structuri juridice legate de statul român, cu o istorie extrem de complexă și "bizantină".

În 1996, Comunitatea Europeană (prin programul PHARE), Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și asset-managerul privat spaniol GED Capital Development au pus împreună 44 milioane ECU (strămoșul monedei euro) și au creat așa-numitul Fond Român Post-Privatizare, un fond de investiții pentru plasamente în companii românești privatizate sau nou-înființate, administrat de GED Capital.

Pentru derularea fondurilor PHARE acordate de Comunitatea Europeană (15 milioane ECU) în cadrul Fondului Român Post-Privatizare, Guvernul Văcăroiu a creat, tot în 1996, Fundația Post-Privatizare, având ca unic membru fondator Agenția Națională de Privatizare, care era subordonată direct Guvernului României.

În 2009, în plină criză financiară și economică globală, Guvernul Boc a ajuns la un acord cu Comisia Europeană prin care Bruxelles-ul renunța la banii rămași la dispoziția Fundației Post-Privatizare, proveniți din finanțarea PHARE din anii '90, plus surplusul semnificativ rezultat din investirea eficientă a acestora.

Cu cea mai mare parte a banilor respectivi, în sumă de 128 milioane lei, Fundația Post-Privatizare a participat la constituirea capitalului social al Fondului Român de Contragarantare, înființat în același an 2009, primind o participație acționariată de 32% din acțiuni. Restul de 68% din acțiunile FRC s-au aflat de atunci în posesia directă a Ministerului Finanțelor Publice.

Falimentul Fundației și sechestrul acțiunilor

În prima parte a anului 2020, compania de recuperare de creanțe neperformante EOS Credit Funding DAC, parte a grupului german omonim, a pus sechestru pe participația de 32% a Fundației Post-Privatizare la Fondul Român de Contragarantare.

Sechestrul a fost instituit în baza unei executări silite mai vechi, din anul 2015, obținută de Banca Transilvania pentru a-și recupera un credit neperformant în valoare de circa 3,19 milioane lei acordat Fundației în anul 2012.

Între timp, Banca Transilvania a vândut creditul neperformant către compania de recuperare EOS Credit Funding DAC, iar recuperatorul, după ce a pus sechestru pe acțiunile Fundației la FRC, a solicitat și obținut insolvența Fundației Post-Privatizare la tribunal, procedură transformată în cele din urmă în faliment.

Lichidatorul judiciar numit în procedura de faliment s-a străduit de peste doi ani să vândă prin licitații publice deținerea de 32% la FRC a Fundației, dar fără succes, ceea ce a dus în final la decizia de a trece la procedura de negociere directă.

Rolul strategic al Fondului Român de Contragarantare

Fondul Român de Contragarantare S.A. este o instituție financiară specializată, înființată în 2009, care joacă un rol strategic în facilitarea accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din România.

Activitatea principală a FRC constă în emiterea, în beneficiul antreprenorilor români, a scrisorilor de contragarantare a garanțiilor acordate de fondurile de garantare pentru credite și alte instrumente de finanțare obținute de IMM-uri de la bănci sau alte instituții financiare, contribuind astfel la funcționarea sustenabilă și echilibrată a pieței financiar-bancare din România.

În cadrul unor programe guvernamentale speciale destinate mediului de afaceri sau persoanelor fizice, Fondul administrează plafoanele de garanții de stat alocate finanțărilor respective, inclusiv în cadrul programului major IMM Invest Plus.

În anul 2024, Fondul Român de Contragarantare a încheiat exercițiul financiar cu un profit net de 23,2 milioane lei, la venituri totale de peste 32 milioane lei, demonstrând soliditatea financiară a instituției.

Următorii pași procedurali

Proiectul de act normativ elaborat de Ministerul Finanțelor va fi supus în perioada următoare dezbaterii publice obligatorii și apoi aprobării conform procedurilor legale în vigoare.

În cadrul proiectului de act normativ se prevede:

• Negocierea directă a achiziției, cu termene clare și transparente pentru depunerea ofertelor de către potențialii cumpărători interesați

• Stabilirea prețului minim de achiziție la suma de 15,5 milioane lei, sub care nu se pot accepta oferte

• Derularea tranzacției în condiții de maximă transparență, cu respectarea strictă a legislației privind insolvența și a principiilor de guvernanță corporativă a întreprinderilor publice

Guvernul României urmează să decidă dacă va exercita dreptul statului de a achiziționa aceste acțiuni strategice la prețul negociat, asigurând astfel controlul total de 100% asupra Fondului Român de Contragarantare.