Criză în Coaliția de guvernare: PSD părăsește ședința după respingerea propunerii privind pensiile magistraților

Tensiuni majore între PSD și premierul Ilie Bolojan după decizia Curții Constituționale de declarare a neconstituționalității legii reformei pensiilor magistraților

Tensiuni majore au izbucnit în cadrul ședinței Coaliției de guvernare de marți, 21 octombrie 2025, când premierul Ilie Bolojan a respins propunerea Partidului Social Democrat de constituire a unui grup de lucru pentru elaborarea unei noi legi privind pensiile magistraților. Reacția social-democraților a fost imediată și drastică: reprezentanții PSD s-au ridicat de la masă și au părăsit ședința de la Palatul Victoria, în semn de protest față de decizia șefului Executivului.

Contextul: Decizia CCR care a declanșat criza

Scandalul din Coaliție vine la doar o zi după ce Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională, luni, 20 octombrie 2025, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – legea prin care Guvernul Bolojan își propusese să reformeze sistemul de pensii speciale ale magistraților.

Decizia CCR a fost luată cu cinci voturi pentru și patru împotrivă, judecătorii constituționali Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihaela Ciochină și Marian Busuioc votând pentru admiterea sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Această decizie vine după două amânări consecutive ale deliberărilor, în 24 septembrie și 8 octombrie.

Motivele invocate de CCR

Curtea Constituțională nu a respins legea pe fond, ci din motive de procedură – ceea ce magistrații CCR au definit ca încălcări "extrinseci". Problema principală identificată de Curte a fost lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru ultima variantă a proiectului de lege, coroborată cu nerespectarea termenului legal de 30 de zile necesar pentru obținerea acestui aviz.

În comunicatul oficial, CCR a precizat că "de vreme ce Legea nr.305/2022 prevede un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, ca inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a-l respecta". Curtea a constatat că lipsa avizului CSM și nerespectarea termenului încalcă articolele 1 alineatele (3) și (5), 133 alineatul (1) și 134 alineatul (4) din Constituție, care se referă la principiul statului de drept, demnitatea cetățenilor și funcționarea justiției.

Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie. Legea nu poate fi promulgată și trebuie reexaminată în Parlament. Motivarea completă urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, Partea I.

Poziția PSD: Necesitatea unui dialog cu magistrații

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, care conduce partidul din mai 2025, după demisia lui Marcel Ciolacu, a declarat anterior, la Parlament, că va solicita în ședința Coaliției constituirea rapidă a unui grup de lucru care să includă și reprezentanți ai CSM, pentru a evita o nouă respingere din partea Curții Constituționale.

"Este clar că s-a mers cumva pe repede înainte. Trebuie să avem dialog cu asociațiile de magistrați și cu toți actorii relevanți din domeniu. Este nevoie de o reglementare clară privind pensiile magistraților", a afirmat Grindeanu, subliniind necesitatea unei abordări mai consultative a acestei reforme sensibile.

Social-democrații consideră că asumarea răspunderii de către Guvern în 1 septembrie pe această lege, fără consultarea adecvată a tuturor părților implicate, a condus la blocarea reformei din motive procedurale care puteau fi evitate.

Răspunsul premierului Bolojan

În ciuda cererii PSD, premierul Ilie Bolojan a transmis partenerilor de guvernare că Executivul va elabora singur un nou proiect de reformă, fără constituirea unui grup de lucru mixt. Această decizie a determinat plecarea demonstrativă a reprezentanților PSD din ședința Coaliției, care a continuat apoi fără prezenţa social-democraţilor.

După decizia CCR, Bolojan a declarat că va continua la Palatul Victoria și a remarcat că obiecția Curții a fost una exclusiv procedurală, "deci Guvernul poate relua demersul legislativ, ceea ce este o necesitate". Premierul adăugat că "CCR a setat un standard procedural privind durata în care trebuie așteptat avizul consultativ al CSM".

Ilie Bolojan amenințase anterior cu demisia în cazul în care legea, pentru care și-a angajat răspunderea în Parlament, ar fi fost respinsă de CCR. Cu toate acestea, natura procedurală a respingerii – și nu pe fond – i-a permis să rămână la Palatul Victoria și să anunțe reluarea demersului legislativ.

Ce prevedea reforma respinsă

Proiectul de lege pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament la 1 septembrie 2025 includea modificări substanțiale ale sistemului de pensii pentru magistrați:

Vârsta de pensionare: Stabilirea vârstei de pensionare la 65 de ani – vârsta standard din sistemul public de pensii. În prezent, magistrații se pot pensiona dacă au o vechime de 25 de ani, indiferent de vârstă, ceea ce permite ieșirea la pensie chiar și la 48-49 de ani, după cum a subliniat premierul.

Vechimea necesară: Creșterea vechimii necesare pentru pensionare de la 25 de ani la 35 de ani, aliniindu-se astfel cu condițiile pentru ceilalți cetățeni.

Cuantumul pensiei: Plafonarea la 70% din ultima remunerație netă, față de 80% din ultimul salariu brut încasat în prezent. Conform declarațiilor premierului, o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei lunar, iar numeroase pensii ajung la 35.000-40.000 de lei, în special pentru magistrații care au avut funcții de conducere.

Perioada de tranziție: Pentru magistrații aflați deja în funcție, legea propunea o eșalonare a creșterii vârstei de pensionare, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an și 6 luni, până în anul 2036.

Pensionarea anticipată: Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinit vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare.

Potrivit premierului Bolojan, "chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției".

Argumentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională la 4 septembrie 2025, cu votul unanim al judecătorilor Secțiilor Unite, considerând că legea "încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept".

În comunicatul oficial, ÎCCJ a precizat că "prin votul exprimat, judecătorii instanței supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept".

Instanța supremă a acuzat că "a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției" și că legea prezintă "principalele motive de neconstituționalitate" care vizează "încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime".

Reacții și consecințe

Suspendarea protestului magistraților

Ca urmare directă a deciziei CCR, magistrații din întreaga țară au decis să suspende protestele care blocaseră activitatea instanțelor timp de aproape două luni și să reia activitatea în instanțe. Curtea de Apel București a emis Hotărârea nr. 4 din 21 octombrie 2025, prin care s-a dispus suspendarea protestului și reluarea activității de judecată începând cu 23 octombrie 2025.

Magistrații au considerat că decizia CCR le-a confirmat argumentele juridice invocate încă de la începutul protestului, iar Curtea de Apel Craiova a anunțat reluarea tuturor ședințelor de judecată începând cu 22 octombrie, cauzele aflate pe rol urmând să fie reprogramate pentru soluționare.

Impactul asupra PNRR

Ministrul Finanțelor a avertizat că decizia CCR privind pensiile magistraților riscă să afecteze îndeplinirea jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Reforma pensiilor speciale făcea parte din angajamentele asumate de România față de Comisia Europeană pentru reducerea inechităților din sistemul de pensii și consolidarea sustenabilității fiscale.

Ce urmează

Tensiunile din Coaliție subliniază dificultățile politice în abordarea reformei pensiilor speciale, un subiect extrem de sensibil care implică echilibrul delicat între independența justiției, sustenabilitatea fiscală și percepția publică asupra echității sistemului de pensii.

Specialiștii în drept constituțional apreciază că reluarea demersului legislativ va necesita fie o nouă asumarea a răspunderii de către Guvern în Parlament, fie parcurgerea procedurii clasice de propunere legislativă, cu termene potențial mai lungi. Indiferent de modalitatea aleasă, noua propunere va putea fi atacată din nou la Curtea Constituțională.

Social-democrații insistă că este nevoie de "un dialog cu magistrații" și că "așa nu se mai poate", dar preferă o abordare mai consultativă, "nu pe repede înainte", cum a fost la asumarea făcută de Guvern la începutul lunii septembrie.

Componența actuală a Curții Constituționale include nouă judecători: Simina Tănăsescu (președinte), Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei, Bogdan Licu, Marian Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș. Dintre aceștia, patru au fost propuși de PSD, doi de fostul președinte Klaus Iohannis, unul de PNL, unul de UDMR și unul de președintele Nicușor Dan.

Decizia CCR de declarare a neconstituționalității reformei pensiilor magistraților și criza politică pe care a generat-o în Coaliția de guvernare demonstrează complexitatea reformării sistemului de pensii speciale în România, unde considerentele juridice, politice și sociale se intersectează într-un mod dificil de conciliat.