Judecătorul CCR Mihai Busuioc: sora angajată în instituțiile conduse de el, profit de 150.000 euro dintr-o tranzacție imobiliară cu firmă offshore

Noul judecător al Curții Constituționale, propus de PSD, a ocupat funcții de vârf în administrația publică în timp ce sora sa lucra în subordinea sa. Împreună cu familia, a realizat un profit de 147% în doar două luni dintr-o tranzacție cu un teren agricol vândut unei companii tocmai înființate, cu acționar majoritar un offshore cipriot. Declarațiile de avere ridică semne de întrebare privind economii mai mari decât veniturile declarate.

Mihai Busuioc, noul judecător al Curții Constituționale a României (CCR) propus de Partidul Social Democrat, are o carieră de peste 15 ani în funcții de conducere în administrația publică: director la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), secretar general al Guvernului, președinte al Curții de Conturi și secretar general la Ministerul Dezvoltării.

Paralel cu această ascensiune, sora sa, Andreea Voicu, a fost angajată la două dintre instituțiile publice unde fratele ei ocupa poziții cheie de conducere. În plus, cei doi frați au fost implicați împreună într-o tranzacție imobiliară care le-a adus un profit substanțial în doar două luni, vânzând un teren unei firme cu acționar offshore.

Numirea lui Busuioc la CCR este semnificativă: judecătorii acestei instanțe interpretează Constituția și veghează la respectarea principiilor democratice fundamentale. Mai mult, aceștia beneficiază de una dintre cele mai puternice imunități conferite de lege – nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea plenului Curții Constituționale, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Sora din umbră: angajată în instituțiile conduse de fratele ei

Timp de ani de zile, Mihai Busuioc și Andreea Voicu au lucrat la aceleași instituții publice, el în poziții de conducere, iar ea în subordine. Puțini știu că Voicu este chiar sora noului judecător CCR.

Primul tandem: Agenția Națională de Cadastru (2010)

În 2010, Mihai Busuioc deține funcția de director al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). În aceeași perioadă, Andreea Voicu lucrează ca asistent registrator la Oficiul de Cadastru Sector 4, structură aflată în subordinea directă a fratelui său.

Al doilea tandem: Ministerul Dezvoltării (2016-2020)

Prima declarație de avere a Andreei Voicu apare în 2016, când aceasta se angajează la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP). Coincidență sau nu, în aceeași perioadă Mihai Busuioc ocupă funcția de secretar general în același minister.

Între 2016 și 2020, sora lui Busuioc activează ca consilier evaluare examinare la o autoritate de management din subordinea Ministerului Dezvoltării. Colaborarea profesională dintre cei doi frați la nivelul aceluiași minister durează patru ani.

În 2020, tandemul pe funcții publice se întrerupe. Andreea Voicu se transferă la Ministerul Fondurilor Europene, în timp ce Mihai Busuioc preia conducerea Curții de Conturi.

Cumnatul: de la 3.500 lei pe lună la 22.000 lei la Nuclearelectrica

Între timp, Vlăduț Răzvan Voicu, cumnatul lui Mihai Busuioc, și-a construit propria carieră în sectorul public, cu o creștere spectaculoasă a veniturilor.

Până în 2022, Vlăduț Răzvan Voicu lucra ca economist la o firmă privată care comercializa aparate electronice, cu un salariu modest de aproximativ 3.500 de lei pe lună.

Schimbarea majoră vine când acesta se angajează la Nuclearelectrica, companie de stat strategică în domeniul energetic. În 2024, pe funcția de economist la serviciul administrativ, Vlăduț Răzvan Voicu primea aproximativ 22.000 de lei lunar – o creștere de peste șase ori față de salariul anterior din sectorul privat.

Tranzacția din Cumpăna: profit de 147% în două luni cu o firmă offshore

Poate cel mai intrigant aspect al profilului financiar al familiei Busuioc îl reprezintă o tranzacție imobiliară din 2008, când Mihai Busuioc ocupa funcția de director adjunct al ANCPI.

Cronologia tranzacției:

Martie 2008: Mihai Busuioc, împreună cu soția sa, sora Andreea Voicu și cumnatul Vlăduț Răzvan Voicu, achiziționează 2,15 hectare de teren arabil în comuna Cumpăna, județul Constanța. Prețul de cumpărare: 100.000 de euro.

Mai 2008: După doar două luni, terenul este vândut cu 247.250 euro, generând un profit net de 147.250 euro – o creștere de 147% în doar 60 de zile.

Cumpărătorul: Firma Thetford Avanti SRL, o companie înregistrată la Brașov în aceeași lună cu tranzacția. Elementul care ridică semne de întrebare este structura acționariatului: acționar majoritar al companiei era un offshore din Cipru.

Tranzacția ridică mai multe întrebări. De ce o firmă tocmai înființată, cu acționar offshore, plătește un preț cu aproape 50% mai mare pentru un teren agricol după doar două luni? Care a fost valoarea reală de piață a terenului? Și, poate cel mai important: era oare Busuioc, în calitatea sa de director adjunct ANCPI, într-o poziție care ar fi putut influența documentația cadastrală sau evaluarea terenului?

Economii inexplicabile: mai mulți bani decât veniturile declarate

Analiza declarațiilor de avere depuse de Mihai Busuioc de-a lungul anilor ridică și alte semne de întrebare privind sursele veniturilor familiei.

În 2018, Busuioc declară două conturi bancare deschise în Statele Unite ale Americii, cu o valoare totală de aproximativ un milion de lei (242.762 dolari). În același an, într-unul dintre conturile bancare din România apar încă 250.000 de lei.

Problema apare când raportăm aceste economii la veniturile declarate: în 2017, anul anterior declarării conturilor americane, Busuioc și soția sa înregistraseră venituri totale de 913.500 lei.

Cu un calcul simplu rezultă o inconsistență: familia a declarat economii de aproximativ 1,25 milioane de lei (1 milion în SUA + 250.000 în România) după un an în care veniturile totale au fost de 913.500 lei. Cu alte cuvinte, economiile declarate depășesc semnificativ veniturile oficiale, chiar dacă presupunem că familia nu a avut nicio cheltuială în acel an.

Un CV neobișnuit: studii multiple, funcții publice și lacune cronologice

Parcursul academic și profesional al lui Mihai Busuioc prezintă câteva particularități demne de remarcat.

Liceul absent: În niciuna dintre declarațiile publicate de instituțiile publice la care a activat, Busuioc nu are menționat un liceu absolvit.

Perioada militară: Potrivit unui CV depus la Curtea de Conturi a României, între 1992 și 1993, Busuioc a participat la cursurile Școlii Militare „Vasile Lascăr" din Câmpina. Această informație lipsește complet din CV-urile publicate anterior – de exemplu, în 2017, când era secretar general al Guvernului, mențiunea nu apare deloc.

Studii universitare în paralel cu muncă și predare: Între 1998 și 2002, Busuioc este student la Facultatea de Drept a Universității „Nicolae Titulescu" din București. În aceeași perioadă lucrează cu normă întreagă ca conducător principal de carte funciară la Judecătoria Sector 4, București.

În paralel cu facultatea și serviciul, Busuioc mai parcurge o serie de cursuri de pregătire profesională la Ministerul Justiției. Mai mult, potrivit CV-ului, devine chiar lector la Centrul de Pregătire a personalului auxiliar și de specialitate din Ministerul Justiției – cu un an înainte de a termina facultatea de drept.

Perioada 2004-2007: trei programe academice simultan

Această perioadă aduce un efort intelectual impresionant prin cumul. Busuioc urmează:

• Un curs postuniversitar de doi ani: „Drept Notarial și Proceduri Speciale" la Facultatea de Drept din cadrul Universității Transilvania, Brașov (2004-2006)

• Un program de master: „Drept funciar, publicitate imobiliară și cadastru" la Universitatea Constantin Brâncuși, Târgu Jiu (2005-2007)

• Studii la „Colegiul Național de Apărare" din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I", București (2007)

Tot în 2007, Busuioc ocupă funcția de Director General și Președinte al Consiliului de Administrație la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, ulterior devenind director adjunct.

Decorații și distincții de stat

În 2022, fostul președinte Klaus Iohannis l-a decorat pe Mihai Busuioc mai întâi cu gradul de cavaler al Ordinului Național Steaua României. Apoi, în septembrie 2024, acestuia i-a fost conferit gradul de ofițer al aceluiași ordin.

Răspunsurile care lipsesc

La solicitările presei, persoanele implicate în această investigație nu au oferit explicații:

• Mihai Busuioc nu a răspuns întrebărilor

• Andreea Voicu, sora judecătorului CCR, nu a putut fi contactată până la momentul publicării

• Vlăduț Răzvan Voicu, cumnatul, nu a răspuns solicitărilor

• Cosmin Ghiță, șeful Nuclearelectrica, nu a oferit niciun răspuns privind angajarea cumnatului lui Busuioc

• Agenția Națională de Integritate nu a confirmat dacă a verificat averea lui Mihai Busuioc

Întrebările care rămân deschise

Cazul Mihai Busuioc ridică o serie de întrebări legitime despre standardele de integritate pentru cei care ajung în cele mai înalte funcții ale statului:

Este acceptabil ca membrii familiei unui înalt funcționar public să lucreze în instituțiile pe care acesta le conduce?Chiar dacă nu există dovezi de ilegalitate, simpla aparență a unui conflict de interese ar trebui să ridice semne de întrebare.

Cum se explică economiile mai mari decât veniturile declarate? Diferența dintre banii economisiți și veniturile oficiale necesită clarificări, mai ales pentru cineva care urmează să interpreteze Constituția.

Care a fost natura exactă a tranzacției din Cumpăna? Un profit de 147% în două luni, realizat într-o vânzare către o firmă tocmai înființată cu acționar offshore, merită investigații suplimentare, în special având în vedere poziția lui Busuioc la ANCPI în momentul respectiv.

De ce Agenția Națională de Integritate nu oferă clarificări? Absența unui răspuns din partea instituției responsabile cu verificarea declarațiilor de avere ale demnitarilor este în sine îngrijorătoare.

Judecătorii Curții Constituționale au puterea de a decide soarta legilor fundamentale ale României și beneficiază de imunități aproape absolute. Tocmai de aceea, transparența și integritatea lor ar trebui să fie exemplare, dincolo de orice îndoială.

Articol bazat pe investigația realizată de Public Record