Impas instituțional pentru Tribunalul Ilfov: Ministerul Justiției acuză Finanțele de blocarea fondurilor necesare relocării din „Clădirea groazei"

Judecătorii rămân blocați în condiții precare în Buftea, în timp ce instituțiile publice își aruncă responsabilitatea pentru lipsa finanțării necesare închirierii unui sediu adecvat

Judecătorii și grefierii de la Tribunalul Ilfov continuă să lucreze în condiții precare, într-o clădire dărăpănată din Buftea, în ciuda eforturilor de relocare și a identificării unui sediu alternativ. Motivul: un impas birocratic și financiar între Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor, fiecare acuzând cealaltă instituție de blocarea fondurilor necesare pentru închirierea unui nou sediu.

Situația a degenerat într-un scandal public, cu schimb de acuzații între ministere și reacții dure din partea conducerii Tribunalului Ilfov.

Documentul care pune problema: MJ acuză MFP de blocarea fondurilor

Vineri, 10 octombrie 2025, Ministerul Justiției – condus de ministrul PSD Radu Marinescu – a trimis o adresă oficială către judecătoarea Liana-Nicoleta Arsenie, președinta Curții de Apel București, prin care explică de ce nu poate aloca fondurile necesare închirierii noului sediu al Tribunalului Ilfov.

În document, semnat de secretarul general al MJ, Ion Claudiu Teodorescu, Ministerul Justiției aruncă responsabilitatea asupra Ministerului Finanțelor Publice – condus de ministrul PNL Alexandru Nazare – acuzându-l că a blocat sumele solicitate.

Cronologia solicitărilor și refuzurilor

7 august 2025 – Ministerul Justiției înaintează Ministerului Finanțelor adresa nr. 52510, prin care solicită, cu ocazia rectificării bugetare, suplimentarea bugetului aprobat pentru anul 2025 cu:

• 498,259 milioane lei – credite de angajament

• 395,291 milioane lei – credite bugetare

2 octombrie 2025 – Ministerul Finanțelor răspunde că, potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 50/2025 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2025 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 901/2025), au fost aprobate suplimentări mult mai mici pentru Ministerul Justiției:

• 89,096 milioane lei – credite de angajament (doar 17,8% din suma solicitată)

• 85,882 milioane lei – credite bugetare (doar 21,7% din suma solicitată)

3 octombrie 2025 – Curtea de Apel București trimite prin e-mail o nouă solicitare către Ministerul Justiției privind alocarea creditelor necesare pentru contractul de închiriere la Tribunalul Ilfov.

10 octombrie 2025 – MJ răspunde oficial CAB că nu poate aloca fondurile solicitate pentru că Ministerul Finanțelor nu a aprobat suplimentarea bugetară necesară.

Poziția oficială a Ministerului Justiției

În adresa trimisă către Curtea de Apel București, Ministerul Justiției explică imposibilitatea alocării fondurilor:

„Având în vedere aceste aspecte, precum și faptul că solicitarea dumneavoastră a fost transmisă ulterior primirii răspunsului Ministerului Finanțelor, Ministerul Justiției se află, în prezent, în imposibilitatea alocării fondurilor solicitate, întrucât bugetul disponibil nu permite acoperirea cheltuielilor suplimentare aferente chiriei menționate."

Promisiunile MJ pentru viitor

Cu toate acestea, Ministerul Justiției oferă asigurări pentru perioada următoare:

„Vă asigurăm că Ministerul Justiției va continua să acorde întreaga susținere pentru soluționarea favorabilă a acestei situații, depunând toate eforturile și diligențele necesare pentru ca, la următoarea rectificare bugetară, sumele aferente să fie incluse în propunerea de suplimentare a bugetului."

MJ avertizează însă că, dacă nu va mai avea loc o rectificare bugetară până la finalul anului 2025, sau dacă solicitarea de suplimentare nu va fi aprobată de Ministerul Finanțelor, „fondurile necesare vor fi solicitate cu ocazia proiectului de buget pentru anul 2026, astfel încât activitatea Tribunalului Ilfov să nu fie afectată."

Această ultimă frază sugerează că relocarea ar putea fi amânată până în 2026, ceea ce înseamnă că judecătorii și grefierii vor trebui să mai lucreze încă cel puțin un an în condițiile actuale, considerate de conducerea instanței ca fiind „inumane" și „periculoase."

Reacția șefei Tribunalului Ilfov: „Fie n-au cerut, fie n-au prioritizat"

Judecătoarea Laura-Irina Bratu, președinta Tribunalului Ilfov, a reacționat vineri, 10 octombrie 2025, într-o declarație pentru publicația Lumea Justitiei, exprimându-și suspiciunea că Ministerul Justiției fie nu a solicitat fondurile de la Ministerul Finanțelor, fie nu le-a prioritizat corespunzător.

Argumentele judecătoarei Bratu

1. Procedura era cunoscută și aprobată

„Procedura de închiriere demarată era cunoscută, pentru aceasta existând o notă de fundamentare aprobată de ministrul Justiției la data de 17 aprilie 2025, valabilă pentru anul în curs. Deci era stabilit că banii afectați acestei proceduri trebuie acordați de către Ministerul Justiției", a explicat Bratu.

2. MJ a recunoscut public implicarea

Judecătoarea citează o postare din 23 septembrie 2025 de pe pagina oficială de Facebook a Ministerului Justiției, în care instituția „a atestat faptul că MJ a oferit sprijin Tribunalului Ilfov sub forma unei consultanțe de specialitate, respectiv că au fost formulate recomandări și propuneri asupra documentației pregătite de tribunal, astfel încât procesul să se desfășoare cât mai rapid și în conformitate cu cadrul legal aplicabil."

„Prin urmare, această procedură a fost recunoscută și popularizată ca atare chiar de Ministerul Justiției", subliniază Bratu.

3. Solicitări repetate ignorate

„Atât noi, cât și Curtea de Apel București am solicitat de cel puțin trei ori Ministerului Justiției să aloce fondurile necesare închirierii unui nou sediu pentru Tribunalul Ilfov. Am trimis solicitările inclusiv la ultima rectificare bugetară (anterior datei de 7 august 2025), dar și acum, când se discută bugetul pe 2026", a declarat președinta tribunalului.

Două scenarii, aceeași concluzie

Judecătoarea Bratu identifică două posibile scenarii, ambele problematice:

Scenariul 1: MJ nu a solicitat fondurile

„Fie că aceste fonduri nu au fost solicitate la rectificarea bugetară de către Ministerul Justiției (ceea ce este foarte grav)..."

Scenariul 2: MJ nu le-a prioritizat din fondurile primite

„...fie că aceste fonduri nu sunt alocate din sumele de bani primite la rectificarea bugetară, prin dispoziția ordonatorului principal de credite (ceea ce înseamnă o lipsă de prioritizare a nevoilor stringente ale Tribunalului Ilfov, instanță uitată de peste 14 ani)..."

Concluzia dureroasă

„...concluzia este aceeași: deși avea obligația asumată de a garanta creditele bugetare, Ministerul Justiției nu asigură fondurile financiare necesare pentru încheierea contractului de închiriere, blocând procedura de atribuire", a concluzionat judecătoarea Laura-Irina Bratu.

Contextul critic: „Clădirea groazei"

Această dispută birocratică se desfășoară în timp ce judecătorii, procurorii, avocații, grefierii și justițiabilii sunt nevoiți să se înghesuie într-o clădire cu probleme grave de siguranță și salubritate din orașul Buftea, județul Ilfov.

Trei instanțe în aceeași clădire inadecvată

În prezent, în același sediu funcționează:

• Tribunalul Ilfov (85 de judecători, 135 de grefieri)

• Judecătoria Buftea

• Judecătoria Cornetu (relocată temporar aici după ce sediul său a fost distrus de un incendiu în martie 2024)

Condițiile descrise de instanță

În comunicatele anterioare, conducerea Tribunalului Ilfov a descris condițiile din sediul actual ca fiind sub orice critică:

Probleme structurale grave:

• Clădire construită în 1970 cu destinația de cămin de copii

• Superficial renovată pentru a funcționa ca sediu de instanță

• Fără consolidare seismică

• Instalație electrică în stare critică, incompatibilă cu numărul mare de consumatori

• Risc major de incendiu

Lipsa avizelor necesare:

• Nu are aviz de funcționare

• Nu are aviz ISU (Inspectoratul pentru Situații de Urgență)

Condiții de lucru precare:

• Doar 7 săli de judecată pentru zeci de magistrați

• Camere mici, cu pereți scorojiți și plini de igrasie

• Spațiu absolut insuficient pentru personalul instanței și justițiabili

• Mormane de dosare așezate peste tot unde se găsește spațiu

Soluție temporară controversată:

• A fost montat un container de tablă în curtea instanței pentru a servi drept sală de judecată

• Aceasta este o situație unică în sistemul judiciar românesc

Impactul asupra actului de justiție

În comunicatele sale publice, Tribunalul Ilfov a subliniat că „neasigurarea unor condiții de muncă decente de către autoritățile responsabile afectează în mod direct drepturile și interesele legitime ale cetățenilor."

„Lipsa spațiilor adecvate desfășurării activității judiciare se răsfrânge asupra cetățenilor, ale căror drepturi sunt nesocotite prin prelungirea procedurilor, termene lungi de judecată, întârzieri în redactare", a avertizat instanța.

Istoricul eforturilor de relocare

Problema sediului Tribunalului Ilfov nu este nouă. Potrivit judecătoarei Laura Bratu, este vorba despre o „instanță uitată de peste 14 ani."

Incendiul de la Judecătoria Cornetu

4 martie 2024 – Un incendiu a distrus parțial sediul Judecătoriei Cornetu, făcând clădirea improprie pentru activitate.

Imediat după incendiu, au început demersurile pentru găsirea unei soluții temporare și pentru repararea sediului distrus.

Soluția pentru Judecătoria Cornetu

Conform comunicatului Ministerului Justiției din septembrie 2025:

Soluție temporară: Judecătoria Cornetu funcționează temporar în sediul Tribunalului Ilfov din Buftea, ceea ce agravează problema suprapopulării.

Plan de reabilitare: Consiliul Județean Ilfov, împreună cu Primăria Cornetu, au confirmat alocarea resurselor financiare pentru efectuarea lucrărilor de reabilitare a clădirii afectate de incendiu.

Termen estimat: Autoritățile locale „depun eforturile necesare astfel încât lucrările necesare să fie finalizate până la sfârșitul anului 2025, facilitând reluarea activității Judecătoriei în sediul inițial."

Dacă acest termen va fi respectat, cel puțin Judecătoria Cornetu ar putea părăsi sediul comun, reducând parțial presiunea asupra spațiului disponibil.

Proiectul „Palatul de Justiție Ilfov"

Pe termen lung, există un proiect de investiții numit „Palatul de Justiție Ilfov (Sediu Tribunalul Ilfov și Sediu Judecătoria Buftea)", care ar urma să fie construit în Bragadiru.

Cu toate acestea, conform relatărilor din presă, acest proiect întâmpină blocaje birocratice la nivelul Primăriei Bragadiru, și construccia „va mai dura ceva timp."

Soluția de urgență: închirierea unui sediu

Având în vedere că:

• Palatul de Justiție este încă în fază de proiect cu termene neclare

• Condițiile actuale sunt periculoase și insalubre

• Numărul de persoane care lucrează sau frecventează clădirea este mult prea mare

Tribunalul Ilfov, cu sprijinul consultativ al Ministerului Justiției, a identificat și pregătit documentația pentru închirierea unui sediu adecvat, care să permită relocarea urgentă cel puțin a Tribunalului Ilfov.

Procedura de închiriere a fost demarată, documentația a fost pregătită cu avizul MJ (potrivit notei de fundamentare din 17 aprilie 2025), iar Ministerul Justiției a oferit „consultanță de specialitate" și a formulat „recomandări și propuneri" pentru ca procesul să decurgă conform cadrului legal.

Tot ce lipsește sunt... banii.

Întrebări fără răspuns

Scandalul actual ridică mai multe întrebări importante despre modul în care funcționează sistemul de finanțare a justiției în România:

1. De ce MJ a solicitat doar în august fondurile necesare pentru o procedură aprobată în aprilie?

Dacă nota de fundamentare pentru închirierea sediului a fost aprobată de ministrul Justiției încă din 17 aprilie 2025, de ce Ministerul Justiției a așteptat până în august pentru a solicita fondurile de la Ministerul Finanțelor?

2. De ce suma solicitată de MJ a fost atât de mare?

MJ a solicitat aproape 800 de milioane de lei suplimentare (498 milioane credite de angajament + 395 milioane credite bugetare). Este nevoie de toate aceste sume doar pentru Tribunalul Ilfov, sau erau incluse și alte necesități? Dacă erau incluse și alte necesități, de ce Tribunalul Ilfov nu a fost prioritizat din sumele mai mici acordate de MFP?

3. A fost necesitatea Tribunalului Ilfov precizată clar în solicitarea către MFP?

În adresa din 7 august către Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției a specificat explicit că are nevoie urgentă de fonduri pentru închirierea sediului Tribunalului Ilfov, sau a fost o solicitare generală de suplimentare bugetară?

4. Ce criterii a folosit MFP pentru a decide ce să finanțeze?

Ministerul Finanțelor a aprobat doar aproximativ 20% din sumele solicitate de Ministerul Justiției. Pe ce bază a fost luată această decizie? Au fost evaluate prioritățile? A fost consultată urgența cazului Tribunalului Ilfov?

5. De ce MJ nu alocă din bugetul deja majorat?

Dacă Ministerul Finanțelor a aprobat o suplimentare de aproape 90 de milioane lei la credite de angajament și peste 85 de milioane lei la credite bugetare, de ce Ministerul Justiției nu poate aloca din aceste sume fondurile necesare pentru Tribunalul Ilfov? Cât costă exact închirierea sediului?

6. Cine poartă responsabilitatea finală?

Potrivit legii, cine are obligația să asigure condiții decente de lucru pentru magistrați și personal auxiliar? Cine răspunde pentru situația în care se lucrează într-o clădire fără aviz ISU, cu risc de incendiu?

Implicații pentru sistemul judiciar

Acest caz ilustrează probleme sistemice mai ample:

Lipsa de coordonare interinstituțională: Două ministere ale aceluiași guvern (chiar dacă conduse de partide diferite din coaliție – PSD și PNL) nu reușesc să se coordoneze pentru rezolvarea unei probleme evidente de siguranță și demnitate profesională.

Birocrația care blochează urgențele: O situație catalogată drept urgentă de toți actorii implicați (instanță, MJ, CAB) se lovește de proceduri birocratice care nu permit alocarea rapidă a fondurilor.

Inconsecvența angajamentelor: MJ aprobă în aprilie o procedură, oferă consultanță în septembrie, dar în octombrie spune că nu poate oferi banii necesari.

Lipsa de transparență bugetară: Nu este clar dacă suma solicitată de MJ era realistă, dacă suma acordată de MFP este suficientă pentru alte priorități, sau dacă există resurse care ar putea fi reorientate.

Magistrații, între ciocan și nicovală: În timp ce instituțiile se acuză reciproc, judecătorii și grefierii continuă să lucreze în condiții pe care oficialii le recunosc ca fiind inacceptabile, dar pe care nimeni nu le rezolvă efectiv.

Reacții și perspective

Până în prezent, nici Ministerul Finanțelor, nici guvernul nu au comentat public această situație.

Consiliul Superior al Magistraturii, organism care ar putea interveni pentru apărarea intereselor magistraților, nu a emis încă o poziție oficială cu privire la acest impas.

Asociațiile profesionale ale magistraților și grefierilor nu au reacționat public până la această dată.

Scenarii posibile pentru rezolvare:

Scenariul optimist: O nouă rectificare bugetară în lunile noiembrie-decembrie 2025 ar putea include fondurile necesare, permițând închirierea sediului și relocarea până la sfârșitul anului sau începutul lui 2026.

Scenariul realist: Fondurile vor fi incluse în bugetul pe 2026, iar relocarea va avea loc în cursul anului viitor, ceea ce înseamnă că magistrații vor trebui să mai lucreze încă cel puțin 6-12 luni în condițiile actuale.

Scenariul pesimist: Relocarea prin închiriere va fi amânată pe termen nelimitat, mizându-se pe finalizarea (într-un termen neclar) a Palatului de Justiție din Bragadiru, în timp ce situația din „Clădirea groazei" continuă să se deterioreze.

Concluzii

Cazul Tribunalului Ilfov pune în evidență disfuncționalități grave în modul în care statul român își îndeplinește obligațiile fundamentale față de sistemul judiciar:

• Lipsa de prioritizare: O situație de urgență, recunoscută ca atare de toți actorii implicați, nu primește resursele necesare.

• Jocul de-a responsabilitatea: MJ dă vina pe MFP, judecătoarea Bratu sugerează că MJ nu a fost suficient de diligent, iar în final nimeni nu răspunde concret pentru continuarea situației.

• Ignorarea siguranței: Magistrați, grefieri, avocați și justițiabili sunt expuși zilnic unor riscuri de siguranță (risc de incendiu, clădire fără aviz ISU) pe care autoritățile le recunosc, dar nu le remediază.

• Afectarea actului de justiție: Condițiile precare nu afectează doar confortul personalului, ci și calitatea și celeritatea actului de justiție, cu impact direct asupra drepturilor cetățenilor.

Rămâne de văzut dacă presiunea publică și expunerea acestei situații vor determina autoritățile să găsească o soluție rapidă, sau dacă judecătorii de la Tribunalul Ilfov vor continua să fie „instanța uitată" de sistem.

Articol bazat pe documente oficiale și declarații publice din 10 octombrie 2025. Situația este în evoluție.