Echipamente de milioane de lei, abandonate timp de un deceniu în subsolurile ANAF. Statul plătește acum 10 milioane de euro ca să le facă funcționale

O investiție ratată din 2015 costă acum contribuabilii de două ori: echipamente în valoare de 3,7 milioane de lei, cumpărate pentru modernizarea centrului de date ANAF, au zăcut nefolosite timp de zece ani. Ministerul Finanțelor cheltuiește acum 10 milioane de euro din fonduri europene pentru a le pune în funcțiune, iar jumătate din contracte au ajuns tot la firmele responsabile de eșecul inițial.

Un deceniu de risipă publică și birocrație costă acum contribuabilii românești dublu. Echipamente IT achiziționate în 2015 pentru modernizarea centrului de date al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) nu au fost niciodată puse în funcțiune și au rămas abandonate în subsoluri, curți și depozite. Valoarea acestora depășește 3,7 milioane de lei, conform unui raport al Curții de Conturi.

Ironia situației: pentru a recupera această investiție eșuată, Ministerul Finanțelor a lansat în 2024 o nouă licitație de peste zece milioane de euro, finanțată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Mai mult, jumătate din această sumă a fost adjudecată exact de companiile care nu au finalizat lucrările în urmă cu zece ani.

Cum a început dezastrul: contractul din 2015 care nu s-a materializat niciodată

Povestea începe pe 31 decembrie 2015, când ANAF a semnat cu firma Synotech Global Services Romania SRL din București un contract de modernizare a centrului de date, în valoare de 9,5 milioane de lei. Conform documentelor Curții de Conturi, a fost implicată și compania Tehnoinstal SRL. Termenul de execuție stabilit era de un an.

Planurile ambițioase au rămas însă doar pe hârtie. Deși firmele au început să livreze echipamente de răcire pentru centrul de date, procesul s-a blocat din cauza lipsei autorizației de construire necesare pentru modernizare. Companiile au solicitat prelungirea contractului, Synotech a emis facturi, dar ANAF nu a efectuat plățile.

Tensiunile au escaladat rapid. La finalul anului 2016, Synotech a dat în judecată ANAF la Tribunalul București, cerând obligarea instituției să plătească 4,4 milioane de lei. Agenția fiscală a pierdut procesul, iar tentativa de contestare a eșuat la Curtea de Apel București, unde recursul a fost depus cu întârziere.

Victoria companiei în instanță nu s-a oprit aici. Synotech a formulat o nouă acțiune împotriva ANAF, solicitând dobânzi de 830.000 de lei la factura neîncasată. Din nou, firma a câștigat.

În 2019, investiția nefinalizată a fost preluată de Ministerul Finanțelor, însă situația nu s-a ameliorat.

Descoperirea Curții de Conturi: echipamente în valoare de milioane, abandonate și incomplete

În 2022, auditorii Curții de Conturi au realizat un control la Ministerul Finanțelor și ANAF care a scos la iveală amploarea problemei. Din cei 9,5 milioane de lei ai contractului inițial, doar 900.000 de lei reprezentau valoarea unui proiect tehnic și a unui generator pus efectiv în funcțiune.

Restul echipamentelor – sisteme de răcire esențiale pentru funcționarea centrului de date – prezentau multiple probleme:

• O parte se găseau în subsolul, la parterul și în curtea Centrului Național pentru Informații Financiare (CNIF) de lângă Piața Unirii din București

• Alte echipamente erau depozitate la un punct de lucru din Brașov

• O porțiune semnificativă nu fusese niciodată livrată, rămânând în custodia firmei Synotech Global Services Romania SRL

• Aparatele nu fuseseră verificate la momentul livrării și erau incomplete

Curtea de Conturi a emis în 2022 o recomandare clară: Ministerul Finanțelor trebuia să inventarieze, să branșeze și să pună în funcțiune toate echipamentele achiziționate.

Soluția absurdă: încă 10 milioane de euro pentru echipamente deja plătite

Răspunsul autorităților la recomandările Curții de Conturi a fost unul paradoxal. În loc să găsească o soluție pentru valorificarea echipamentelor existente, Ministerul Finanțelor a lansat spre finalul anului 2024 o nouă licitație de amploare.

Contractul, în valoare de peste zece milioane de euro, este finanțat din PNRR și cuprinde:

• Două loturi de aparate noi

• Servicii de punere în funcțiune

• Mentenanță și garanție

În martie 2025, rezultatele licitației au stârnit controverse. Primul lot, în valoare de aproape șase milioane de euro, a fost adjudecat de Synotech Global Services, având ca subcontractant firma Tehnoinstal – exact cele două companii responsabile de eșecul proiectului din 2015. Acestea urmează să livreze și să pună în funcțiune tablouri electrice, unități și sisteme pentru climatizarea unui centru de date secundar din Brașov.

Al doilea lot, de aproape cinci milioane și jumătate de euro, a fost câștigat de Tema Energy SA. Compania are misiunea de a pune în funcțiune, printre altele, al doilea grup electrogen la principalul centru de date ANAF din București.

Profilul companiilor câștigătoare: contracte de sute de milioane cu statul român

Synotech Global Services SRL are o istorie complexă. Înregistrată în anii '90 sub numele de Dim Soft, compania a fost trimisă în judecată în 2017, alături de un fost administrator – Ionuț Claudiu Florică – în dosarul Microsoft. Investigația DNA a implicat foști miniștri și companii offshore. Între timp, Florică a scăpat de acuzații.

În prezent, firma este deținută de Manuela Carolina Popescu și Walter Haralambie Hagigalinis Cor. În ultimii zece ani, Synotech a încheiat contracte cu instituții cheie ale statului: Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul Român de Informații, Ministerul Afacerilor Externe, ANAF și chiar Curtea de Conturi. Compania a încasat peste 500 de milioane de lei din licitații publice, multe dintre ele câștigate în asociere cu alte firme.

Tema Energy SA a fost fondată în 2002 de grecul Theodoros Papadopoulos și inginerul român Titi Manole. Compania este un furnizor constant pentru instituțiile statului român, având contracte cu: Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Secretariatul General al Guvernului, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, CFR, Metrorex, Administrația Prezidențială, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Protecție și Pază.

În 2023, Consiliul Concurenței a amendat Tema Energy cu peste două milioane de lei, acuzând-o, alături de alte companii, că a participat cu oferte trucate la o licitație organizată de Ministerul Afacerilor Interne pentru realizarea centrului de furnizare de servicii electronice. Compania a contestat decizia în instanță, iar procesul este încă în desfășurare la Curtea de Apel București.

Tehnoinstal SRL, deținută de Eduard Socaci, Ilie Marinescu și Eugeniu Cezarin Deaconu, cu sediul în București, are în portofoliu contracte cu Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului București, Teatrul Național „I. L. Caragiale" București, Ministerul Finanțelor, ANAF și Ministerul de Interne.

Reacțiile oficialilor: probleme tehnice și justificări contradictorii

Eugen Orlando Teodorovici, ministru al Finanțelor în 2019 când proiectul a fost preluat de minister, și-a amintit pentru Public Record că sistemul ANAF suferea frecvent blocaje din cauza supraîncălzirii. "Știu că erau niște blocaje la un moment dat. Cred că la un moment a fost și o săptămână, dacă nu mă înșel, de cădere a sistemului pentru că nu-și luaseră echipamentele pentru a asigura, în fine, răcirea sau ce aveau ei acolo, partea de back-up și așa mai departe", a explicat fostul ministru, precizând însă că nu reține perioada exactă a acestor incidente.

Marcel Boloș, ministru al Finanțelor în 2024 când a fost lansată noua licitație, a oferit o explicație diferită. Acesta susține că este vorba de un proiect mai amplu, care include prima modernizare majoră pentru clădirea centrului de date ANAF din București, construită în anii '70.

"Sumele alocate prin PNRR au permis conceperea mai largă de proiecte tehnice care să includă și echipamentele livrate către ANAF în 2016 pentru modernizarea centrelor de date din București și Brașov", a declarat Boloș.

Întrebat de ce sunt necesari alți bani pentru a valorifica echipamente care au intrat deja în patrimoniul Ministerului Finanțelor, oficialul a invocat depășirea duratei tehnice de funcționare a acestora. Totuși, nu a clarificat ce se va întâmpla cu echipamentele achiziționate în 2015.

Ceilalți miniștri ai Finanțelor din perioada 2019-2025 nu au răspuns solicitărilor presei. Nici companiile Synotech și Tehnoinstal nu au oferit explicații.

Un exemplu de risipă sistemică care afectează toți contribuabilii

Cazul echipamentelor ANAF ilustrează perfect modul în care birocrația, lipsa de coordonare și absența responsabilității pot transforma o investiție publică într-o poveste de risipă pe termen lung.

Contribuabilii românești plătesc de două ori pentru același lucru: prima dată în 2015, când au fost cumpărate echipamentele care nu au fost niciodată folosite, și a doua oară în 2025, prin fonduri europene PNRR, pentru a le face funcționale – sau pentru a le înlocui.

Între timp, ANAF a operat cu un centru de date vulnerabil, subiect al unor blocaje frecvente, afectând capacitatea statului de a-și îndeplini funcțiile fiscale în mod eficient. Lipsa unui sistem IT fiabil la nivelul autorității fiscale are impact direct asupra tuturor cetățenilor și companiilor care interacționează cu instituția.

Raportul Curții de Conturi din 2025, care a verificat implementarea recomandărilor anterioare, demonstrează că sistemul public românesc continuă să se confrunte cu aceleași probleme structurale: proiecte nefinalizate, echipamente neutilizate și o lipsă evidentă de consecințe pentru cei responsabili de aceste eșecuri.

Articol bazat pe raportul Curții de Conturi și pe investigația realizată de Public Record