Criza din IT-ul românesc: Sectorul de servicii suport, vulnerabil în fața transformărilor globale

Industria IT din România traversează cel mai dificil an din ultimul deceniu, marcată de reduceri masive de personal și relocări ale operațiunilor către zone cu costuri mai reduse. Lideri sindicali și experți avertizează că modelul de dezvoltare axat predominant pe servicii suport a expus sectorul la vulnerabilități structurale în contextul adoptării accelerate a inteligenței artificiale și al concurenței din regiuni precum India.

Anul 2025 a adus schimbări semnificative în peisajul industriei IT românești, un sector care contribuie cu peste 7% la formarea produsului intern brut și angajează aproximativ 200.000 de persoane. Pentru prima dată în ultimii 16 ani, numărul de angajați din IT a înregistrat o scădere în București, principalul hub tehnologic al țării.

Florentin Iancu, președintele Sindicatului IT Timișoara (SITT), una dintre cele mai mari organizații sindicale din sectorul tehnologic românesc, oferă o perspectivă directă asupra provocărilor cu care se confruntă industria și asupra deciziilor strategice care au contribuit la vulnerabilitățile actuale.

Reduceri de personal fără precedent

"Anul 2025 a fost cel mai greu din ultimul deceniu", declară Iancu. "Nici în perioada de criză [2008-2009] nu cred că lucrurile au arătat așa. Sectorul în sine se reașează în funcție de AI, în funcție de repoziționarea clienților față de activitățile care se realizează în regim de suport."

Reducerile de personal au afectat companii din întreaga țară, cu impact deosebit în vestul României. "Pe zona de vest a țării avem companii care au redus și de ordinul sutelor de poziții. Sigur, se fac încet, se fac treptat, într-un anumit calendar, se fac în anumite condiții, dar lucrurile se întâmplă", explică liderul sindical.

Multe dintre aceste restructurări rămân sub radar-ul publicului. "Se vede un vârf, dar e ca un iceberg. E ceva care nu se vede și poate uneori e mult mai mare decât ce se vede. Trăim o îngrijorare în momentul de față cu privire la ce se va întâmpla", adaugă Iancu.

Absența abuzurilor, dar pachete sociale insuficiente

În ciuda reducerilor de personal, Sindicatul IT Timișoara nu a fost sesizat cu privire la abuzuri semnificative comise de angajatori. "Sunt companii care sunt foarte atente la imaginea lor, dar și la relația profesională. Ca atare, e puțin probabil să vedem ceea ce am numi abuzuri", subliniază Iancu.

În majoritatea cazurilor – aproximativ 90%, potrivit liderului sindical – încetarea contractelor se face prin acordul părților, nu prin concediere unilaterală. "Asta înseamnă că există un pachet de exit, sunt niște condiții de încetare, dar sunt și niște condiții de confidențialitate foarte puternice. Prin urmare, nu o să vedem cazuri sau probleme de genul ăsta, de abuzuri. Companiile au avut grijă ca lucrurile să se întâmple respectându-se absolut toate prevederile legale."

Totuși, Iancu identifică o problemă în legislația românească: "Nu uitați că în legislația românească, în afară de luna de preaviz, nu avem nicio garanție a unui salariu compensatoriu, ceea ce este un mare vid legislativ."

În anumite cazuri, organizația sindicală a reușit să negocieze pachete sociale mai generoase, dar acestea rămân excepții, nu regula.

Vulnerabilitatea structurală a modelului românesc

Analiza lui Iancu identifică o problemă fundamentală în modul în care s-a dezvoltat industria IT din România. "Vulnerabilitățile noastre vin și din modul în care sectorul în sine a fost dezvoltat de-a lungul timpului: am mers pe cantitate și nu neapărat pe calitate când vine vorba de joburi, cât sunt ele de relevante în peisajul unei companii, cât sunt de încărcate cu plus valoare ca meserii."

Sectorul IT românesc s-a concentrat în mare măsură pe servicii suport – activități precum suport tehnic, testare software, mentenanță și operațiuni back-office pentru companii multinaționale. "Problema României este că și-a construit un sector IT dezvoltat foarte mult pe servicii suport care au încă de la început un grad ridicat de vulnerabilitate", explică liderul sindical.

Aceste servicii suport, deși au generat zeci de mii de locuri de muncă și venituri semnificative, sunt mult mai ușor de relocat sau automatizat decât activitățile de cercetare-dezvoltare sau produsele software proprietare.

"Nu am reușit, din păcate, în România «să furăm» know-how și să aducem activități mult mai încărcate cu plus-valoare, care au rădăcini mai adânci în locația în care se întâmplă", adaugă Iancu.

Presiunea dublă: AI și India

Industriile IT din întreaga lume se confruntă cu transformări determinate de adoptarea rapidă a inteligenței artificiale. Pentru România, această presiune este amplificată de concurența din India, care a devenit din ce în ce mai competitivă nu doar la costuri, ci și la calitate.

"Sigur că nu putem să facem față în competiția asta, iar AI-ul a reușit prin locuri cum e India să depășească blocaje de limbă sau de orice altă natură care înainte ne-au protejat cumva pe noi", explică Iancu.

Barierele lingvistice și culturale care protejaseră anterior România ca destinație pentru servicii IT au fost diminuate semnificativ de tehnologiile de traducere și de îmbunătățirea educației în limba engleză în țări cu costuri mai reduse.

Piața muncii suprasaturată

Pentru profesioniștii IT din România, contextul actual este semnificativ diferit față de acum doar câțiva ani. "Piața muncii în sectorul IT este inundată acum și cu destul de multe persoane care își pierd job-urile și care ar fi dispuse probabil să accepte și condiții sau salarii mai mici pentru a avea continuitate", observă Iancu.

Pentru absolvenți sau profesioniști fără experiență substanțială, situația este și mai dificilă. "Ca atare, dincolo de numărul mai scăzut de poziții deschise, trebuie să luăm în calcul și o abundență nenaturală pe piața muncii din sectorul IT."

Această suprasaturare creează presiuni descendente asupra salariilor și condițiilor de muncă, un fenomen nou pentru un sector obișnuit cu decenii de creștere susținută.

Antreprenoriat limitat de constrângeri financiare

În fața concedierilor, puțini profesioniști IT aleg să pornească afaceri proprii. "Mulți dintre ei au rate și alte obligații. Să începi ceva pe cont propriu, care va începe să producă după o anumită perioadă de timp, într-un context în care tu ai fost concediat fără un pachet compensatoriu care să-ți asigure mai mult de o lună două de existență, e foarte complicat. Atunci ești nevoit cumva să-ți găsești de muncă", explică liderul sindical.

Absența unor pachete sociale generoase și a unei siguranțe financiare adecvate limitează capacitatea profesioniștilor de a explora opțiuni antreprenoriale în perioade de tranziție.

Întoarcerea la birou: prioritate diminuată

În contextul reducerilor de personal, controversa legată de întoarcerea la birou după pandemie a trecut în plan secundar. "Chemarea la birou a picat în plan secund", confirmă Iancu.

Liderul sindical anticipează că munca integrală de la distanță va deveni excepția, nu regula. "Se va veni cel puțin una-două zile la birou. Sigur că, psihologic vorbind, nu am primit bine vestea asta în sector. Poate că ne așteptam cumva să se întâmple în timp. Lumea s-a obișnuit să muncească de acasă."

Totuși, în fața perspectivei pierderii locului de muncă, revenirea la birou a devenit o preocupare secundară pentru majoritatea angajaților.

Impactul eliminării facilităților fiscale

La începutul anului 2025, România a eliminat facilit ățile fiscale de care beneficia sectorul IT, o decizie care a generat controverse în industrie.

"Noi am atras atenția la început de an că, probabil ce luăm pe mere vom da pe pere pentru că această chestiune a pus gaz pe foc", declară Iancu. "Dacă în peisajul geopolitic al unei companii ne întrebăm de unde să mai reducem, această facilitate fiscală înclina balanța spre România în comparație cu alte state. Prin faptul că s-a introdus acum, ce se spera că se va câștiga la buget, probabil s-a pierdut prin faptul că foarte mulți angajați au ieșit din sector din cauza restructurărilor."

Eliminarea acestui avantaj competitiv a coincis cu o perioadă în care companiile reconsiderau oricum prezența lor în România, amplificând potențial impactul reducerilor de personal.

Provocări multiple, lecții necesare

Combinația dintre eliminarea facilităților fiscale, presiunea pentru întoarcerea la birou și restructurările industriale a creat "o stare de fapt cu provocările cele mai mari de când s-a dezvoltat sectorul ăsta în România", în viziunea liderului sindical.

"E foarte important cum vom ieși de aici pentru că e un sector important pentru economia românească. E foarte important ce lecții învățăm cu toții din chestiunea asta", subliniază Iancu.

Direcții de viitor

Liderul sindical identifică mai multe priorități pentru consolidarea sectorului IT românesc:

Atragerea de activități cu valoare adăugată mare: "Foarte multe din probleme noastre pleacă din faptul că de-a lungul timpului nu am urmărit, la nivelul la care ar fi trebuit, să aducem cât mai multe job-uri care să fie mai greu de mutat din toate punctele de vedere."

Crearea unei dependențe de România prin activități care nu pot fi ușor relocate – cercetare-dezvoltare, produse software proprietare, centre de inovație – ar putea proteja mai bine sectorul împotriva volatilității globale.

Consolidarea protecției sociale: "Trebuie să fim mai pregătiți și din punct de vedere al protecției sociale. Angajații să fie mai atenți, să facă sindicate, să încercăm să modelăm sau să acoperim găurile din legislație care sunt absolut evidente."

Evitarea deprofesionalizării: "Frica noastră numărul unu este că va urma o deprofesionalizare", avertizează Iancu, referindu-se la riscul ca profesioniștii IT să fie forțați să accepte locuri de muncă cu valoare adăugată redusă și remunerație mai mică.

Perspectivă

Criza din sectorul IT românesc reflectă vulnerabilități structurale acumulate într-o perioadă de creștere rapidă, când prioritatea era extinderea cantitativă în detrimentul consolidării calitative.

În absența unor ajustări strategice – atragerea de activități cu valoare adăugată mare, îmbunătățirea protecției sociale, dezvoltarea de know-how local – sectorul IT românesc riscă să rămână expus la volatilitatea pieței globale și la presiunile competitive din regiuni cu costuri mai reduse.

Modul în care industria, guvernul și profesioniștii din domeniu vor răspunde acestor provocări va determina nu doar viitorul sectorului IT, ci și traiectoria economică mai largă a României, având în vedere ponderea semnificativă a tehnologiei în economia națională.

Președintele Sindicatului IT Timișoara rămâne prudent optimist: "Sper ca industria să iasă mai puternică sau cu o optică diferită din toată povestea asta."